O evaluare a 2.475 dintre cele mai mari orașe ale lumii a constatat că în 80% dintre acestea, creșterea economică nu mai depinde de o creștere a emisiilor legate de combustibilii fosili. Studiul, publicat, în această săptămână în Nature Cities, citat în newsletter-ul Nature, a utilizat date satelitare pentru a măsura nivelurile de dioxid de azot (NO2), un gaz cu efect de seră, emise de orașe și a comparat aceste date cu informații privind produsul intern brut (PIB). Rezultatele indică faptul că aproape 2.000 de orașe din întreaga lume au implementat politici ecologice care au generat prosperitate economică, reducând în același timp dependențele de combustibilii fosili.
Studiul a măsurat a vizat, inițial, 5.435 de orașe, dar 2.919 dintre acestea nu au prezentat nicio modificare semnificativă a cantității de NO2, așa că au fost excluse din analizele ulterioare. Patruzeci și unu au fost, de asemenea, eliminate din cauza datelor nesigure privind PIB-ul.
„Această cercetare dezvăluie importanța orașelor în abordarea provocărilor legate de sustenabilitate ale secolului XXI”, spune Michail Fragkias, economist aplicat la Universitatea de Stat din Boise, Idaho, care nu a fost implicat în lucrare.
În studiul lor, Daniel Moran, economist de mediu la Institutul Norvegian pentru Cercetarea Aerului din Kjeller, și colegii săi au folosit date satelitare de la misiunea satelitului Copernicus Sentinel-5P a Uniunii Europene pentru a măsura nivelurile de NO2 în troposfera de deasupra orașelor între ianuarie 2019 și decembrie 2024. NO2 este produs atunci când combustibilul este ars în vehicule, centrale electrice și instalații industriale. Echipa a combinat aceste date privind emisiile cu informațiile locale privind PIB-ul pe cap de locuitor pentru aceeași perioadă pentru a crea un indicator al activității economice legate de utilizarea combustibililor fosili. Acest lucru i-a permis lui Moran să „vadă traiectoria dezvoltării verzi în timp a orașelor la nivel global”.
China a contribuit cu cele mai multe orașe care au înregistrat o creștere a PIB-ului și o reducere a emisiilor – 719, inclusiv Beijing, Shanghai și Chengdu. Acest lucru ar putea reflecta politicile puternice ale țării de gestionare a calității aerului , inclusiv închiderea sau relocarea industriilor poluante, electrificarea transportului public și controale mai stricte ale emisiilor, spune Moran.
În Europa, orașe precum Paris, Berlin, Roma și Amsterdam s-au încadrat, de asemenea, în categoria celor mai curate și mai bogate, ceea ce, spun autorii, se datorează probabil implementării unor zone cu emisii reduse, sistemelor de transport durabile și politicilor de energie curată.
Rezultatele concordă cu datele care indică faptul că unele țări, precum Regatul Unit, Franța și Suedia, au decuplat creșterea economică de emisiile de dioxid de carbon timp de peste un deceniu . Acest studiu sugerează că consiliile locale sau primarii orașelor mari „ar putea fi mai influente/ți decât guvernele naționale în atingerea obiectivelor climatice”, spune Moran.
Datele studiului nu trebuie interpretate în mod absolut – în sensul în care orașele analizate ar fi devenit ”verzi”, ci doar în sensul în care politicile verzi, de reducere a utilizării combustibililor fosili, nu afectează dezvoltarea economică a acestora. De asemenea, nici indicatorul produsului intern brut nu este unul absolut – evidențiind o creștere procentuală (nu a valorii nominale în sine) între 2019 și 2024 (perioada analizată) în cazul fiecărui oraș în parte, nu comparativ între orașe.
Tot legat de limitările studiului, trebuia avut în vedere că multe orașe nu au prezentat o schimbare semnificativă statistic a nivelurilor de NO2, ceea ce înseamnă că doar aproximativ 36% din cele 5.435 de orașe ar fi clasificate drept verzi. Mai mult, Fragkias afirmă că NO2 este un indicator mai bun pentru utilizarea combustibililor fosili decât pentru emisiile de CO2 , așa că, deși rezultatele indică o reducere a arderii combustibililor fosili, acestea nu reprezintă o dovadă directă a reducerilor emisiilor totale, a poluării aerului sau a impactului general asupra mediului în orașe.
Din România, au rămas în analiză 5 orașe: Brăila, Brașov, Craiova, Galați și Târgu Mureș. Toate intră la categoria orașelor ”verzi”, prin raportare la obiectul analizei studiului (creșterea PIB în corelare cu reducerea emisiilor de dioxid de azot). Cu toate acestea, în cazul orașelor Galați și Târgu Mureș, raportul are variații procentuale – în sensul în care diminuarea reducerii emisiilor de dioxid de azot pierde ”din viteză” în ultimii ani analizați.
Susține, gratuit, primul proiect de investigații de mediu din România
Investigațiile de mediu România Curată și Verde Curat, precum cele despre Legea Grindeanu și proiectul de la Rovina, sunt susținute, într-o proporție covârșitoare, din donațiile cititorilor. Până pe 25 mai le poți susține ți tu, fără niciun efort financiar suplimentar, prin redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit. Poți completa Formularul 230, acum, în mai puțin de un minut, la link-ul de mai jos, după care îl vom depune noi la ANAF. Mulțumim!
Nu rata investigațiile de mediu România Curată și Verde Curat. Înscrie-te, acum, gratuit, la newsletter-ul Verde Curat:
În încercarea de a ne bloca investigațiile de mediu, am fost dați în judecată atât de avocata Schweighofer, cât și de Romsilva și directorul ei general. Poți să ne susții pentru a duce câștiga procesele fără ca asta să ne afecteze investigațiile, fie prin redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit (link-ul mai sus), fie prin donații directe (mai jos). Mulțumim!
