Proprietarii de teren forestier ar putea să-şi defrişeze legal întreagă suprafaţă de pădure pentru a-şi construi pensiuni, spaţii de agrement, baruri, piscine şi spa-uri, potrivit unui proiect de lege iniţiat de 38 de parlamentari PSD-PC. Proiectul de lege ar urma să amendeze Codul Silvic şi se află în discuţii la comisiile de specialitate de la Camera Deputaţilor. Deşi ar putea duce la un măcel, mai ales în pădurile din jurul marilor oraşe, iniţiatorii spun că acest proiect încurajează turismul. Senatul a respins proiectul, însă camera decizională este Camera Deputaţilor.
Ce prevede proiectul de lege depus de cei 38 de parlamentari PSD-PC:
– Este interzisă includerea pădurilor în intravilan, cu excepţia pădurilor proprietate privată ale persoanelor fizice sau juridice, care prin planuri urbanistice sunt transformate în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, terenuri de recreere sau de agrement. Sunt permise tăieri “la ras” pe maxim 3 hectare de pădure.
– Pot fi scoase din fondul forestier naţional terenurile necesare realizării sau extinderii următoarelor categorii de obiective: locuinţe, case de vacanţă, pensiuni, hoteluri, moteluri, campinguri şi orice fel de structură turistică conexă cât şi clădirile anexe (restaurante, baruri, pub-uri, spa-uri, piscine, părţii de schi, terenuri de sport şi agrement) atât în fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice, cât şi în fondul forestier, proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale locale sau judeţene. Până acum se permitea scoaterea din fondul forestier doar pentru construirea de locuinţe sau case de vacanţă, numai în fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice.
– suprafaţa care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcţia, accesul şi împrejmuirea, poate fi de 100% din suprafaţa proprietăţii forestiere.
Senatul a respins această iniţiativă, Guvernul a dat aviz negativ, iar până în prezent Comisia pentru Industrii din cadrul Camerei Deputaţilor a dat aviz negativ propunerii. Proiectul de lege urmează să fie discutat în comisiile de Mediu şi Agricultură de pe lângă Camera Deputaţilor.
Lucia Varga, fostul ministru delegat pentru Ape şi Păduri, a declarat pentru România Curată că, dacă aceste modificări vor fi adoptate, cele mai ameninţate vor fi pădurile din jurul marilor oraşe cum ar fi pădurea Băneasa sau Snagov, iar copacii vor fi tăiaţi pentru a face loc hotelurilor şi altor construcţii. “Acest proiect permite tăieri de 100% şi înlocuirea copacilor cu clădiri cu destinaţie turistică. Noi am votat în grupul parlamentar PNL să nu votăm acest proiect şi facem un apel la toate partidele să facă la fel”, a declarat Lucia Varga.
Dan Trifu, vicepreşedintele fundaţiei EcoCivica, spune că jumătate din fondul forestier fiind proprietate privată, ar putea fi defrişate milioane de hectare de pădure.
“Noi suntem convinşi că va fi un impact devastator. Să ne gândim că jumătate dintre pădurile din fondul forestier sunt proprietate privată. Toţi aceşti proprietari vor avea dreptul să-şi taie pădurea. Fără niciun fel de exagerare putem spune că putem tăia peste noapte jumătate din fondul forestier al României, milioane de hectare de pădure, dânşii motivând că putem planta în compensare. Dar dacă tai milioane de hectare de pădure îţi vor trebui milioane de ani ca sistemul silvic să se refacă. Noi luptăm cu proprietarii de păduri să înţeleagă că dacă taie o să ne contrăm mulţi ani de acum încolo. Aşa că le-am spus să ceară despăgubiri pentru oxigenul eliberat de bucata lor de pădure din fondul de mediu, fonduri europene. Până la urmă proprietarii de păduri au fost de acord, dar pe la spate negociază cu parlamentarii să se schimbe legea. Au un obiectiv foarte clar, ei deţin suprafeţe mari de pădure, iar cei care deţin pădure în zone turistice şi lângă oraşele mari este clar că vor să le distrugă”, a explicat Dan Trifu pentru România Curată.
Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Doina Pană, a declarat pentru Gândul.info că nu susţine această iniţiativă legislativă. „În niciun caz nu se modifică regimul astfel încât să se permită imobiliare în pădure. Este un amendament pe care nu îl susţinem. Pe mine nu mă interesează din ce partid fac parte iniţiatorii, tot ce nu corespunde normelor silvice, nu va fi în viitorul cod silvic. Că vrea cineva să-şi facă imobiliare în pădure, pe noi chiar nu ne interesează. E greşit, noi niciodată nu vom da aviz pe aşa ceva. Nu e un lucru bun, regimul silvic rămâne la fel de sever ca şi până acum”, a declarat Pană.
Unul dintre iniţiatorul legii, Constantin Rădulescu, o trimite însă “în Sahara”.
”Ea să vorbească în cunoştinţă de cauză pentru că ea habar n-are despre ce vorbeşte. Îi explicăm noi cum stă treaba, ea să se ducă în Sahara să locuiască. Dar şi în Sahara au fost oameni deştepţi care au creat oaze. Nu-i problemă, d-aia suntem noi în Parlament, că să-i deşteptăm pe unii care au dormit. Ea trebuie să înţeleagă. Eu am mai spus, sunt şi mulţi dobitoci în PSD. Nu suntem toţi deştepţi, sunt şi proşti, şi cu rea credinţă. Păi dar unde le vrea, în cer? Ce înţelege ea prin imobiliare? Nu că-şi face unul cartier de vile în munţi. Dar omul cât înţelege, atâta minte are”, a adăugat acesta, citat de Gândul.info.
În prezent, Codul silvic permite scoaterea definitivă din fondul forestier şi construirea unor suprafeţe de maximum 5% din suprafaţa terenului deţinut, dar nu mai mult de 200 de metri pătraţi. Chiar şi aşa, pădurile din jurul marilor oraşe au fost tăiate legal/ilegal şi s-au umplut de case.
Cum motivează iniţiatorii desfrisările:
“În România, turismul sezonier la mare este deficitar pentru că avem doar două luni pe an de vară şi din această cauză nu putem deveni competitivi cu ţările dezvoltate din punct de vedere turistic, cum ar fi Grecia, Turcia, Cipru etc care au un sezon de minim 6 luni pe an. Strategia naţională trebuie să fie bazată pe turismul montan, ceea ce impune scoaterea din circuit a unei suprafeţe din fondul forestier, în vederea construirii unor complexuri sau resorturi turistice şi de asemenea, amenajarea serviciilor conexe acestora (restaurante, baruri, pub-uri, spa-uri, piscine, pârtii de schi, terenuri de sport şi agrement). Orice investiţie în turismul montan nu va determina tăierea abuzivă a pădurilor, aşa cum s-a întâmplat pentru domeniul industrial al lemnului, ci numai cât va fi nevoie pentru construcţia complexurilor turistice montane. Pentru a favoriza aceste investiţii româneşti şi străine, trebuie ca şi costul scoaterii din fondul forestier să fie mic”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
Cine sunt cei 38 de parlamentari care au iniţiat proiectul:
– deputaţi PSD: Adam Ioan, Andea Petru, Benga Ioan, Birchall Ana, Bogdan Gheorghe-Dănuţ, Buicu Corneliu-Florin, Căprar Dorel-Gheorghe, Ciobanu Gheorghe, Ciolacu Ion-Marcel, Cosma Vlad-Alexandru, Dîrzu Ioan, Dragomir Viorel Marian, Drăghici Sonia-Maria, Găină Mihăiţă, Gliga Vasile Ghiorghe, Grama Horia, Iordache Florin, Itu Cornel, Manolache Marius, Măduţa Flavius-Luigi, Mocanu Vasile, Mocioalcă Ion, Niţă Emil, Peia Ninel, Rădulescu Cătălin-Marian, Rădulescu Constantin, Răţoi Neculai, Rizea Cristian, Stanciu Anghel, Sturzu Mihai-Răzvan, Ştefan Viorel, Ştefănescu Elena Cătălina, Tiuch Cătălin, Traicu Rodin, Vladoiu Aurel, Weber Mihai.
– deputaţi PC:Drăguşanu Vasile-Cătălin.
Link proiect de lege: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=13548.
În paralel cu acest proiect de lege, în Parlament se discută şi proiectul de modificare a Codului Silvic iniţiat de fostul ministru delegat pentru Ape şi Păduri, Lucia Varga. Acesta va fi discutat marţi, 17 iunie 2014.
Care sunt principalele modificări:
– se interzice comercializarea lemnului tăiat ilegal. Mai exact, comercianţii nu vor putea cumpăra lemn dacă acesta nu are un aviz de însoţire a mărfii, dat de administratorul pădurii (Ocoalele Silvice) şi unde se precizează sursa de provenienţă a masei lemnoase.
– punerea pe piaţă a lemnului se face de către administratorul pădurii. Înainte de comercializare, lemnul este măsurat în rampă, iar documentele de însoţire a mărfii sunt eliberate de către administrator. Acum, lemnul este măsurat în pădure, marja de eroare fiind de +/- 15%, ceea ce încurajează piaţa la negru, potrivit Departamentului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură din Ministerul Mediului. Astfel, este clară cantitatea de lemn care intră pe piaţă şi doar aceea va fi comercializată. Emiterea avizului de însoţire se face numai de către personalul silvic, nu şi de către operatorii care exploatează masa lemnoasă că până acum. Numărul emitenţilor scade la aproximativ 440 (structuri silvice), comparativ cu cei aproximativ 9.000 de operatori, care emiteau aceste documente până acum. Astfel, responsabilitatea punerii pe piaţă a lemnului revine administratorului de pădure şi nu firmelor care exploatează pădurea.
– Pentru urmărirea lemnului recoltat din păduri se utilizează un Sistem informaţional integrat de urmărire a materialelor lemnoase (SUMAL). Utilizarea SUMAL este obligatorie pentru ocoalele silvice şi pentru toţi operatorii şi comercianţii care recoltează, depozitează, prelucrează, comercializează sau efectuează operaţiuni de import-export cu lemn şi materiale lemnoase, după caz. Astfel, firmele care taie lemn trebuie să spună ce cantitate de lemn au tăiat, cantitate certificată şi de avizele date de ocoalele silvice. Şi agenţii economici care cumpără lemnul trebuie să introducă în acest sistem ce cantităţi cumpără, iar cifrele de la cele trei surse trebuie să se potrivească. Adică, ce intră în sistem trebuie să şi iasă, ca la bilanţul contabil. Cine nu introduce aceste date în sistem în 15 zile va primi amenzi cuprinse între 5.000 şi 10.000 lei. Dacă nu sunt introduse în 45 de zile, tăietorii şi firmele care distribuie lemn nu vor mai putea cumpăra avize de însoţire a mărfii, deci nu o vor mai putea vinde. SUMAL a fost implementat încă din 2008, dar nu a funcţionat fiindcă nu existau amenzi pentru cei care nu introduceau datele în sistem.
– pe bucăţile de pădure proprietate privată de până la 30 de ha paza se va asigura în mod gratuit de către Romsilva. Până în prezent, proprietarii de mici bucăţi de pădure se plângeau că nu au posibilitatea să plătească paza şi din această cauza vin hoţii şi le taie copacii ilegal. În prezent sunt circa 500.000 de hectare de pădure nepăzite, potrivit Departamentului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură din Ministerul Mediului.
– se vor introduce compensaţii financiare pentru proprietarii care nu au voie să îşi taie din pădure o anumită perioadă de timp.
– valorificarea superioară a lemnului va fi încurajată, producătorii de mobilă având drept de preemţiune la administratorii pădurilor de stat. În Europa, beneficiul statului din introducerea unui mc de lemn pe piaţă este de 200 de euro, în timp ce în România doar 80 de euro. Potrivit ministerului de resort, au existat cazuri când un mc de lemn s-a vândut cu 50 de bani, acest produs fiind mult subevaluat. În plus, printr-un act ulterior Ministerul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură doreşte să descurajeze exportul, intenţionând ca lemnul să rămână în cantitate cât mai mare în ţară.
– funcţia pădurii se va calcula şi din punct de vedere al mediului, nu doar economic.
– Romsilva va trebui să nu rămână cu mai puţin de 3 milioane hectare de pădure, ceea ce înseamnă că nu se va mai putea retroceda pădure dacă se depăşeşte această limită şi instituţia va trebui să cumpere pădure.
– se retrage autorizaţia de funcţionare a ocolului silvic care nu are şef de ocol numit în condiţiile legii.
– personalul silvic va fi obligat să obţină o autorizaţie de practică care în acest moment nu există. Această autorizaţie ar putea fi dată de un for independent politic.
– ocoalele silvice private vor fi obligate că în termen de 6 luni să îşi reînoiască autorizaţia de funcţionare. Potrivit Ministerului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură în prezent sunt ocoale silvice care nu au utilajele necesare sau personal cu pregătire adecvată.
– armonizarea Codului Silvic cu Codul Penal. Prin definirea şi încadrarea că infracţiuni a faptelor de tăiere, rupere, distrugere, degradare, scoatere din rădăcini, fără drept, ori furtul arborilor, indiferent de valoarea pagubei precum şi prin sancţionarea acestor fapte în baza legilor penale, se înăspresc sancţiunile aplicabile, în scopul descurajării agresiunilor asupra fondului forestier naţional. Tot în scopul descurajării agresiunilor asupra fondului forestier naţional, faptele ce constituie tentative de valorificare a materialelor lemnoase procurate ilegal, respectiv: primirea, depozitarea, prelucrarea, transportul ori comercializarea materialelor lemnoase fără provenienţă legală vor fi constatate şi sancţionate tot ca infracţiuni, în baza legilor penale.
Dezastrul din pădurile României în cifre
În perioada 1990-2011, s-au defrişat ilegal 366.000 ha de pădure, proprietate de stat şi privată, fiind valorificaţi peste 80 milioane metri cubi de lemn, în sumă de peste cinci miliarde euro, conform sintezei Raportului de audit privind “Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012”, realizat de Curtea de Conturi. “În perioada 1990-2011, volumul tăierilor ilegale din pădurile României s-a menţinut, cu unele fluctuaţii anuale, la un nivel extrem de ridicat, cele mai afectate de acest flagel fiind pădurile aflate în proprietatea statului”, potrivit raportului. Cele 5 miliarde de euro rezultă din calcularea beneficiului la un preţ de 70 euro/metru cub lemn de foc, valoarea cea mai mică a lemnului. “Această cifră este departe de a fi cea reală, întrucât cea mai mare parte a arborilor tăiaţi din pădurile României au luat calea străinătăţii (către ţări din Europa, Nordul Africii, Asia) la preţuri cu mult mai mari decât preţul minim stabilit pentru lemnul de foc”, precizează raportul.
Potrivit Raportului Curţii de Conturi, în toată perioada analizată, tăierile ilegale de material lemnos s-au realizat în multe situaţii pe fondul neglijenţei/abuzurilor personalului silvic. “Cele mai stringente probleme ale pădurilor din România sunt tăierile ilegale, defrişările necontrolate şi reîmpăduririle insuficiente. Cauzele acestor probleme sunt în principal datorate legislaţiei care a rămas în urmă cu schimbările din acest domeniu, în special cu schimbarea regimului proprietăţii, în acest moment aproape 50% din suprafaţa pădurilor din România sunt în administrarea ocoalelor private”, se mai arată în raportul Curţii de Conturi.
Potrivit unui studiu realizat de Greenpeace în România, situaţia este mult mai rea, rezultând că se taie peste 3 ha de pădure în fiecare oră.
Din datele/informaţiile prezentate de Romsilva, rezultă că zilnic se exploatează, în medie 41 ha, din care o mare parte o reprezintă tăierile nelegale/furturile. Volumul total al tăierilor ilegale din fondul forestier proprietate de stat şi privată în perioada 2005-2011 este, potrivit datelor puse la dispoziţie de Ministerul Mediului şi RNP Romsilva de 633.500 m.c. “Având în vedere volumul mediu de 217 m.c lemn/ha, rezultă că în perioada analizată s-a tăiat/defrişat ilegal pădurea pe o suprafaţă de 291.932 hectare”, se spune în raport.
Aproximativ jumătate dintre pădurile României sunt proprietate privată.
Doar niste idioti puteau nascoci astfel de amendamente. Bine ca totusi ceilalti parlamentari le-au respins.
Sunt 38 de baieti destepti din partidul lui Ponta care vor sa se imbogateasca rapid, deindata ce tot sunt la putere. E Romanica, unde parlamentarul nu serveste poporul ci pe el insusi.