Deși au la dispoziție mai puțin de doi ani de zile pentru a atrage banii europeni alocați prin fondurile structurale și de coeziune pentru perioada 2007-2013, oficialii români nu reușesc să accelereze absorbția fondurilor europene. Ultimele cifre arată că nivelul absorbției fondurilor structurale și de coeziune era, la sfîrșitul lunii februarie, de 6,3% . Situație îngrijorătoare dacă ținem cont că autoritățile și-au propus ca, la finalul acestui an, cifra să ajungă la 20%, adică de trei ori mai mult.
Birocrația excesivă frînează absorbția banilor de la fondurile europene, au spus-o, în mai multe rînduri, oficiali europeni, dar și Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban.
Pe lîngă acest motiv, putem adăuga: probleme la nivelul autorităților de management și al organismelor intermediare, angajați slab pregătiți și demotivați, licitații lipsite de transparență și conflicte de interese. Toate aceste nereguli au fost constatate de Autoritatea de Audit și sunt scrise negru pe alb în Raportul public pe anul 2010 al Curții de Conturi, pe care institutia l-a postat pe site-ul sau pe data de 5 ianuarie 2012 (!). Nerespectarea recomandărilor făcute de inspectorii de audit au costat deja România întreruperea temporară a plăților pentru cererile de rambursare prin POSDRU.
Lista celor șapte programe operaționale cu finanțări nerambursabile:
• PO Regional (POR)
• POS Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE)
• PO Asistenţă Tehnică (POAT)
• POS Mediu (POS M)
• POS Transport (POS T)
• POS Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)
• PO Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA)
Abateri la nivelul Autorităților de Management
Cele mai dese abateri sunt întîlnite în cazul Autorităților de Management (AM) care nu reușesc să comunice eficient în teritoriu sau se mișcă foarte încet atunci cînd vine vorba de aprobarea cererilor de rambursare sau introducerea datelor în sistemul informatic.
În cazul AM POS Mediu s-a constatat un grad scăzut de asigurare a personalului necesar desfăşurării activităţii din cauza
fluctuaţiei mari de personal. Funcționarii AM POS Mediu nu au stabilit prevederi în ceea ce privește procedura de licitare.
De asemenea, în mai multe cazuri, Autoritățile de Management nu au avut cum să demonstreze că au verificat organismele intermediare pentru că nu au finalizat sau elaborat rapoartele aferente misiunilor de evaluare: POS Mediu, POSCCE, POSDRU.
Lipsa comunicării între autoritatea de management și organismele intermediare este o altă problemă. Spre exemplu, AM POSDRU nu a informat organismele intermediare cu privire la rezultatele misiunilor de verificare efectuate de către Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice din Ministerul de Finanțe. Prin urmare, șefii organismelor intermediare nu au știut care sunt neregulile privind procedurile de atribuire din contractele de achiziţie publică și nu au putut remedia deficiențele.
În alte cazuri, nu au fost lansate cereri de proiecte sau ofițerii de proiect au fost desemnați cu întîrziere, ceea ce a afectat respectarea termenelor legale privind verificarea administrativă.
În perioada 2008 – 2010, AM PODCA a lansat cereri de proiecte doar pentru unele operațiuni din cadrul domeniilor majore de intervenţie. În cazul unor cereri de finanţare s-a constatat că desemnarea de către AM PODCA a ofiţerilor de proiect s-a făcut cu o întârziere de trei pînă la șase luni de la data depunerii cererilor de finanţare.
Sistem informatic nefolosit
Funcționarii nu s-au grăbit să înregistreze sau să actualizeze date și informații în SMIS – sistem informatic ce permite monitorizarea proiectelor. Mai mult, la nivelul AM POSCCE și AM POS Mediu s-au identificat diferențe în ceea ce privește numărul proiectelor depuse, aprobate și contractate, valoarea cheltuielilor eligibile, respectiv diferențe între valoarea eligibilă a bugetului în euro și suma introdusă în sistem.
Alte deficiențe țin de verificarea, evaluarea și aprobarea proiectelor. La AM POS Mediu, cererea de finanţare a proiectului a fost modificată ulterior aprobării. În cazul proiectelor finanțate prin POS DRU, nu au fost făcute toate verificările la fața locului așa cum s-a planificat.
Organisme intermediare cu probleme
Și în teritoriu situația a scîrțîit. Organismele intermediare (OI) au fost prinse adesea în offside.
La Arad, OI POS Mediu i-a scăpat faptul că în cazul proiectului major „Sistem integrat de gestionare a deşeurilor pentru judeţul Arad” au fost incluşi în grupul de evaluare şi doi membri din partea beneficiarului, contrar prevederilor legale.
În cazul OI IMM, OI Cercetare, OI PSI şi OI Energie din cadrul POSCCE, nu s-au efectuat vizite la fața locului pentru 18 proiecte care, la data misiunii de audit, aveau cereri de rambursare finale.
Cele mai multe deficiențe sunt semnalate în cazul celor 11 organisme intermediare din POS DRU: nereguli privind listele de verificare a achiziţiilor publice, nerespectarea termenelor legale de verificare a cererilor de prefinanţare şi de rambursare și, în consecință, depăşirea termenului de plată. Totodată, angajații OI nu au fost în teren ca să verifice implementarea proiectului.
Cheltuieli neeligibile și încălcări ale legislației
Pentru că autoritățile de management nu au respectat legislația privind achizițiile publice, nu au fost respectate condițiile de eligibilitate și s-au făcut decontări neeligibile, România s-a trezit bună de plată, Comisia Europeană impunînd corecții financiare.
POS Mediu: corecții financiare în valoare de 232 mii euro pentru reducerea perioadei minime între data transmiterii anunţului de participare spre publicare şi data limită de depunere a ofertelor și aplicarea discriminatorie a criteriului de atribuire, cîștigătorul nefiind eligibil.
POS Transport: corecții financiare în valoare de 200 de mii de euro. Spre exemplu, în cazul unui contract de lucrări încheiat pentru realizarea unui proiect, s-a constatat că ofertantul câştigător nu putea demonstra experiența în proiectare. În alt caz, atribuirea unor servicii adiţionale la un contract de servicii s-a făcut fără îndeplinirea condiţiei de ”circumstanţe imprevizibile”.
POR: Au fost încheiate 13 acte adiționale prin derularea procedurii de negociere fără publicarea unui anunţ de participare. S-a recomandat aplicarea unor corecții în valoare aproximativă de trei milioane de euro. De asemenea, au fost atribuite contracte fără respectarea principiului transparenţei procesului de achiziţie, corecțiile cifrîndu-se la circa 250 de mii de euro. Valoarea totală a cheltuielilor neeligibile sunt de 163 de mii de euro, iar corecțiile financiare totale se ridică la peste cinci milioane de euro.
POSCCE: Principalele deficienţe se referă la nerespectarea legislației privind derularea procesului de atribuire a contractelor de achiziţie. Valoarea corecțiilor financiare: circa 400 de mii de euro.
POSDRU înregistr
ează de departe cele mai numeroase abateri pentru care România va plăti circa 800 de mii de euro, corecții financiare.
Au fost selectate proiecte și au fost decontate cheltuieli neeligibile deși exista un conflict de interese. Astfel, a fost selectat un proiect în valoare totală de peste cinci milioane de lei, din care peste patru milioane nerambursabile, deși nu era eligibil pe domeniul major de intervenţie în cadrul căruia a fost aprobată finanţarea. Mai mult, era vorba de conflict de interese. Pînă la data misiunii de audit, s-au plătit aproximativ două milioane de lei, adică jumătate din suma nerambursabilă.
S-au decontat patru mii de euro din fonduri europene pentru închirierea unui spațiu cu toate că exista o situație de conflict de interese.
Prevederile legale privind achizițiile publice au fost încălcate: utilizarea unor factori de evaluare care reprezintă de fapt criterii de calificare/selecţie, utilizarea unor criterii de selecţie restrictive, nerespectarea principiului tratamentului egal în procesul de achiziţie, încălcarea principiului transparenței.
Spre exemplu, în cazul a două proiecte, s-a constatat că la achiziţionarea serviciilor de audit financiar, de expertiză financiar-contabilă şi de formare profesională, factorii de evaluare utilizaţi reprezintă de fapt criterii de calificare/selecţie apreciaţi prin experienţa similară. Corecțiile financiare: 22 de mii de euro.
Totodată, s-au cumpărat servicii de leasing, în valoare de 40.000 de euro, pentru un autoturism Toyota Land Cruiser, fără licitație.
O altă neregulă: rambursarea către beneficiari a unor sume care nu îndeplinesc condiţiile de eligibilitate.
S-au decontat integral cheltuieli de administraţie în condiţiile în care acestea trebuiau decontate partial. Deficiență care a costat 64 mii euro. S-au dat onorarii în valoare de 25 de mii euro, în baza unor convenţii civile, cheltuieli care nu sunt eligibile. S-au plătit circa 50 de mii de euro fără ca beneficiarul să prezinte toate documentele justificative.
S-au mai decontat vizite de studiu în Spania și Marea Britanie pentru două persoane deși activitatea nu era bugetată și au fost achitate subvenții de trei mii de euro pentru elevi cu toate că beneficiarii proiectul trebuiau să fie șomerii.
PODCA: Cheltuieli neeligibile de 40 de mii de euro și corecții financiare de 77 de mii de euro ca urmare a unor nereguli descoperite în realizarea achizițiilor publice în cazul a patru proiecte, respectiv realizarea unor cheltuieli neeligibile privind diurnal, deplasarea, achiziții echipamente și onorarii experți.
Exemple de disfunctionalitati ale managementului din institutiile publice pot fi multe dar nu ai timp sa alergi dupa fiecare.
O posibilitate de crestere a competentei in instituiile publice ar fi impartirea managementului intr-un
a) management executiv acoperit de catre functionari publici care sunt inerent mai putin competenti si/sau creativi, dar care ar putea sa se descurce la a executa si monitoriza ceea ce li se spune, precum si de a se ocupa de functiunile zilnice
b) un management strategic care sa fie acoperit de echipe manageriale mobile de consultanta de inalta competenta care sa fie impartite si accesate de catre mai multe institutii publice.
In acest fel, prin infiintarea acestui management strategic care ar lucra doar la intervale repetate de inspectie de management, pentru fiecare dintre institutiile publice acoperite in parte, s-ar putea aduce un aport de competenta manageriala precum si crearea de politici publice coerente sau de restructurare institutionala pe termen mediu si lung pe care managementul executiv ar fi obligat sa le implementeze si sa le respecte.