Romania Curată

Alina Mungiu-Pippidi: Diversiunea cumpararii societatii civile

De spaimă că din situaţia creată de protestele spontane din stradă s-ar putea naşte o societate civilă autonomă, forţele de dreapta şi stînga se mobilizează rapid pentru a crea o diversiune. Titlul acestei diversiuni este cumpărarea societăţii civile de către partide şi scopul ei este să descurajeze un contract ferm privitor la buna guvernare între partidele politice şi societatea civilă neafiliată. Acest dialog e însă indispensabil detensionării situaţiei şi prevenirii corupţiei, şi de asta el va merge mai departe.

De ce e o diversiune noutate cumpărării societăţii civile o să arăt imediat. Motivul numărul unu este că destule din ONGurile de care e vorba nu au nevoie să li se cumpere afilierea, mare parte din ele sînt deja afiliate. Celelalte nu pe piaţă. Ca şi presa, numărul de ONG veritabil independente în România e mic, şi ele sînt independente din două motive: primul, pe bune, pentru că au avut resurse suficiente să îşi susţină autonomia financiară sau au lucrat voluntar (din 2004 încoace eu nu am luat niciodată vreun onorariu pentru munca mea contra corupţiei, şi cred că e unicul fel rezonabil de a lupta cu corupţia, care nu poate fi obiect de consultanţă fără să îşi diminueze obiectivitatea), şi al doilea, pentru că sînt ONGuri prea mici ca să intereseze pe cineva cumpărarea lor.

În rest, liberalii au avut ONGuri apropiate de ei şi au numit în diverse poziţii pe oameni apropiaţi lor, la fel, PSD, care a încercat să-l pună secretar de stat la justiţie pe Victor Alistar. La fel şi PDL, există oameni din societatea civilă numiţi în diferite consilii de administraţie sau CES de către PDL şi cred că nu se îndoieşte nimeni că invitaţii permanenţi ai Rodicăi Culcer sînt societate civilă autorizată, că altfel alde Neamţu, Cornea sau Baconschi nu au făcut niciodată vreo acţiune civică sau altruistă în afară de datul cu părerea. Şi în 2004, trebuie spus clar, din Coaliţia pentru un Parlament Curat, aşa unanimă cum părea ea, destule ONGuri nu au făcut parte, în cap cu Transparency Romania, care mi-a declarat că ei luptă cu corupţia în general şi nu cu corupţii.

Acuma, există oameni care au primit fonduri serioase, nu doar de la partide, ci şi de la servicii secrete (avem ONGuri care se ocupă serios de subiecte precum terorismul, crima şi ordinea publică, ba chiar şi de cea internaţională, care sînt bogate şi discrete) şi alţii care se mulţumesc cu ce rămîne prin sertare, ce se scurge din cheltuielile auroparlamentarilor sau mici contracte pe la televiziuni. Dincolo de trupa asta, noutatea este că există societate civilă neafiliată, mai mare decît ne aşteptam, şi o mare nevoie de ea, sau nu am fi avut atîtea zeci de mii de oameni care au venit pe www.romaniacurata.ro de cînd au început protestele. Nu e nici un secret că eu nu permit ca SAR să fie afiliat nimănui, şi deşi s-au făcut tentative periodice, ele au eşuat lamentabil, pentru că organizaţia are credibilitate suficientă externă şi internă pentru a supravieţui fără ajutorul statului, rămînînd printre puţinele care nu au depus niciodată măcar o cerere de sediu la stat.

Ca atare, SAR nu a fost printre semnatarii Coaliţiei din 2008 pentru Bună Guvernare şi Parteneriat cu Mediul Asociativ, care includea FDSC, Centras, CeRe, Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni, Agenţia de Monitorizare a Presei ActiveWatch, Policy Center for Roma and Minorities, Fundaţia Terra Mileniul III, Asociaţia ALMA RO, Organizaţia Salvaţi Copiii, Asociaţia pentru Relaţii Comunitare, Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare din România. Înţeleg că Victor Ponta s-a repezit cu o ofertă vag inspirată din cererile acestei coaliţii, că şi pentru a cumpăra pe cineva e necesar să ai un serviciu competent care să te informeze cine şi pentru ce e dispus să se vîndă. Oferta era grosieră, fiind vorba de oferirea de bani publici unor ONGuri de utilitate publică, adică un fel discreţionar de a selecţiona şi cumpăra ONGuri. În plus, de întărirea rolului Consiliului Economic şi Social, din care am refuzat repetat să fac parte, şi la Bucureşti şi la Bruxelles, fiind o formă elaborată de a toca banii contribuabilului european.

Nu cred nici în „utilitatea publică’, un fel de acreditare de către stat a ONgurilor aliniate, nici în asemenea organism de reprezentare ca CES, pentru că nu poţi mărgini accesul societăţii civile la nişte reprezentanţi, în nici un fel, toată lumea are dreptul să fie consultată sau să petiţioneze guvernul, şi toată lumea are dreptul la bani publici dacă face o treabă de interes public. Modelul pe care l-am propus, dar nu l-am detaliat este Estonia, unde există un întreg plan operaţional pentru fonduri europene dedicate dezvoltării societăţii civile. Şi asta trebuie să avem şi noi, că avem cea mai slabă societatea civilă din Europa, dacă vrem să avem şi în sate şi oraşe mici ceva va trebuie să venim cu un plan prin care să încurajăm oamenii de acolo să se asocieze ca să îşi rezolve împreună problemele, să îşi paveze drumurile singuri, să îşi supravegheze primarii şi să îşi dezvolte educaţia. Aici trebuie banii europeni, în granturi mici şi uşor de accesat, şi nu e nevoie de ei în altă parte, sau nu ar rămîne necheltuiţi în proporţie de 90%. Asta e viziunea mea, şi nu e o utopie, am văzut-o funcţionînd.

Mai există şi povestea cu audierea la Parlamentul European organizată de socialişti, unde dl. Ponta va duce pe dnii Pîrvulescu, Alistar şi Răzvan Dumitrescu. Treaba lor, e dreptul lor la opinie şi dreptul lui la selecţie, nu au decît PDL să facă şi ei o audiere, cu Cornea, Ioniţă şi compania. Ce să zic, mare interes e la Parlamentul European pentru spălarea în public a rufelor din România.

Esenţialul discuţiei nu trebuie însă pierdut. Şi anume, există şi asociaţii neafiliate, şi publicul lor e în creştere, dovadă Piaţa şi manifestaţiile din ţară, dovadă România Curată sau asociaţiile anti-exploatare de la Roşia Montană, şi numai acelea contează. Acelea au făcut să tremure regimul actual şi nu am nici o îndoială că va fi la fel cu cel viitor. “Vă rugăm să ne scuzaţi, nu producem cît furaţi “ nu e destinat doar PDL, şi are în spate milioane de oameni care nu se regăsesc în partidele actuale, aşa cum sînt, şi fie le vor altfel, fie vor căuta altele, care au apărut sau or să apară.

Ca atare, cu larga contribuţie a publicului care a trimis şi trimite în continuare sugestii, avem ce negocia cu partidele. Nu abstracţiuni viitoare, ci foarte prezente principii de organizare a statului şi partidelor însăşi, ca să trimitem în istorie pe “nu producem cît furaţi”. Şi nici stîngăcia PSD, nici joculeţele unor ONGuri demult afiliate, nici propaganda puterii care vrea să ne pună în defensivă de groază că ne vom arunca în braţele USL, nu o să ne oprească de la a face ce trebuie, adică o negociere la vedere, publică, pe baza unui nou contract cu clasa politică. Deîndată ce vom încheia procesul de consultare în cadrul ARC veţi putea cu toţii vedea ce scriem la partide şi ce ne scriu ele nouă. De fapt, veţi putea participa cu toţii, asta e noutatea, ca dacă eşuăm să ştiţi cu toţii în timp util ca să votaţi cu DD, Geoană, Naumovici sau cine o mai apărea anul ăsta.

Cititi si:
Cititi aici despre cum crede opozitia ca poate combate coruptia. ARC face publica oferta USL catre societatea civila
Am centralizat sugestiile primite pana acum. Iata ce propune ARC
REACTII LA PROIECTUL CONTRACTULUI CU CLASA POLITICA. Europarlamentarul PDL Monica Macovei sustine revendicarile societatii civile
Societatea civila propune un nou contract cu clasa politica. CITESTE SI CONTRIBUIE LA DRAFTUL CONTRACTULUI SI LISTEI DE REVENDICARI


Articole recente

Recomandări

29 thoughts on “Alina Mungiu-Pippidi: Diversiunea cumpararii societatii civile

  1. wolf

    cateva stringente (eclectic insirate):
    – desfiintarea procedurii de “asumare a raspunderii” sau mentinerea ei in contexte foarte bine enuntate, neinterpretabile – cu indicatori in clar (de ex. calamitate naturala cu peste 1,5 milioane decese/3 milioane locuinte distruse etc sau criza economica cu peste 10% crestere a somajului/scaderea PIB cu peste 15%) cuplata cu o reala raspundere a decidentilor unei astfel de maniere de legiferare, in sensul ca suntarea dezbaterii parlamentare, indiferent de ratiuni, ce duce la o lege/modificare de lege nepromulgata (cade in parlament, nu este constitutionala in intregime sau pe articole, retrimisa la comisii etc – altfel spus orice se intampla ce intarzie aparitia unei legi a carei prima intentie din start, prin maniera de adoptare, a fost sa intre repede in peisajul legislativ) sa duca automat, constitutional, la considerarea guvernului emitent ca fiind demisionar de facto si de jure, cu demararea automata a discutiilor pentru formarea guvernului urmator, care, explicit, nu va putea fi format si nu va contine vreun membru al vechiului cabinet. Mai mult, pe o lege trecuta prin asumare de raspundere, toate procesele civile si penale antrenate de aplicarea respectivei legi vor avea automat ca parti implicate primul-ministru si ministrul de resort al domeniului de aplicare al respectivei legi din cabinetul emitent, in forma neprescriptibila si cu circumstante agravante. In asemenea conditii asumarea raspunderii va deveni o rara avis si dezbaterea/negocierea/dialogul vor prima.

    Reply
  2. wolf

    (continuare):
    – sistemul asigurarilor de sanatate – cu exceptia structurilor militare (armata) sau militarizate (jandarmeria) si a demnitarilor, toate asigurarile vor functiona pe o relatie directa, biunivoca, intre trei parteneri: platitor de asigurare-asigurator-furnizor de servicii medicale; astfel se vor regla prin mecanisme normale de piata toate nefacutele de astazi, respectiv: platitorul de asiguarare se va orienta spre costul cel mai mic cu cel mai adecvat spectru de acoperire al necesitatilor lui (inclusiv un pachet de baza stabilit constitutional), managementul de spital/cabinet/clinica, indiferent de proprietar (stat/privat) va furniza un set de servicii, inclusiv de urgenta, la un cost adaptat pietii, iar asiguratorul va plati serviciul medical pe normativ national stabilit de comun acord si in concordanta cu cele internationale per procedura, indiferent de costurile reale ale furnizorului de servicii – moment al adevarului, cand toate facturile umflate de medicatie, toate circuitele intraspitalicesti neperformante (timpi de internare, timpi de operare etc) vor aduce rapid in faliment orice furnizor neglijent/incorect de servicii medicale (si am enuntat doar cele mai cunoscute cauze!!)
    – la aceasta triada a circuitului financiar adaugi in paralel un corp de avocati si un corp de experti contabili, specializati in proceduri medicale – primii se vor ocupa de malpraxis, de regula pe cont propriu, ceilalti vor fi angajati part- sau full-time de asiguratori ori organisme de control guvernamentale – includerea lor separata ca supraspecializari in normativul de profesii in categoria lor le va garanta si un venit motivant pentru a-si face treaba.
    Cat priveste categoriile delimitate la inceput, avand in vedere natura speciala a serviciilor medicale implicate (ingrijiri si reconstructii complexe ale ranitilor din teatrele de razboi sau din misiuni etc sau, in cazul demnitarilor, implicatiile unei patologii nerecunoscute la timp) se vor constitui fonduri suplimentare, platite integral de stat, incluzand asigurarea obisnuita mentionata anterior, acoperind diferenta pana la un nivel premium (sau cum se va numi maximul de servicii medicale furnizat pe asigurare) costurile de investigare si tratare pe durata angajarii intr-o structura militara sau ocuparii unei demnitati publice. Avand in vedere ca vorbim de bani publici, statul va avea voie sa schimbe asiguratorul obisnuit al angajatului militar sau al proaspatului demnitar doar cu conditia expresa a unui cost mai mic per asigurare premium si cu mentionarea expresa a dreptului asiguratului de a se reintoarce la polita sa obisnuita fara costuri suplimentare si cu mentinerea nealterata a beneficiilor ce decurg din trecerea timpului (variind de la un asigurator la altul). Suplimentar, asigurarea premium se va mentine si se va plati diferenta de catre stat si dupa expirarea contractului militar sau dupa parasirea demnitatii publice daca se probeaza cu aviz medical prin comisie tripartita (medic

    Reply
  3. PAULET

    Va admir si va respect doamna Mungiu pt tot ceea ce faceti in lupta anticoruptie.Avem nevoie de cit mai multi oameni ca dumneavoastra.Si nu uitati ,a face bine inseamna a va darui cu totul fara a astepta ceva in schimb pe acest pamant,Dumnezeu o sa va raspateasca pt asta .,,Fericiti cei ce lupta si sufera pentru adevar si dreptate’

    Reply
  4. wolf

    continuare la continuare!!
    comisie tripartita – medici independenti, alesi aleator (din baza de date a colegiului national al medicilor) din specialitatile relevante pentru caz, reprezentanti ai autoritatii sau institutiei angajatoare a respectivului asigurat si expertii asiguratorului, care vor proba aparitia sau agravarea semnificativa a unei boli in cursul si datorita serviciului efectuat ca militar sau demnitar; investigatiile si tratamentele necesare in astfel de situatii se vor derula pe asigurare premium platita si prin contributia statului pana la rezolvarea bolii in cauza (exemple: 1. mentenanta, optimizarea/schimbarea unei proteze la amputati – pana la sfarsitul vietii; 2. protezarea valvulara cardiaca – odata externat in conditii optime dupa operatie si reintegrat in activitatea sociala normala, asigurarea suplimentara de stat inceteaza si revine in vigoare doar la controalele aferente bolii cardiace si protezei aferente, in rest derulandu-se asigurarea obisnuita personala samd)

    Reply
  5. aura

    O luare de pozitie foarte corecta, necesara pentru a demonta diversiunea transpartinica cu scopul de a compromite societatea civila. In urma manifestatiilor din strada partidele si-au dat seama ca o societate civila bine organizata, neinregimentata si necontrolabila devine un risc pentru interesele lor de gasca. Forta societatii civile consta tocmai in echidistanta fata de factorul politic. De aceea e foarte important sa transmita opiniei publice semnale clare, sa respinga orice incercare de afiliere a unor grupuri de interese tulburi. Cred ca in urmatoarea perioada societatea civila se va confrunta si cu alte provocari de acest gen.

    Reply
  6. Meda

    Solicitarea de fonduri de la buget din partea societatii civile romanesti TREBUIE INTERZISA prin CONSTITUTIE!!!
    Adica cum, ceri bani de la buget ca apoi sa strigi ca se arunca banul public?
    Daca este asa, acesta societate civila sau burlesca, nu ma reprezinta si nu o doresc!
    Imi pare de bun simt solicitarea ONG-urilor din 2008 “simplificarea procesului de direcţionare a 2% in sensul scurtării duratei în care contribuţiile sunt înregistrate de către organizaţie”, singurul criteriu de atribuire fiind activitatea unui ONG care trebuie sa ajunga la mine cetatean si sa ma convinga sa solicit directionarea celor 2% catre acesta si aici se opreste accesul ONG la banul public.
    Sa stiti ca “nu producem, cat aveti de directionat” este deasemenea valabil. Pe banii atrasi de de fiecare in parte pot sa combata la TVR, Antene sau Realitati, pot merge sa acuze, sa fie martori, sa se balacareasca la PE de la Strassbourg si BASTA. Pentru actiuni revolutionare gen fenomenul PU, apararea statului social sau manifestari antisistem nu trebuie sa platesc eu daca nu vreau.

    Reply
  7. wolf

    o a treia propunere:
    – nu e nimic rau in sine in ralierea conjuncturala a reprezentantilor institutionalizati ai societatii civile si a unui partid – rele pot fi scopurile si/sau mijloacele care stau la baza unei asemenea conivente.
    O modalitate simpla de demantelare preemptorie si preventorie a oricarei suspiciuni de coabitare interesata, ar fi ca orice membru al unei organizatii a societatii civile care accede intr-un post guvernamental sau al unui institutii cu finantare publica (fie si partiala), sprijinit sau nu de partidul/partidele la putere, sa-si dea demisia public din respectiva organizatie (prevedere usor de introdus in orice statut), mai mult (tot prin statut), fiindu-i interzis sa se mai intoarca sau sa se inscrie/activeze in vreo alta organizatie civila, civica pana la terminarea colaborarii remunerate cu institutii publice sau finantate din bani publici.
    A nu se omite ca exista si forme mascate de asigurare a complezentei diferitilor reprezentanti ai societatii civile, intre care enumar medalii si ordine, premii ale institutelor de profil (cu sau fara afiliere academica) etc. Datorita conditiilor specific romanesti, consider ca un activist civic autentic si sincer poate renunta la asemenea recunoasteri nationale. In masura in care cariera sa depinde de astfel de repere este suficient sa se delimiteze de orice organizatie civica, sa-si ia premiul/postul si nimeni nu are ce-i reprosa, sa fie sanatos.
    E o propunere nedreapta in esenta dar necesara – porneste de la premiza vinovatiei… dar cred ca reversul poate fi mai periculos in circumstantele actuale ale Romaniei

    Reply
  8. wolf

    inclusiv dar nu exclusiv pentru Meda:
    – n-am prea vazut ONG-isti prin Piata Universitatii (exceptie notabila fiind cei cu Rosia Montana) dar este posibil sa nu stiu eu cum arata; recunosc, nici nu m-am omorat sa citesc toate afisele si afisarile;
    – eu platesc si nu statul, ca am racit in frigul de acolo;
    – eu m-am dus sa protestez fata de numeroase abuzuri, incompetente si altele pe-asemeni; nu vreau nici o revolutie desi, recunosc, nici nu tremur la gandul ei;
    – mi se pare firesc ca finantarea ONG-urilor sa se realizeze printr-o formula simplificata, un “x” procent din impozit virat cu acordul explicit, inteles si consimtit, al platitorului de impozit dar la fel de firesc este si faptul ca finantarea minim necesara unui sediu, unui secretariat etc, sa se realizeze din bani publici in prima instanta (cu virament explicit consimtit) si apoi prin donatii, sponsorizari private (cu nume si prenume nu anonime!) sau alte surse legale

    Reply
  9. Vlad Ionescu

    Chestina cu libralizarea radicalaa conditiilor de infiintare a partidelor si a celor de participare la alegeri este esentiala si urgenta. Daca se amana nu mai ramane timp de organizare pentru noi partide. Si asa, cu acesti politicieni, intervalul electoral de 4 ani mi se pare o vesnicie, de aceea cred ca trebuie sa avem si in acest an o sansa in plus.

    Reply
  10. Ivi

    Dupa mult timp in sfarsit aprob fara rezerve si spun “jos palaria” Doamna Mungiu!
    Sper ca acest moment sa fie “Momentul 0 al Reinnoirii Adevaratei Societati Civile” !

    Reply
  11. Marius

    Ca autoare a acestui articol clarificati prezenta pe listele PDL. Stiu in 2009 ati spus: sa nu mai conteze pe dumneavoastra.
    Eu am iesit in strada pentru Rosia Montana si nu de azi de ieri de 10 ani . Va rog nu va faceti imagine pe spatele voluntarilor.

    Reply
  12. Laura

    Credeti ca modelul Estonian este aplicabil in Romania ? Eu vad in primul rand o problema de scalabilitate, pentru ca ceva ce merge intr-o tara de 2 milioane, si destul de urbanizata, s-ar putea sa nu mearga intr-o tara de 20 de milioane, si mai putin urbanizata…

    Reply
  13. Stefana Bianu

    Salvatoare pozitia APR ref la Societatea Civila!

    Va multumim doamna!

    Ati uitat sau nu ati remarcat contributiile independente ale asociatiilor de Patrimoniu cum ar fi si Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie-RPER-Fr si filiala RPER-Ro, dar si Pro Patrimonio, ARA, etc…

    Nu de alta dar filozofia pusa in practica de Franta, UE si ICOMOS utilizeaza tehnic Patrimoniul ca MOTOR economic, nu ca divertisment!

    Revenind la ONGuri, poate nu ar fi rau sa avem transparenta totala si in domeniul asociatiilor curate!

    Reply
  14. alina MP

    Nu au contat niciodata pe mine, dle Marius, Mi-au facut oamenii o propunere si am zis nu. Am primit eu multe propuneri avind 20 de ani de acitivitate publica de la prima piata a universitatii…si pina acuma a zis nu la toate…Sint tenured professor intr-o universitate occidentala, asa ca nu va fie teama, nu are nimeni ce sa imi ofere…

    Reply
  15. ro-lari

    Daca ati inceput cu cenzura …
    Era evident de asteptat!

    Aveti tupeu daca va erijati in purtatoare de stindard a anti … fie si la capitolul coruptie!
    La coruptia intelectuala v-ati gandit?!

    Reply
  16. nicoleta

    @WOLF
    In Piata, ONGistii au venit in nume personal, in calitate de cetateni. Va asigur ca inca din primele zile ale protestului au trecut multi ONGisti prin Piata, insa calitatea de ONGist nu a avut relevanta.

    Reply
  17. alina MP

    Intrebarea adevarata e alta. ce facem cu societatea civila afiliata, cu trupa in cautare de bani de stat, functii de guvernatori, consuli, ambasadori si altele, o luam cu noi, de dragul unitatii si mergem la negocieri cu ea? Ca s-ar putea sa intelegem lucruri foarte diferite prin negocieri…Si mai clar, acolo unde exista dovezi de afiliere prin contracte cu partide sau statul, sau poziti distribuite politic, sa facem noi, Romania Curata, alianta cu respectivii?

    Reply
  18. Laura

    Pana la urma e o chestiune de branding. Daca Romania Curata are un nume recunoscut (a strong brand), atunci poate selecta care sunt “aliatii” acceptati – unitatea nu e asa de importanta. Daca insa exista un competitor puternic ca brand care e dispus(s) sa se duca separat la negocieri (nu stiu cine, poate Pro-Democratia sau Sindicatele) atunci e un risc mare, pentru ca fiecare tabara politica poate sa sustina ca de fapt au semnat un contract cu (partea lor) de societate civila …

    Reply
  19. UN ONG-IST

    Dna AMP multe structuri ale Societatii Civile sunt la fel ca si Partidele politice (vezi mai ale sindicatele sunt conduse in majoritatea cazurilor de puscariabili ori dictatori care au devenit mai deneclintit decat activistii comunisti) prin atitudinea lor duc la ruinarea Romaniei. Acestea au trecut de mult de faza cumpararii societatii civile ori a negocierilor si au ajuns la vanzarea si tradarea cu orice pret a semenilor sai singura lor cauza este acum doar imbogatirea fara limite prin orice mijloace marsave sau chiar criminale.

    Reply
  20. Anonim

    Crearea de societate civila proprie e un vechi joc, inceput dupa ce in 2004 CPC a avut asa de mare impact.CPC a avut impact ca era o coalitie dezinteresata si nepartizana, a fost replicata de nu stiu cite altele partizane si interesate. Acuma insa situatia e similara cu cea din 2004, adica nu e nici un avantaj electoral pentru nimeni sa vina cu societatea civila, sindicate sau ONGuri cunoscute ca apropiate de… Numai societatea civila neafilita conteaza ca imagine publica, si vorba e, cistiga ea ceva daca se uneste cu nea neafiliata si cu agenda partizana? Cam pe aici e intrebarea…

    Reply
  21. Anonim

    Societatea civila neorganizata are repulsie si dezgust fata de clasa politica postdecembrista dar si de Societatea civila organizata care si-a permis sa se afirme ca fiind afiliata cu diverse formatiuni politice. In concluzie Societatea Civila organizata si fara obligatii politice sau garatii financiare Guvernamentale este cea care mai poate oferi coordonatele democratiei credibile, fara de care societatea romaneasca nu poate evolua.Totusi din cest punct incolo mai conteaza si tehnicile sau metodele adoptate pentru o reusita.

    Reply
  22. Mihai M

    ONG-urile afiliate partinic sau cumparate trebuie izolate.

    Pe aceleasi considerente trebuie ca Monica Macovei sa fie tratata asa cum este – adica un membru de partid, si inca unul care a facut eforturi considerabile pentru distrugerea societatii civile din Romania.
    Nu cred ca este datoria societatii civile sa menajeze necesitatile de imagine, justificate istoric, ale doamnei europarlamentar care pe baza unor exemple particulare – justitia a condamnat si oameni din PDL – generalizeaza la neprihanirea intregului sistem judiciar din tara (declaratie in fata PE 31.01.2012).

    Pana una alta avem Decizia nr. LXXII (72) a ICCJ / 2007, instrument de casare secreta de hotarari judecatoresti irevocabile, act administrativ care incalca Art. 126 alin.(6) din Consitutie dar si Decizia nr. 2420 a ICCJ / 2007 anterioara in timp ce Codul de Procedura Civila incalca orice recurs juridic de indreptare a unei incalcari grave consitutionale.

    Reply
  23. alina MP

    Rabdare, lucram…Trebuie sa intelegeti ca tot ce am cistigat atunci cind am cistigat am facut-o cu profesionalism, ducind totul facut si de-a gata la partide/guverne, deci la la deziderate gen Statul sa de asuficienti bani pentru educatie/sanatate/etc la ceva pe care sa poti bate palme si sa -i arati cu degetul care nu fac e o mare distanta, lcuram pe sugestiile trimise ca sa ajungem la asa ceva si ublicam cum sintem gata

    Reply
  24. alex butunaru

    As dori sa abordez afirmatia dvs. conform careia societatea civila din Romania este foarte slabă.
    Cum ati evaluat doamna Mungiu societatea civila din Romania? Ce criterii folositi? Dvs. ca om de stiinta ar trebui sa va faceti cunoscute metodele si studiile pe baza carora faceti astfel de afirmatii. Daca este sa luam un studiu reputat cu o metodologie indoielnica dar pe care sunt sigura ca il considerati valid caci ati participat la elaborarea lui in anumite perioade, este vorba despre Nations in Transit al fundatiei americane Freedom House – societatea civila este domeniul in care Romania sta cel mai bine din toate dimensiunile Scorului Democratic calculat in acest studiu. Astfel la societate civila Romania a avut scorul de 2,5 pe o scara de la 1 la 7 unde 1 este cel mai inalt nivel democratic. Spre comparatie la celelalte dimensiuni scorurile erau urmatoarele proces electoral 2,75 (aici se vede indulgenta in evaluare a expertilor din acest an – unul dintre ei Sorin Ionita), guvernarea democratica la nivel central avand scorul de 3.75. Nu trebuie sa va mai spun scorurile la independenta media, justitie si coruptie. Daca aveti in vedere alte evaluari va rog sa ne impartasiti si noua datele. In caz contrar voi considera ca relatia dvs. cu societatea civila organizata din Romania este cumva asemanatoare cu relatia presedintelui Basescu cu clasa politica. Vorbiti despre ea ca si cand ati fi undeva in afara si ati avea un drept suveran sa judecati?
    Multumesc Alex

    Reply
  25. alex butunaru

    Revin cu precizari si asupra altor doua specte abordate de dvs.
    1 Dialogul social – dvs. desconsiderati mecanismele de dialog social europene. Desigur cunoasteti importanta acestor mecanisme intr-o tara ca Germania. Am intyalnit specialisti americani care se documentau asupra modului in care germania a parcurs criza reusind sa pastreze locurile de munca. Explicatia pe care au gasit-o acesti specialisti este tocmai dialogul social care functioneaza de la nivel de intreprindere pana la cel mai inalt nivel. Partenerii sociali au agreat masuri de reducere a costurilor cu forta de munca fara concedieri masive cum ar fi reducerea timpului de lucru. Fara dialog intre capital si lucratori ajungem la abordari ca cele din Romania. Deci dialogul social are un rol foarte important in prevenirea si rezolvarea crizelor. Mai exista un avantaj al acestui dialog – este transparent – toata lumea stie cine sta la masa si negociaza. Acest sistem este dupa parerea mea,cu toate neajunsurile dezirabil unui sistem in care grupurile de interese in mod netransparent isi exercita influenta la toate nivelele administratie,

    Reply
  26. alinaMP

    draga domnule Butunaru

    scorul acela de la FH eu l-am ridicat, tragindu-l de urechi in sus intre 2004 si 2006, va adresati direct la autor…iar pe http://www.ahainstcorruption.eu puteti citi datele despre societatea civila in rarportul meu – ma cam pricep, asta predau eu, indicatori de governance…
    Nu subestimez deloc dialogul, dimpotriva, el exista masiv, nu trebuie insa confiscat de und ialog oficial cu putini, prin monopoluri de reprezentare, stati linistit, la BXl are toata lumea acces, si de aia e inutil sa platim CES din banii nostri, cas oricum pe linga ei mai dialogheaza milioane de altiii

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *