”Oamenii vor plăti de două ori: odată prin banii publici care au fost deja cheltuiți fără acte de reglementare valabile, și a doua oară prin pierderea unor râuri care ne protejează de secetă, caniculă și fenomene extreme, asigură supraviețuirea unor specii protejate și a unor comunități din aval”, susține Ioana Ciută, președinta asociației Bankwatch România, într-un interviu pentru PressHub, referitor la proiectele Hidroelectrica din arii naturale protejate.
Declarațiile vin în contextul în care, la sfârșitul lunii lunii, Curtea Constituțională a României (CCR) a respins sesizarea președintelui României, Nicușor Dan, cu privire la legea care ar permite modificarea limitelor ariilor naturale protejate pentru cele 9 proiecte cu probleme. Pe România Curată și Verde Curat am subliniat, însă, că nici această lege (denumită și Legea Zamfir) nu este suficientă pentru a ocoli prevederile normelor de protecția mediului. Acest lucru e demonstrat și de susținătorii politici ai proiectelor, care au inițiat o lată lege, aflată acum în proceduri parlamentare (denumită Legea Burduja), dar și de comunicatul CCR cu privire la respingerea sesizării împotriva Legii Zamfir care arată că limitele siturilor Natura 2000 nu pot fi modificate în baza ei.
În interviul pentru PressHub, Ioana Ciută s-a declarat dezamăgită de schimbarea de atitudine de Comisiei Europene în privința respectării directivelor de mediu, subliniind trecerea ei de la un rol pro-activ, de prevenire a încălcării normelor comunitare din domeniu, la unul formalist, de acoperire formal complice a derapajelor.
”Comisia Europeană a avut o abordare foarte formală și proceduristă în legătură cu plângerea noastră din mai 2023. Comisia s-a mulțumit cu faptul că Ministerul Mediului a organizat și notificat către CE procedurile (parțiale) de exceptare de la evaluarea impactului de mediu. Nu a intrat deloc pe fondul problemei, respectiv calitatea studiilor care stau la baza evaluărilor de mediu, unele cu informații false, raportarea lor la date statistice vechi de decenii, lipsa analizei alternativelor și viciile de procedură”, explică Ioana Ciută.
”De exemplu, acordul de mediu pentru hidrocentrala Răstolița a fost emis a doua zi după încheierea consultărilor publice, deci în mod evident aceea nu a fost o consultare cu bună credință, ci doar praf în ochii Comisiei, pentru a bifa procedura si a scăpa de un posibil infringement). De altfel, Comisia a și închis cazul în februarie 2024, îndemnând la acțiuni în justiție una câte una, în funcție de neregulile constatate”, spune președinta Bankwatch România.
”Directoratul pentru Mediu din CE a avut o poziționare fermă pe subiectul modificării limitelor ariilor naturale protejate în 2021 – pentru că încă de atunci încearcă politicieni precum Daniel Zamfir să legalizeze aceste hidrocentrale ceaușiste, a căror construcție fusese oprită de instanțe de judecată – clarificând public că sunt foarte rare și trebuie serios justificate astfel de practici. De atunci, însă, sub noua Comisie Europeană, pare că se practică mai degrabă “căile diplomatice” de dialog, la nivel de minister, și nu am văzut nicio luare de poziție publică pe acest subiect”, subliniază Ioan Ciută.
Potrivit acesteia, toate cele 9 proiecte în discuție sunt critice, însă cele mai grave cazuri sunt Răstolița, Defileul Jiului și Surduc–Siriu: ”Ele afectează parcuri naționale, zone cu cel mai ridicat grad de protecție, care în prezent în România ocupă doar 1% din suprafața țării. Dacă și pe acestea le afectăm, e clar că am golit de sens ideea de “protecție”. Acolo nu vorbim doar despre „protejarea unor pești”, ci despre unele dintre cele mai importante râuri de munte ale României, care riscă să fie scoase din albia lor naturală și introduse în conducte sau galerii. Astfel, odată ce apa este deviată, râul rămâne cu debite insuficiente, iar distrugerea lui devine practic ireversibilă”.
”Pentru oameni, asta înseamnă mai puțină apă, văi mai vulnerabile la secetă și caniculă, pierderea unor zone de turism și recreere, o capacitate mai mică a naturii de a regla clima locală și viiturile. Aceste proiecte sunt folosite politic ca simbol al „securității energetice”, dar nu pot susține real sistemul național: au capacitate mică, nu produc mult-dorita energie în bandă, nu ar intra suficient de repede în funcțiune pentru a acoperi o criză, iar în anii secetoși hidrocentralele depind de debitele care scad”,
Ioana Ciută, președinte Bankwatch România
Interviul integral, realizat de Viorica Bold pentru PressHub, cu Ioana Ciută, aici.
Pe același subiect, pe România Curată:
Miza grabei lui Grindeanu de a deveni prim-ministru. Interesele de miliarde și rețelele clientelare
Fapte bune. O biserică își transformă curtea interioară în parc comunitar
