România Curată a decis să publice cererea primită din partea reprezentanților Hidroconstrucția SA, integral, așa cum am primit-o, din respect pentru cititorii noștri. O puteți citi mai jos. Considerăm, însă, că afirmațiile din cadrul numitului drept la replică nu au susținere factuală, scopul real fiind de tentativă de intimidare, motiv pentru care le răspundem în mod separat, aici:
***
Către: Redacția România Curată
Ref. la: Cerere de publicare a dreptului la replică
București, 28 iulie 2025
Subscrisa, HIDROCONSTRUCȚIA S.A., „în insolvență, „in insolvency”, „en procedure collective” (…), legal reprezentată prin Administrator Special ROMENERGO S.R.L. persoană împuternicită Niculai Bezerghianu, prin Administrator Judiciar Consorțiul practicienilor în insolvență format din: Mușat & Asociații Restructuring Insolvency SPRL și Infinexa Restructuring SPRL
Având în vedere articolele:
-
ȘTIREA ZILEI: Distrugem Răstolița, Jiul și Bâsca Mare ca să scoatem din insolvență firma unui condamnat penal pentru manipularea bursei. Anunțul făcut, ieri, care confirmă cine câștigă – România curată publicat în data de 9 noiembrie 2024 de redacția România Curată și redactat de Mihai Goțiu;
-
Șeful Hidroelectrica, menținut în funcție cu riscul de a pierde zeci și sute de milioane de euro. Cine îl ține director și cu ce mize – România curată publicat în data de 18 iulie 2025 de redacția România Curată și redactat de Mihai Goțiu;
-
Deputatul Burduja se revoltă că scoaterea din faliment a firmei unui condamnat penal cu bani de la Hidroelectrica e blocată de activiștii de mediu – România curată publicat în data de 21 iulie 2025 de redacția România Curată și redactat de Mihai Goțiu.
Articole ce conțin informații eronate și tendențioase de natură a prejudicia imaginea și reputația companiei HIDROCONSTRUCTIA S.A.
În virtutea dreptului la replică, vă solicităm publicarea cu celeritate, în același spațiu, a următoarelor:
Hidroconstrucția dezminte afirmațiile conținute în articolele mai sus menționate potrivit cărora ar fi beneficiat de favoruri din partea ultimelor două persoane care au ocupat funcția de ministru al energiei și din partea directorului actual al Hidroelectrica.
Seria celor trei articole care conțin atacuri si acuzații grave și denigratoare la adresa Hidroconstrucția și a unui așa zis acționar persoană fizică, al Hidroconstrucția, este bazată exclusiv pe afirmații fără nicio bază faptică sau argumentativă, pe deducții logice fracționate din punct de vedere al tehnicii raționamentului logic ipotetico – deductiv și pe sugerarea unui comportament infracțional al Hidroconstrucția exclusiv prin atribuirea termenului de condamnat penal.
Mesajul transmis este denigrator și vătămător, neavând caracter informativ sau obiectiv. Această concluzie reiese nu doar din conținutul articolelor, ci și din tehnica de redactare manipulatoare. Articolele asociază în mod nefondat compania Hidroconstrucția cu subiecte sensibile din spațiul public precum protecția mediului, lipsa de integritate a clasei politice sau riscul pierderii fondurilor europene, cu scopul final de a transfera conotațiile negative ale acestor subiecte adiacente asupra companiei.
Articolele susțin în mod repetat ideea că Hidroconstrucția ar beneficia de favoritisme din partea ultimelor doua persoane care au ocupat funcția de ministru al energiei și de directorul actual al Hidroelectrica cu scopul salvării de la faliment a societății Hidroconstrucția.
Autorul articolelor a extras și imaginat această concluzie din faptul că Hidroelectrica continuă – sau face demersuri pentru a continua – trei contracte de amenajări hidroenergetice în cadrul cărora Hidroconstrucția are calitatea de antreprenor, respectiv contractele pentru AHE Răstoliţa, AHE Surduc – Siriu, AHE a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbești, iar ultimii doi miniștri ai energiei ar susține/ar fi susținut continuarea acestor proiecte.
Trecând peste faptul că Hidroelectrica nu este unica parte în contracte pentru a putea să decidă unilateral soarta acestora sau soarta constructorului, privită izolat, sub nicio formă și potrivit niciunui mecanism logic de rațiune, afirmația ipoteză, respectiv continuarea celor trei proiecte, nu poate susține deducția potrivit căreia ultimul director sau ultimii doi miniștri care susțin continuarea proiectelor ar face acest lucru pentru favorizarea Hidroconstrucția.
Privită în ansamblul informațiilor complete pe care autorul în mod deliberat nu l-a prezentat, fractura de logică regăsită în articole este și mai evidentă.
Din minime verificări ale informațiilor publice, rezultă că ultimii doi miniștri ai energiei au ocupat această funcție începând cu anul 2023. La fel și directorul actual al Hidroelectrica.
Or, contractele pentru amenajările Răstolița și Surduc – Siriu au fost încheiate înainte de anul 1989, deci cu peste 35 de ani în urmă, iar contractul pentru amenajarea hidroenergetică a râului Jiu a fost încheiat în anul 2004, în urma unei proceduri de achiziție publică, deci cu peste 20 de ani în urmă. Se impune mențiunea că, în prezent, stadiul fizic de realizare a lucrărilor în cadrul Proiectului AHE Răstolița este de aproximativ 98%, de aproximativ 85% în Proiectul Surduc – Siriu și de aproximativ 75% în Proiectul Jiu.
Toate proiectele hidroenergetice au continuat după 1989, iar cele trei proiecte sunt printre puținele la care lucrările au continuat și ulterior anului 2012, când a avut loc deschiderea procedurii insolvenței Hidroelectrica.
În anul 2022, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în calitate de autoritate centrală pentru apărare și securitate națională, a hotărât că, în raport cu situația de criză energetică actuală a proiectelor de investiții ale Hidroelectrica, aflate în diferite stadii de realizare, lucrările pentru finalizarea unor amenajări hidroenergetice reprezintă o prioritate de interes național și strategic.
Ulterior, aceeași decizie și aceeași calificare a proiectelor a fost reluată de Guvernul României pe calea OUG nr. 175/2022 privind 11 obiective energetice, dintre care 9 de amenajări hidroenergetice a căror execuție era atribuită anterior actului normativ societății Hidroconstrucția. Printre acestea se numără și cele trei proiecte menționate în articolele succesive publicate de redacția România Curată.
Așadar, după anul 2023 nu a intervenit nimic nou, special în derularea celor trei proiecte. În acest context, se observă absurdul logicii articolelor publicate de redacția România Curată care ar presupune că regimul comunist ar fi favorizat nelegal Hidroconstrucția când a înființat-o și a desemnat-o pentru construcția lucrărilor (deținută de stat la acel moment), că zecile de regimuri politice care au urmat anului 1989 ar fi favorizat Hidroconstrucția (deținută de salariați până în anul 2022) prin simplul fapt că au permis continuarea celor trei proiecte, că Hidroelectrica și toate organele implicate în aplicarea procedurii au favorizat Hidroconstrucția când au permis continuarea contractelor, că CSAT și întreg Guvernul României ar fi decis că proiectele trebuie finalizate și că sunt de interes strategic doar pentru a susține constructorul.
Aceeași logică presupune că toți operatori privați care au continuat sub un nou guvern proiecte publice inițiate sub o guvernare precedentă ar fi beneficiat de favoritisme din partea clasei politice și a conducerii beneficiarilor de proiecte.
Contrar susținerilor autorului, reorganizarea Hidroconstrucția nu va profita în primul rând acționarilor actuali, ci creditorilor, printre care se află și bugetul de stat și bănci deținute de stat.
Hidroconstrucția sesizează că adevăratul scop al articolelor publicate de Redacția România Curată este acela de a submina încrederea în șansele reale de redresare ale Hidroconstrucția prin scăderea încrederii partenerilor contractuali și a creditorilor societății prin mesajul central denigrator și fals, conform căruia planul de reorganizare ce urmează a fi propus se va întemeia în principal pe contractele hidrotehnice și pe premise nelegale.
Nu este o întâmplare că articolele reiau narațiunea și retorica unui terț față de procedura insolvenței care a cumpărat o creanță de câteva zeci de mii de lei în procedura insolvenței Hidroconstrucția doar pentru a-și crea cadrul procesual și contextul pentru denigrarea societății și a acționarilor indirecți ai acesteia, la fel cum nu este o coincidență că articolele au fost publicate exact în perioada în care Hidroconstrucția și-a anunțat inițierea demersurilor concrete pentru a trece la faza de reorganizare.
În fine, Hidroconstrucția amintește că:
-
Deși există de peste 70 de ani, nu a făcut nici o dată obiectul vreunei condamnări penale, a vreunui dosar sau cercetare care să-i afecteze imaginea și reputația în sfera contractelor publice;
-
Chiar de la data înființării sale a avut ca obiect de activitate execuția lucrărilor hidrotehnice și hidroenergetice și este societatea care a contribuit masiv la construirea sistemului hidroenergetic românesc, fiind constructorul celor mai mari facilități hidroenergetice naționale, precum: AHE Porțile de Fier I, Porțile de Fier II, Gogoșu, Barajul Izvorul Muntelui cu Centrala Dimitrie Leonida (Stejaru), Baraj Siriu cu Centrala Nehoiașu (Treapta Siriu), Baraj Vidraru cu Centrala Corbeni, Baraj Pecineagu cu Centrala Clăbucet, Baraj Bolboci cu Centrala Scropoasa, Baraj Galbenu, Baraj Vidra cu Centrala Ciunget, Captările Voineasa I, II si III cu Centralele aferente, iar enumerarea poate continua cu alte zeci de proiecte similare.
-
Reorganizarea Hidroconstrucția nu se bazează preponderent pe proiectele Hidroenergetice, ci pe o serie de alte contracte încheiate înainte și după deschiderea procedurii insolvenței, pe vânzarea activelor non-core, pe eficientizare operațională, pe recuperarea creanțelor etc.
-
Indiferent de opiniile izolate, pe care nu le comentăm, asupra utilității proiectelor hidroenergetice, Hidroconstrucția va urma toate căile legale pentru valorificarea fiecărui drept pe care îl are în cadrul contractelor în care este parte și va urma toate căile legale pentru a atrage răspunderea celor care îi prejudiciază imaginea sau drepturile patrimoniale.
Vă solicităm publicarea integrală a acestui drept la replică, pentru corecta informare a publicului și pentru diminuarea prejudiciului de imagine adus companiei HIDROCONSTRUCTIA S.A. În caz contrar, ne rezervăm dreptul de a ne adresa instanțelor competente.
Vă asigurăm de considerația și deschiderea noastră pentru publicația dvs., cititorii săi, clienții si partenerii HIDROCONSTRUCTIA S.A, astfel că vă stăm la dispoziție pentru orice alte lămuriri atât în ce privește prezentele spețe, cât și cu privire la orice altă situație și vă rugăm, ori de câte ori situația o impune, să solicitați și punctul de vedere al Companiei noastre, în concordanță cu regulile/cutumele deontologice.
Cu stimă,
HIDROCONSTRUCȚIA S.A.,
„în insolvență, „in insolvency”, „en procedure collective”,
reprezentată prin:
Administrator Special ROMENERGO S.R.L.
Niculai Bezerghianu, împuternicit
Administrator Judiciar
Consorțiul practicienilor în insolvență format din: Mușat & Asociații Restructuring Insolvency SPRL și Infinexa Restructuring SPRL
***
Poziția România Curată față de cele afirmate mai sus de reprezentanții Hidroconstrucția, aici:
