Mai multe rapoarte ale Curții de Conturi au arătat că pentru aproape toate Guvernele este o practică obișnuită să apeleze la Fondul de rezervă bugetară in mod nejustificat. Aceasta deși banii sunt destinați pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute, apărute în exercițiul bugetar (art. 30 alin. 2 din Legea nr. 500/2002).
În acest context, ARC a propus, în toamna anului trecut, desființarea fondului, argumentînd faptul că nu este supus unor condiții stricte și verificabile (articolul poate fi citit aici).
Raportul Curții de Conturi pe anul 2010, publicat în luna februarie 2012 (deci cu foarte mare intarziere) pe site-ul instituției conduse de Nicolae Văcăroiu, reiterează totusi ideea alocărilor stricte de bani din Fondul de rezervă.
În urma auditului financiar asupra contului general anual de execuţie a bugetului de stat, s-a constatat că, în anul 2010, Fondul de rezervă bugetară a fost majorat de circa 16 ori faţă de suma stabilită inițial (184,8 milioane lei).
S-a ajuns la prevederi bugetare pentru acest fond de 2.997,1 milioane lei, fără a se preciza clar instituţiile cu atribuţii în gestionarea acestor fonduri şi a criteriilor care definesc caracterul urgent sau neprevăzut al cheltuielilor finanţate din Fondul de rezervă şi Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului. Prin urmare, nu există criterii clare și transparente în ceea ce privește alocarea banilor.
O altă concluzie: s-au dat fonduri unui număr mare de beneficiari în cadrul unei singure hotărâri de guvern emise. Practica lasă loc de interpretare, de mai multe ori speculîndu-se faptul că fondurile alocate „la pachet” au fost date în funcție de culoarea politică.
Pentru a evita astfel de situații, în raportul de audit se fac două recomandări: modificarea şi completarea Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice , în sensul stabilirii unor reguli stricte şi clare privind modul de constituire, alocare şi utilizare a Fondului de rezervă bugetară și a Fondului de Intervenție, respectiv alocarea de finanţări din Fondul de rezervă punctual, în urma unei evaluări temeinice a caracterului urgent sau neprevăzut.
Nu putem spune în ce măsură Executivele care s-au succedat la putere au ținut cont de aceste observații în condițiile în care atît în acest an, cît și în 2011, s-au alocat mai multe sume de bani pentru diferite activități al căror caracter urgent este greu de stabilit.
Pînă în prezent, Guvernul a dat, din Fondul de rezervă, bani pentru situații evident urgente: 750 de mii de lei pentru achiziţionarea în regim de urgenţă a medicamentelor morfinice, necesare tratamentului pacienţilor oncologici sau două milioane de lei pentru suplimentarea bugetelor consiliilor locale ale orașelor Mangalia, județul Constanța, și Horezu, județul Vâlcea, locuitorii acestor orașe riscînd să își petreacă toată iarna în frig din cauza că primăriile nu mai puteau asigura furnizarea căldurii în apartamentele racordate la sistemele centralizate.
Pe de altă parte, tot din Fondul de rezervă se finanțează:
• consolidarea, restaurarea şi reamenajarea Bisericii Ortodoxe Române de la Bruxelles, 1,4 milioane de lei.
• organizarea Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), eveniment de anvergură, dar previzibil dat fiind că e la cea de-a XI-a ediţie, 2 milioane de lei.
• achiziționarea de servicii de consultanță și asistență juridică la Ministerul Mediului și Pădurilor, 2 milioane de lei.
Cîteva exemple de alocări din Fondul de rezervă, în 2011:
• 124,2 milioane de lei pentru unele unităţi administrativ-teritoriale.
• 10 milioane de lei pentru edificarea Catedralei Mântuirii Neamului.
• 1, 7 milioane de lei pentru promovarea și sprijinirea unor acțiuni culturale cu impact deosebit la nivel național și internațional, precum festivale de filme.
• 25 de milioane de lei pentru unităţile de cult şi continuarea lucrărilor de construcţii şi reparaţii ale lăcaşelor de cult.
În ceea ce privește repartizarea pe ministere și unități administrativ-teritoriale a sumelor din Fondul de rezervă, există date doar pentru anul 2010.
Raportul Curții de Conturi arată că în topul ministerelor care au beneficiat de sume pe bază de hotărîri ale Guvernului în anul 2010 sunt:
• Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii – 721,0 milioane lei (37,3%);
• Ministerul Administraţiei şi Internelor – 217,7 milioane lei (11,2%);
• Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului – 212,0 milioane lei (11,0%);
• Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale – 200,0 milioane lei (10,3%
La capitolul unităţi administrativ-teritoriale, cea mai mare sumă alocată din fondul de rezervă bugetară în anul 2010 a revenit Municipiului Bucureşti – 151,4 milioane lei (23,5%).
Însă județele care au primit cei mai mulți bani din Fondul de rezervă sunt Cluj, 82,7 milioane lei (12,8%) și Suceava, 32,7 milioane lei (5,1%), urmate de Dâmboviţa, 17,9 milioane lei (2,8%), Maramureş, 16,7 milioane lei (2,6%) şi Mureş, 16,5 milioane lei (2,6%).
Intrebarea este, in aceste conditii, de ce nu s-a tinut seama de recomandarile referitoare la clarificarea legislatiei? De ce Guvernul administreaza in continuare aceste fonduri uriase in mod netransparent? ARC reaminteste propunerea de desfiintare a Fondului de rezerva ce s-a dovedit deseori o pusculita electorala mult prea mare pentru o tara atat de saraca.
Toate acestea se fac din interese cat se poate de clare. Biserica Ortodoxa, in Romania, este cel mai eficient agent electoral. Iar politicienii nu pot ignora asta. In consecinta, aloca cat mai multi bani. Nimic de zis. Si bisericile sunt necesare. Religia este unul dintre drepturile omului. Dar in Romania o catedrala sunt convinsa ca nu ajuta la o mai buna primenire a oamenilor. Dar, in modul in care este finantata aceasta constructie si multe altele, mai degraba are efect invers. Ii indeparteaza si mai tare pe cei care sunt informati de relatia nu tocmai ortodoxa dintre patriarhie, o mare parte din cler cu politicienii sau tot felul de alesi locali.
Cat priveste festivalurile de film, ele sunt finantate tot din astfel de motive. Dar si din faptul ca se pot duce astfel mari procente la cei care gireaza astfel de finantari. Asa ca ajung sa castige si cei care fac filme, si cei care le aproba banii de la buget. E un cerc vicios care nu se mai rupe in actuala stare de lucruri, decat daca ar fi oameni cu coloana vertebrala atat in biserica, cat si printre cei cu festivalul, asta ca sa pomenesc doar pe cei din categoriile amintite. Dar la fel de valabil este si in toate celelalte situatii.
Fondul de rezerva are vreo legatura cu
FRDS B-dul Elisabeta, din spatele palatului SUTU?
Se mai numeste si Fondul SOLIDARITATEA ?
Cu acest fond s-a gestionat reabiliatrea Zonelor energetice? Exemplu Valea Jiului?