Miercuri, 20 mai, am depus întâmpinarea la apelul formulat de avocata Schweighofer, fostă deputată, acum secretar general al Guvernului, Cristina Trăilă, în procesul în care ne-a dat în judecată, dar l-a pierdut în primă instanță, la Tribunalul București. Au trecut aproape doi ani (un an și 11 luni, mai exact), de la cererea de chemare în judecată, iar avocata Schweighofer a solicitat, nici mai mult, nici mai puțin, decât reluarea procesului de la zero!
”Surpriza” sistemului informatic de la CAB
Depunerea în sine a întâmpinării la Curtea de Apel București, instanța condusă de Liana Arsenie (vă puteți închipui ce ”bucurie” a fost să-i văd parafa pe comunicarea apelului), a fost o aventură. Nu în ceea ce privește redactarea ei, ci legat de confirmarea înregistrării. Inițial, când am solicitat accesul la dosarul electronic (pentru a avea confirmarea că întâmpinarea a fost înregistrată), mi s-a reproșat că nu am trimis copia după cartea de identitate în format .pdf (de parcă fiecare persoană fizică are obligația să-și cumpere un program de conversie din .jpg sau .png în .pdf ori să se riște să-și umple laptopul de viruși folosind o aplicație gratuită online).
După ce le-am trimis copia în .pdf mi-a transmis un link către o pagină de autentificare. După două zile primesc, în continuare, mesajul că ”acest site nu poate fi accesat”, în ciuda semnalării problemei la Registratura Curții de Apel. Trăiască ”digitalizarea” serviciilor publice din România! În fine, avocata Nicoleta Popescu a fost mai ”norocoasă” și a primit acces și confirmarea că întâmpinarea și taxele de timbru au fost înregistrate. Asupra subiectului cu accesul la dosarul electronic voi reveni separat.
Cum vrea avocata Schweighofer să prelungească procesul
Pe conținut, e cel puțin surprinzător că avocata Schweighofer vrea nu doar desființarea hotărârii Tribunalului București, ci și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță. Te-ai aștepta ca după aproape doi ani să-și dorească o soluție definitivă cât mai rapidă, pentru că, ținând cont atât de caracterul public al procesului, cât și de faptul că ocupă, în continuare, o importantă funcție publică, n-ar avea de ce să-și dorească ”publicitate” în plus.
Dar, de fapt, nu e deloc surprinzător, fiind specific proceselor de tip SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public Participation) tergiversarea lor. Caracteritisc pentru aceste procese e că nu se urmărește, în principal, câștigarea procesului, ci intimidarea, prelungirea lor și încercarea de a bloca activitățile de mobilizare publică (în cazul de față cele de tip jurnalistic).
Interesul Cristinei Trăilă ar fi ca procesul să se încheie cât mai repede – atât pentru a-și vedea confrimate pretențiile, cât și pentru ca subiectul să nu mai fie pe agenda publică. Dacă s-ar trimite cauza spre rejudecare la prima instanță, o hotărâre definitivă s-ar prelungi cu cele puțin un an. Culmea e că solicitarea din cererea de apel vine după ce chemarea în judecată inițială a fost depusă ”din greșeală” la instanță necompetentă material (Judecătoria), din start având loc o primă amânare de peste jumătate de an (pentru declinarea competenței primei instanțe sesizate), în condițiile în care reclamanta e… avocat. Și încă unul cu mari pretenții.
Acțiune vădit netemeinică. Proces de tip SLAPP
Altfel, motivele invocate în cererea de apel vin să confirme, suplimentar, caracterul vădit netemeinic al procesului – solicitarea ștergerii a aproximativ 90 de articole, din care peste 80 publicate ULTERIOR chemării în judecată și din care doar o mică parte au legătură cu ea și cu procesul în care ne-a dat în judecată. Mai exact vrea să ștergem articolele legate despre dezbaterile din Camera Deputaților legate de modificările anti-hoție la Codul Silvic și lobby-ul și stratagemele industriei lemnului (în frunte cu clientul ei, Schweighofer), investigații pe teren despre tăieri ilegale și furturi masive de arbori ori mobilizări civice pentru păduri.
Mai mult, Cristina Trăilă invocă acuzații pe care nu i le-am adus (de la conflict de interese la asociere cu organizații de tip mafiot – oare de ce?) și încearcă să inducă în eroare judecătorii într-un mod rudimentar și grosolan, ajungând până într-acolo încât să pretindă cu un parlamentar nu poate influența adoptarea și respingerea legilor, inclusiv a celor care trec prin comisiile de specialitate din care fac parte! Asta în condițiile în care am dovedit într-un mod fără echivoc, prin prezentarea înregistrării video, că a reușit să-și influențeze colegele (în frunte cu ”celebra” fostă șefă PSD a Comisiei Juridice din Camera Deputaților Laura Vicol ”Nordis”) să mintă pentru a o acoperi că a votat pentru respingerea legii de înființare a ”DNA-ului Pădurilor”.
Ce am dezvăluit în articolele pentru care am fost dați în judecată
În rezumat, pentru cei care nu au urmărit acest proces de la început, în articolele pentru care am fost dat în judecată și pe care le-am publicat pe Libertatea și România Curată, am arătat (cu fapte și surse publice pe care le-am prezentat și în proces și pe care prima instanță le-a apreciat ca fiind adevărate și/sau având bază factuală reală) că:
- Cristina Trăilă a participat, în calitate de deputată, la activități de lobby organizate de o asociație a industriei lemnului (AIL Prolemn) din care face parte și compania HS Timber (noua denumire a Holzindustrie Schweighofer);
- Activitatea asociației este finanțată de membrii acesteia (printre care și HS Timber);
- HS Timber o plătea ca avocată când era deputată;
- Cristina Trăilă a făcut parte din Comisia Juridică a Camerei Deputaților, comisie de raport pe legi cu impact silvic (cum a fost propunerea legislativă de înființare a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, numită de presă ”DNA-ul Pădurilor”);
- Comisia Juridică a fost comisie de raport (decizională) pe legi cu impact silvic major (înființarea ”DNA-ului Pădurilor” ori Codul Silvic);
- Cristina Trăilă a mințit că nu a votat în Comisia Juridică pentru raportul de respingere a propunerii legislative de înființare a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu și și-a convins și colege din Comisia Juridică să mintă în favoarea ei – lucru pe care l-am probat prin publicarea în articole și depunerea la proces a probei video în care se vede, dincolo de orice echivoc, că votează, prin ridicarea mâinii, pentru raportul de respingere).
- Veniturile ca avocat ale reclamantei au crescut substanțial după ce a devenit deputată, deși timpul pe care îl putea aloca acestei activități s-a diminuat considerabil;
- Activitatea parlamentară nu se rezumă la participarea la ședințele comisiilor de specialitate și la plenurile celor două camere ale Parlamentului;
- Prin esența ei, activitatea parlamentară influențează în mod direct și indirect deciziile cu privire la legi;
- A avut demersuri (întrebări parlamentare) prin care a negat amploarea fenomenului tăierilor ilegale din România;
- Amploarea tăierilor ilegale de arbori din România și impactul lor economic și social sunt evidențiate de studii de specialitate întinse pe peste un deceniu.
IMPORTANT!
Ne poți susține, gratuit, în procesul cu avocata Schweighofer, dar și în cel cu Romsilva și directorul general al Romsilva, care ne-au dat în judecată după dezvăluirile despre asocierile unor șefi și directori din Regie cu Mafia Lemnului. Mai exact cu firme din Mafia Lemnului care sunt furnizori ai fabricii HS Timber (ex Holzindustrie Schweighofer) de la Reci. Lemn care provine din zone cu ample tăieri ilegale de arbori.
Au mai rămas doar câteva zile (până pe 25 mai), în care poți direcționa, gratuit, 3,5% din impozitul pe venit către Societatea Academică din România (SAR), editorul platformei România Curată și a newsletter-ului investigațiilor de mediu Verde Curat. Pentru asta, completează, acum, gratuit datele pentru Formularul 230, mai jos!
FORMULARUL 230
Dacă ai redirecționat deja cei 3,5% din impozitul pe venit și/sau vrei să faci o donație suplimentară ori un abonament recurent la Verde Curat, aici:
Nicușor Dan a sesizat CCR împotriva legii de măcelărire a urșilor trofeu
Nu rata investigațiile de mediu Verde Curat! Abonează-te, acum, gratuit:
