Se anunță o surpriză.
În câteva zile, rapoartele publice anuale de la instituțiile subordonate Ministerului de Finanțe și Ministerului Justiției vor arăta că în 2017 statul român a regresat în recuperarea în bani a prejudiciilor. Ne menținem sub 10% cu transformarea în bani din totalul bunurilor și proprietăților pe care instanțele le-au confiscat persoanelor condamnate definitiv. Iar încasatul efectiv în cash al anului 2017 e sub cel din 2016!
În 2016, ANAF și MJ recuperaseră 120 de milioane de lei din ce deciseseră instanțele, echivalentul a aproximativ 26 de milioane de euro. „Acum suntem, în total, sub 25 de milioane de euro, dacă am compara cash cu cash”, susține un oficial care cunoaște cifrele.
Discuția prejudiciilor merită purtată lucid.
„Frustrarea românilor e reală și justificată, dar dacă nu se iau măsuri și nu se alocă resurse, furia lor nu va aduna banii”, spune același oficial, care confirmă împotmolirea statului.
Deși în spațiul public percepția e că ANAF recuperează prejudiciile, încasarea de după verdictele definitive este atribuția Ministerului Justiției. În esență, MJ este titularul acestei obligații.
De ce? Legea prevede că Ministerul Justiției „coordonează executarea pedepselor”, unele dintre creanțele financiare ale statului la adresa condamnaților definitiv fiind considerate pedepse. E o discuție juridică mai lungă, nu intrăm în detalii.
„În toate țările în care sistemul recuperării funcționează bine, el se află în subordinea justiției. Încasarea sechestrelor ține mai mult de judiciar și mai puțin de colectarea de impozite. De aceea, în practica mondială, acest serviciu e la MJ, nu la Fisc”, explică un jurist.
România a fondat, în decembrie 2015, ANABI (Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Imobilizate) exact cu rolul de a deveni „oficiul național pentru recuperarea creanțelor”. Indiferent că sunt recuperate de ANAF, care adună în acest moment grosul, sau de ANABI, bunurile rezultate din infracțiuni se transformă foarte greu în bani. Mai simplu: clădirile, mașinile, terenurile și celelalte bunuri se fac dificil bani.
Conform raportului oficial al ANABI, din februarie 2017, „Agenția Națională de Administrare Fiscală a comunicat ANABI faptul că în anul 2016, din valorificarea bunurilor confiscate prin hotărâri judecătorești rămase definitive pronunțate în materie penală, s-au obținut venituri în suma totală de 21.072.465 lei din care: Venituri din vânzarea bunurilor imobile confiscate: 20.390.696 lei; Venituri din vânzarea bunurilor mobile confiscate: 681.769 lei”.
La acești bani se adaugă sumele cash din prejudicii, adică ceea ce deja este reținut în conturi. Acestea au fost de aproximativ 100 de milioane de lei, în același an 2017. Împreună, prejudiciile și valorificările cumulează 120 de milioane de lei, cam 26 de milioane de euro, și reprezintă tot ce a intrat, la lichiditate, în conturile statului în 2016. Este foarte puțin!
„Rămânem la 7-10% din prejudiciile decise de instanță prin verdictele definitive în materie penală”, recunoaște oficialul.
Pe siteul ANABI mai există o cifră uriașă, care este actualizată: 705 milioane de lei sechestrați la 31 decembrie 2017. Dar aceasta este suma indisponibilizată, fie prin deciziile procurorilor, fie ale primelor instanțe. Nu e o creanță certă a bugetului, ea depinde de soarta proceselor.
Ca să înțelegem ce reprezintă această sumă asiguratorie, exemplificăm prin reducere la absurd. 705 milioane de lei vor intra în totalitate la stat dacă în toate procesele câștigă acuzarea sau toți acești bani sunt deblocați și revin la inculpați dacă ar câștiga apărarea.
Ideea e că ceea ce statul a primit din suma indisponibilizată se regăsește deja în cei sub 120 de milioane recuperați în anul 2017, mai puțini ca-n 2016.
Și de ce nu se recuperează prejudiciile?












“Ne menținem sub 10% cu transformarea în bani…” Foarte buna remarca. Clar, trebuie urgentate vanzarile de active. Eu cred insa ca intarzierile sunt si dorite, pentru a nu lasa sa se vada un alt punct foarte negru al activitatii DNA — felul in care au fost folosite expertize supra-evaluate (adica false). De exemplu, eu abia astept vanzarea sediului trustului Intact. Impresia mea este ca acest sediu a fost teribil de supra-evaluat in timpul procesului.
BTW : sunt convins ca Voiculescu a facut multe necurate, dar mie personal mi se pare ca a fost bagat la puscarie pe un fals, ceea ce spune multe despre sanatatea sistemului juridic din RO. Iar comparatia cu Al Capone nu tine, pentru ca ala a fost bagat la puscarie pe date solide.
MJ este condus politic si nu are nici un interes sa-si execute “prietenii” (exista prietenie interpartinica, toti sunt prieteni intr-un fel sau altul, ceva de prietenul prietenului meu …).
In ceea ce priveste evaluarile activelor, acest proces este complicat, deoarece NU valoarea contabila este importanta. Asa cum exista o piata financiara, exista si o piata a activelor vandute de stat iar intr-o economie viabila si pe aceasta piata se formeaza “pretul corect”. Desigur exista standarde de contabilitate care prezinta ghiduri pentru acest proces, DAR el este si unul subiectiv. In fond, chiar daca un grup de active are valoarea 100 u.m., la momentul vanzarii efective se pot intampla 3 situatii:
1) se vinde cu suma de 100 u.m. (probabilitate scazuta)
2) se vinde cu > 100 u.m. (statul recupereaza prejudiciul)
3) se vinde cu < 100 u.m.(statul recupereaza o parte din prejudiciu, dar recupereaza)
Nu sunt jurist dar stiu ca orice inculpare se face pe baza unei legi. Daca o lege spune ca a scuipa pe strada este infractiune, nu conteaza ca ti-a fost rau si ai vomat. Sunt convinsa ca exista legi strambe, neclare interpretabile. Asa se intampla daca parlamentari cuscoala facuta pe "ghenunche" fac legile, fara consultarea celor care vor inculpa si judeca pe baza lor. Este ca si cand un medic stomatolog ar scrie ghidurile privind trepanatia!