Unul dintre candidații pentru postul de director financiar la Hidroelectrica a promis, la interviu, că va cumpăra tăcerea organizațiilor neguvernamentale care critică proiectele distructive de arii naturale protejate, printre care se numără și Societatea Academică din România (SAR), editorul platformei România Curată.
De ce ar fi vrut să finanțeze ONG-uri
”Un alt candidat a fost respins din cauza unor afirmații incompatibile cu etica profesională făcute în timpul interviului”, se arată într-un articol publicat de Hotnews, în care se explică de ce nu a trecut de proba interviului niciunul dintre candidații la postul de director financiar.
”Candidatul a sugerat o conduită neconformă, menționând că ar finanța ONG-uri pentru a le determina să nu se mai opună unor investiții ale companiei, potrivit unei surse din companie, care a relatat pentru HotNews, cu condiția confidențialității” (sursa).
Articolul mai arată că până la data de 28 noiembrie a devenit, practic, imposibil ca să fie reluată procedura de selecție și să fie numit un nou director financiar la Hidroelectrica, fapt care va face ca România să piardă aproximativ 5-6 milioane de euro din PNRR.
Pe România Curată am anticipat încă de anul trecut, că vom ajunge în această situație, după ce fostul director general, Borbely Karoly, și fostul director financiar, Marian Fetița, au refuzat să-și dea demisia, în ciuda criticilor Comisiei Europene, care a acuzat existența unui conflict de interese la numirea lor în funcție.
Cei doi au tras de timp, până în urmă cu două luni, pentru a putea să-și încheie contractele pe cale amiabilă în așa fel încât să mai încaseze câte 24 de salarii în avans.
Conform Hotnews, favorit pentru preluarea funcției de director general al Hidroelectrica ar fi Mihai Aniței, fost director general la Azomureș.
La ce ”investiții” se referea candidatul și de ce ar fi vrut să cumpere ONG-urile
”Investițiile” Hidroelectrica la care se referea candidatul pentru postul de director general sunt cele începute în perioada comuniștilor și continuate, abuziv, după 1990, în parcuri naționale și alte arii naturale protejate. Autorizațiile de construire ale unora dintre acestea au fost anulate în urma unor acțiuni în justiție inițiate de Bankwatch România, Agent Green și Declic.
Proiectele au fost criticate de majoritatea specialiștilor în biodiversitate și schimbări climatice, pentru distrugerile de mediu, dar și de către experți în energie, din cauza costurilor exorbitante în raport cu beneficiile insignifiante (1-2%) pentru sistemul energetic național. Pe România Curată am prezentat multe dintre studiile, analizele și pozițiile pe acest subiect, și am făcut dezvăluiri despre cine se află în spatele firmelor care ar urma să câștige zeci și sute de milioane de euro din construirea lor.
Pentru a încerca eludarea legislației naționale și europene pentru protecția mediului, o alianță parlamentară transpartinică PSD, PNL, UDMR, AUR, SOS și POT au adoptată o lege cu dedicație, care a fost atacată, însă, la Curtea Constituțională, de președintele României, Nicușor Dan. CCR a anunțat un prim termen de analizare a sesizării președintelui în luna ianuarie a anului viitor.
SUSȚINE lupta de salvarea pădurilor României! DONEAZĂ ACUM (clic aici)!
Tabăra în care ”joacă” Nicușor Dan. Ce ne spun cele mai recente decizii ale președintelui
Alina Mungiu-Pippidi: Note proaste de la SUA pentru România. Iarăși transparența fiscală
