DNA a făcut o analiză a hotărârilor judecătoreşti în dosarele de abuz în serviciu din perioada 2006-2012 şi a trimis-o judecătorilor CCR. Curtea trebuie să se pronunţe pe 15 iunie în legătura cu sesizarea fostei şefe a DIICOT Alina Bica potrivit căreia reglementarea infracţiunii de abuz în serviciu ar fi neconformă cu legea fundamentală.
Până acum, CCR a considerat constiţutional abuzul în serviciu
DNA a făcut o analiză a jurisprudenţei CCR privind abuzul în serviciu şi a constatat că, până acum, Curtea a găsit constituţională reglementarea abuzului în serviciu cu privire la noţiunile de vătămare a drepturilor sau intereselor legitime, îndeplinire defectuoasă a atribuţiilor de serviciu şi folos necuvenit.
Instanţele au sancţionat abuzul în serviciu
Procurorii anticorupţie au luat în calcul și hotărârile judecătoreşti referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu pentru perioada 2006 – 2016. Ei spun că sentinţele urmăresc o jurisprudenţă naţională constantă.
Condamnarea generalului Dobriţoiu, dată exemplu
Unul dintre dosarele date exemplu este cel în care fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobriţoiu, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare în legatură cu achiziţionarea în condiţii ilegale a unei locuinţe de serviciu la preţ subvenţionat.
“Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a avut în vedere că acuzaţia constând în încălcarea de către inculpaţi a obligaţiilor legale, din ordinele şi instrucţiunile de la nivelul ministrului Apărării Naţionale care interziceau repartizarea, vânzarea, cumpărarea locuinţei de serviciu în regim subvenţionat de către persoanele care au deţinut sau deţin în proprietate ele sau soţul, soţia ori copilul aflaţi în întreţinere, o locuinţă proprietate personală reprezintă abuz în serviciu.
Actul defectuos a constat în depunerea de rapoarte documente, declaraţii necorespunzătoare adevărului şi neverificarea îndeplinirii condiţiilor, de către cei care aveau această sarcină de serviciu.
Analizând ce presupune îndeplinirea în mod defectuos a unui act, instanţa supremă a reţinut că prin această activitate infracţională se înţelege efectuarea unei operaţii altfel decât trebuia efectuată sau efectuarea unei operaţii în mod discreţionar“, explică DNA.
Zsolt Nagy şi Chiuariu, alt exemplu
Un alt exemplu dat este dosarul Poşta Română în care doi fosţi miniştri au fost condamnaţi, Zsolt Nagy la patru ani de închisoare cu suspendare şi Tudor Chiuariu la trei ani şi şase luni de închisoare cu suspendare.
“Acuzaţia reţinută pentru inculpaţii care, în calitate de membri ai Guvernului, au iniţiat şi avizat proiectul unei H.G. consfiinţind astfel definitiv trecerea imobilului, proprietate publică a statului, în domeniul privat al statului, pentru obţinerea unui avantaj patrimonial, în favoarea unei societăţi comerciale, reprezintă, în accepţiunea ICCJ, abuz în serviciu“, susţin procurorii.
Statistici: 1471 de inculpaţi trimişi în judecată pentru abuz, dintre care 569 condamnaţi deja
Procurorii au dat şi exemplul unor angajaţi ai statului, unui profesor universitar şi chiar al unui procuror, toţi condamnaţi de instanţe pentru abuz în serviciu, în total, din 2006 până la 15 mai 2015, fiind trimise în judecată pentru această infracţiune 1471 de persoane, dintre care 569 au fost condamnate.
Cine ar putea să scape: Oprea, Bica, Niţu, Nicuşor Constantinescu sau Piedone
Sute de persoane printre care VIP-uri precum fostul ministru al Apărării, Gabriel Oprea, fostul primar al sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, fostul procuror general al României Tiberiu Niţu, fosta şefă a DIICOT Alina Bica, fostul şef al ANI Horia Georgescu au fost trimişi în judecată de DNA pentru abuz în serviciu.
Decizia, pe 15 iunie
Judecătorii Curţii Constituţionale a României au amânat la data de 24 mai decizia privind sesizarea de neconstituţionalitate referitoare la abuzul în serviciu până la 15 iunie, solicitând parchetelor statistici legate de dosarele în domeniu.
800 dosare afectate
O decizie de neconstituţionalitate a CCR ar avea consecinţe directe asupra a peste 800 de dosare aflate în lucru, potrivit datelor DNA.
Ce spune articolul privind abuzul în serviciu
Articolul controversat din Codul Penal prevede că ”fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
Articolul 13(2) din Legea nr.78/2000 prevede că ”în cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.
Considerati ca abuzul in serviciu este o chestiune despre care se poate discuta pe cand prejudiciul cauzat bugetelor unor institutii ale statului, care de obicei se recupereaza de la persoanele vinovate de producerea lui, este cu totul altceva ?
Considerati ca reprezentantii Curtii de Conturi ar putea oferi mai multe lamuriri despre astfel de chestiuni ?
Observati ca pe langa abuzul in serviciu mai sunt ,”grava neglijenta”, “reaua credinta” , “favorizarea faptuitorului”, si alte si alte aspecte de interpretare a incadrarilor juridice sub aspectul catora se pot constata uneori prejudicii asuse bugetelor administrate de institutii ale statului ?
Considerati ca in acest sistem de exercitare de functii publice , in ideea unui management al riscurilor, ar trebui introdus si sistemul asigurarilor de raspundere profesionala ,acolo unde pot aparea riscuri de producere de prejudicii ,in urma unor evenimente cu caracter mai putin previzibil ?
ce rost mai are sa ii cerceteze cineva pe politicieni,,hai sa ii lasam sa fure,sa ia mita etc,etc,,sa isi imparta puterea cum vor,noi sa fim spectatori si muritori de foame,,cand doamne ne vom trezi?