Există o certitudine în peisajul audio vizual românesc, european şi mondial: în faţa crizei şi deci a restrângerilor financiare, a exploziei ofertelor concurenţiale de programe ale spaţiului privat, a dificultăţilor de colectare a taxelor, a evaziunii publicului către universul online, televiziunile, mai mult decât radiourile publice, traversează o perioadă de declin, în contextul alarmant al reducerii lente, dar evidente a rating-ului total, mai pe şleau a dezinteresului manifest faţă de televiziune ca preocupare de loisir.
„The organization has had to look for savings – so that we, like everyone else in these difficult economic times, can live with our means. My concern…is to ensure that the quality of what we do is not compromised along the way. We are here to produce exceptional and distinctive programs and services…but…something has to give. And that means hard choices. But there is one choice I will never make – and that’s to sacrifice quality… Reconciling these two aims – financial and strategic – has led us to this difficult conclusion.”
Danny Cohen, ex – director of BBC Television (2013-2015)
Fără a pune la îndoială necesitatea existenţei acestor instituţii publice, în contextul menirii lor exprimată în articolele 1 şi 2 ale Legii 41/1994, vom spune, că sunt în curs de experiment, ori de înfăptuire, două tipuri de abordări în scopul salvării şi revitalizării lor într-o matrice proaspătă, capabilă să ofere programe relevante şi să subziste corect în actualul cadru financiar.
Prima abordare (perfect posibilă într-un climat moral) este cea mult încercată, dar permanent eşuată, de restructurare din mers prin reducerea schemei de personal, a orelor suplimentare etc., metode mecanice pseudo-economice, a căror efecte au fost anulate prin viclenii balcanice (angajări pe alt tip de contracte), care nu au atacat fondul problemelor (numărul şi identitatea programelor, calitatea programelor, modul de colectare a taxelor) şi care nu au apelat cumsecade la mijloace eficace (outsourcing, multitasking, servicii externe) pervertite în interes personal sau de grup.
A doua abordare, încheiată în Grecia (NERIT), în curs de conturare în Israel, presupune un ciclu de închidere -deschidere (switch-off structura existentă, switch-on noua structură) prin concedierea actualilor angajaţi, crearea structurii noii organizaţii şi angajarea celor necesari (prin concurs). Operaţiunea complexă şi sensibilă, trebuie pregătită profund, până la nivelul detaliilor, în mod transparent, timp de minimum un an, prin comunicare către şi feedback din partea societăţii civile, într-un moment în care aversiunea faţă de instituţiile publice şi faţă de stat în general capătă accente vizibile, un eşec fiind neplăcut nu doar pentru organizaţie în sine, ci chiar pentru structura statală.
Izbitoare asemănări cu situaţia IBA (Israel Broadcasting Authority) ne îndreptăţesc (cred), să urmărim conţinutul şi destinul „Raportului Comitetului Landes” construit la cererea ministrului Comunicaţiilor şi a ministrului Finanţelor, după şase ani de eşecuri ale reformei interne a televiziunii din Israel.
Cel puţin ca metodă, elementele raportului pot deveni osatura unui posibil plan al variantei „switch off/on” pentru o nouă organizaţie în România.
Pentru simplificare vom analiza doar varianta operaţiunii „switch off/on” la SRTV, deşi atât în Grecia cât şi în Israel, din motive evidente financiar s-a procedat la unificarea ambelor societăţi radio şi televiziune.
Prima decizie politică este fuziunea SRTV- SRR
Sumar, într-o ipotetică grilă de timp şi etapizare a paşilor, cu răbdare, profesionalism şi dorinţă, ordinea lucrărilor şi principiile ar putea fi:
1. Constituirea unei comisii (echipă, grup) de închidere („switch off”), care va analiza modalităţile de concediere şi costul ei, soluţii de compensare, de plată a datoriilor (cum ar fi vânzarea unor proprietăţi SRTV, ce nu vor mai servi noii organizaţii).
2. Constituirea în paralel a unei comisii de deschidere („switch on”), care sintetizează arhitectura noii organizaţii şi modul de angajare.
În varianta unificată, comisiile de deschidere ale SRR şi SRTV vor putea identifica spaţiile de intersecţie şi modalităţile de intermodulaţie ale domeniilor profesionale.
Un avantaj major al fuziunii este cel care ar permite anularea taxei TV, care se colectează dificil şi utilizarea facturii de energie electrică, care va include taxa unificată (unică) în valoare de 2,5 Euro + TVA pe lună (30 Euro + TVA pe an).
A doua decizie politică este legată de numărul şi identitatea canalelor TV (SRR rămâne cu programele existente)
Acum SRTV emite următoarele programe: TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Internaţional, TVR HD, TVR Moldova şi programele teritoriale (Timişoara, Cluj, Craiova, Iaşi, Târgu Mureş).
TVR Plus distribuit online e o altă poveste care merită un alt discurs (evident trebuie să rămână în ciuda efectului auto-concurenţial).
O variantă adaptată vremurilor, decentă şi logică, ar fi:
TVR (sd/hd) – canal de news & current affairs, sport şi divertisment de week-end
TVR Cultural (sd/hd) – canal de educaţie şi cultură
TVR Diaspora – canal internaţional dedicat diasporei (3 mil. români), un mix, funcţie de drepturile de autor, TVR+TVR Cultural, plus inserţii din viaţa diasporei; fiecare zi a săptămânii dedicată unei comunităţi. Distribuţie online.
Programe teritoriale – cu distribuţie terestră DVB-T2 exclusiv regională (mix program propriu + TVR + TVR Cultural + TVR Diaspora, la alegerea fiecărei organizaţii) sau economic online ca TVR plus. Foarte curând recepţia TV via cablu, satelit sau DTT, va fi înlocuită majoritar de cea distribuită prin Internet, „over-the-top television” OTT.
Simultan cu lucrările comisiilor de „switch off/on”, după precizarea deciziilor politice, o comisie parlamentară în asociere cu o comisie CNA va proceda la revizuirile necesare Legii 41/1994 şi a Legii 504/2002.
Toate aceste operaţiuni trebuiesc sincronizate şi aşezate pe o grilă de timp, încât să împlinească recomandarea de bun simţ a EBU (adresată operaţiunii din Israel) ca această tranziţie să nu ducă la nicio singură zi fără serviciul public.
Compoziţia comisiei de „switch-off” se recomandă a fi un mix între specialişti din interior inclusiv reprezentanţi sindicali, plus experţi din ministerele implicate.
O parte dintre cei concediaţi vor putea fi angajaţi în funcţie de nevoile noii organizaţii. Costurile operaţiunii de „switch-off” (compensări salariale, achitarea datoriilor) vor fi acoperite din vânzările proprietăţilor inutile.Comisia va genera acest plan financiar.
Compoziţia comisiei de „switch-on” va cuprinde un număr de specialişti pe domenii dintre actualii angajaţi, un număr de specialişti (oameni de cultură, reprezentanţi ai unor ONG-uri conectate la problemele televiziunii, jurnalişti, experţi din universul privat).
Ambele comisii pot fi selectate de Consiliul de Administraţie şi supuse judecăţii societăţii civile (nu ştiu cum).
Comisia va genera pornind de la cele două decizii politice (fuziunea SRR-SRTV, plus numărul şi identitatea canalelor) următoarele categorii pe baza cărora se vor obţine costurile operaţiunii de „switch-on”:
– grila de programe a celor 3 canale + grila televiziunilor regionale
– organigrama societăţii; aici sugerăm ca structurile de suport (producţie, tehnic, financiar-administrativ, pr-marketing-vânzări) să fie calculate funcţie de capacităţile necesare împlinirii executării grilelor de program, departamentul de ştiri pe principiul insulei care serveşte toate canalele, iar celelalte departamente editoriale într-o formulă minimalistă (şefi + administratori) care să permită cooptarea de colaboratori externi pe proiect (evident cu o limită financiară bine precizată). În felul acesta se asigură stabilitate serviciilor de suport și
prospeţime programului prin fluxul continuu al colaboratorilor.
– regulamente de ordine interioară, regulamente profesionale, proceduri de lucru şi de resurse umane, adică mecanismul de susţinere a rigorii
– comisiile de concurs şi perioada de examinare (la data de switch on/off organigrama trebuie să fie completată şi e probabil să fie necesară o perioadă de suprapunere între cele două structuri)
– bugetul salarial pe baza organigramei (conform schemei bugetare publice)
– bugetul de publicitate şi de sponzorizări
– bugetul SNR (se negociază serviciile SNR-ului, în actuala conjunctură DVB-T2; se ţine cont de soluţiile de transport over IP; se propune includerea acestui buget la MCSI)
Costurile operaţiunilor de switch-off/on pot fi acum comunicate unei comisii economice comune (guvern-parlament-experţi externi) care va evalua (aprecia) eficienţa lucrării, va face corecturile posibile şi va stabili finalmente nivelul bugetului de la stat.
Bugetul astfel constituit (buget de la stat+buget din taxă+buget din publicitate) va fi împărțit între radio şi televiziune de noul Consiliu de Administraţie al noii societăţi RTR (Radio-Televiziunea Română).
Comisia poate recomanda ca nivelul bugetului de la stat să fie conectat de nivelul unui buget strategic (ex. al Apărării Naţionale) pentru a evita capriciile politicului.
Comisia poate propune o modalitate de alegere a senior-managementului pentru a-l decupla de ingerinţele politicului (vezi soluţia Comitetului Landes în Israel).
A treia decizie politică este aducerea la transparență a triadei TVR-SNR-STS, la descâlcirea conexiunilor hibride financiare şi
funcţionale în aceste vremuri tehnologice, în care transmiterea broadcast prin radiorelee terestre a trecut pe un plan terţiar.
O profundă discuţie tehnico-economică ar elimina ruta financiară Guvern-SNR-TVR, un ghimpe în bugetul TVR-ului.
În acest câmp e o variantă ca distribuţia DVB-T2 a semnalelor de televiziune să includă un pachet care să cuprindă în sprijinul cunoaşterii ideilor naţionale şi europene: TVR, TVR Cultural, Euronews, BBC news, TF1, ARD şi televiziunea locală.
Este limpede că suntem la o răscruce de care trebuie să trecem sincron cu celelalte ţări europene, dar strâns aproape de realităţile româneşti.
P.S. Acest document este un draft din a cărui substanţă se pot extrage idei, dacă varianta „switch off/on” se va presupune insurmontabilă. Este util ca acest document să circule, pentru a absorbi variante, completări, sugestii.
