Nomenclatura ieseana si ascensiunea ei in politica

Apartenenţa la structurile organizaţiilor de tineret comuniste era o rampă de lansare şi o experienţă numai bună de trecut în CV pentru tinerii cu aspiraţii politice înalte. După căderea regimului comunist, puţini dintre tinerii care au avut funcţii politice înainte de 1989 în UTC, UASCR ori pe Centrul Universitar s-au mai lăudat în CV cu activităţile şi funcţiile deţinute în perioada comunistă. Asta deşi unii dintre ei sunt în prezent demnitari în administraţiile locale sau centrale ale statului. Cine era însă elita nomenclaturii tineretului comunist ieşean din anii 80?

Mihai Răzvan Ungureanu, actualul premier al României

Șef de promoţie în anul 1987 al Liceului ”Costache Negruzzi”, actualul premier a fost secretar UTC al organizaţiei din Liceul ”Costache Negruzzi” şi membru supleant în Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist , în a doua parte a anilor 80, aşa cum îşi aminteşte editorialistul Liviu Antonesei. El adaugă că Mihai Răzvan Ungureanu a fost într-un fel forţat să admită că a avut funcţie în UTC. ”Dacă ţin eu bine minte, n-a avut încotro, pentru că l-a rîs Pleşu în «Plai cu boi», pe chestia asta, după ce tot el Îl descoperise şi făcuse secretar de stat la Externe”, povesteşte Liviu Antonesei.

Un foto document care circulă pe internet prezintă discursul tovarăşului “Mihai Ungureanu, delegat al Organizaţiei judeţene Iaşi a U.T.C ”. Acesta salută hotărîrile adoptate de Congresul al XIII-lea al Partidului Comunist şi “înflăcăratele îndemnuri adresate tinerei generaţii de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu”.

Traseul profesional al noului premier, în vîrstă de 44 de ani, pare unul natural, acesta fiind descris de profesori şi foşti colegi de facultate drept un tînăr ambiţios şi dornic de afimare încă de pe băncile liceului. Imediat după revoluţie el a încercat să organizeze pe studenţii ieşeni, dar colegii de la liceul Negruzzi au oprit temporar ascensiunea lui, afirmînd în presa locală că liderul utecist făcuse exces de zel, inclusiv în timpul unei anchete a Securităţii în liceul lor. Mihai Răzvan Ungureanu şi-a reluat cariera politică de abia în 1998, ca secretar de stat in guvernul CDR.

Vasile Cepoi, numărul doi în Ministerul Sănătăţii

Şi Vasile Cepoi provine din nomenclatura UASCR şi, ca şi Mihai Răzvan Ungureanu, ar fi fost lustrat pe legea susţinută de Alianţa DA şi apoi abandonată. El a progresat de la UMF local în Consiliul pe ţară al UASCR. A avut mereu funcţii, şi înainte, şi după Revoluţie. În luna ianuarie, Vasile Cepoi a devenit numărul doi în Ministerul Sănătăţii. El a fost numit secretar de stat în timpul scandalului legat de proiectul noii Legi a Sănătăţii Publice şi de plecarea lui Raed Arafat de la minister. Pînă la numirea lui Cepoi în această calitate, organigrama Ministerului Sănătăţii prevedea doar două funcţii de secretar de stat, ambele ocupate. Cepoi a mai fost secretar de stat în Ministerul Sănătăţii în guvernarea PSD.

Rolul lui Cepoi poate fi considerat unul cheie ţinînd cont de faptul că va coordona în mod direct, alături de ministru, procesul de reformă în sistemul de sănătate. Fost preşedinte al Casei Judeţene a Asigurărilor de Sănătate (2001) şi apoi al Casei Naţionale (2005), Vasile Cepoi a fost văzut ca numărul doi din sistemul medical românesc, după ministrul Sănătăţii. Spitalul “Parhon” a fost numărul 1 în România la decontarea cazurilor medicale rezolvate, fiind instituţia medicală cu cea mai puternică finanţare din judeţul Iaşi”, scria atunci ziarul 7 Est.

Doru Tompea, rectorul celei mai mari universităţi private

Mai deschis despre trecutul lui a fost Doru Tompea, şeful UASCR pe Centru Universitar în anii optzeci. Doru Tompea nu s-a sfiit să vorbească despre trecutul lui din perioada comunistă. Într-un reportaj publicat în săptămînalul ”Ieşeanul”, în anul 2006, Tompea povesteşte cum a fost uns şeful UASCR de către Ion Iliescu, prim-secretar la Iaşi. Revolta studenţească din 1987 l-a prins pe Doru Tompea coordonator al activităţilor studenţeşti din capitala Moldovei. După evenimentele din acea iarnă a fost înlăturat.

Doru Tompea avea să revină în politică la zece ani după căderea regimului, fiind membru marcant al PSD Iaşi, ales de două ori şef al social democraţilor ieşeni pe municipiu.Tot el s-a ocupat şi de victoria în campanie a primarului Gheorghe Nichita. În acelaşi articol, actualul rector al UPA din Iaşi îşi amintea şi cum a fost recrutat de Securitate în anul 1975 şi trimis la Grădiştea, Școala de Ofiţeri a Securităţii. În ceea ce priveşte colaborarea cu Securitatea, în anul 2006, Doru Tompea şi-a cerut dosarul de la Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, iar în 2008 a primit verdict de necolaborare cu fosta Securitate.
În anul 2009, după aproape şase ani de dispute în instanţă, Tompea a cîştigat războiul de la Universitatea “Petre Andrei” (UPA) din Iaşi. În timpul Ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu, prof. Doru Tompea a fost confirmat în funcţia de rector al UPA din Iaşi, intsituţia de învăţămînt superior intrînd în legalitate. Reales preşedinte al Organizaţiei Municipale Iaşi a PSD în anul 2010, rectorul Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi a demisionat din această funcţie pentru a nu fi incompatibil.

Cel mai ghinionist dintre toţi a fost Dumitru Nagîţ, fost secretar al UTC pe judeţ şi ultimul primar comunist al Iasilor. După 1990, îşi începe o fulminată carieră economică, înfiinţînd mai multe societăţi. Una dintre acestea este SC “Mondex Alc” SRL, firmă prin care fostul primar achiziţiona cereale pentru fabricile de alcool. El a fost implicat în dosarul “mafiei alcoolului”, fiind acuzat că a prejudiciat statul, împreună cu alte câteva persoane, cu circa 2 miliarde lei vechi. Procesul în care era acuzat fostul primar a fost strămutat la Suceava, pentru a fi judecat de către Curtea de Apel din acest oraş. Dumitru Nagîţ a murit în anul 2003, în urma unui accident rutier.