Sistemul de salarizare în trepte bazat pe criteriul unei diplome a făcut să prolifereze facultățile particulare, care, în schimbul unor taxe, ofereau pașaportul către o treaptă de retribuire superioară.
Ne-am întrebat mereu de ce nu se poate face o ierarhizare reală a universităților și de ce continuă să domnească, în învățământul superior, un egalitarism dubios. Explicații s-au dat, dar nu a fost niciodată prea clar de ce totuși nu se coagulează la nivel politic voința necesară pentru a se stabili o ordine mai justă. Orice discuție despre nivelul universităților particulare sau de stat (proliferate și ele fără măsură) este subit deturnată și lăsată în uitare. O statistică făcută temeinic ar aduce dovezi copleșitoare, dar deocamdată iată un indiciu.
Recent pentru poziția de președinte al Agenției Naționale de Integritate, o poziție de o însemnătate extrem de mare, așa după cum am putut vedea în anii trecuți, au fost depuse trei candidaturi. Trei persoane ale căror studii ne-au atras atenția. Niciunul dintre ei nu a absolvit o unversitate românească mai bine plasată: Unul a studiat dreptul la Universitatea Titu Maiorescu, al doilea a studiat la Universitatea Vasile Goldiș din Arad și al treilea (mai vârstnic) a urmat cursurile de economie ale Universității din Craiova. Este o întâmplare că toți acești candidați și-au făcut studiile în instituții lipsite de acreditări serioase? Sau este mai curând o regulă?
În ultimii ani, domeniul public a devenit un angajator foarte bun pentru absolvenții acestor universități dintre care unele cel puțin sunt simple ficțiuni. Sistemul de salarizare în trepte bazat pe criteriul unei diplome a făcut să prolifereze facultățile particulare care, în schimbul unor taxe, ofereau pașaportul către o treaptă de retribuire superioară. Dacă vezi cum arată sediul unor asemenea universități și unde sunt ele adesea plasate, este destul ca să înțelegi că nu sunt decât o formă sofisticată de fraudă. Dar s-au spus aceste lucruri de o mie de ori fără niciun rezultat. Iar explicația simplă ar putea fi aceasta. Dacă în sistemul public noile generații de angajați au ajuns să fie, în mod preponderent, absolvenți ai acestor instituții fără o acoperire academică reală, atunci e ușor de înțeles de ce discuția moare îndată ce a fost declanșată. Nu poți vorbi de funie în casa spânzuratului. Să ne amintim de perioada în care Daniel Funeriu vorbea ca ministru al Educației, de ierarhizarea universităților, dar din echipa de lideri a partidului făceau parte Elena Udrea care studiase la Universitatea Dimitrie Cantemir, unde ajunsese la un moment și cadru didactic. Ar fi putut avea D. Funeriu vreun succes câtă vreme influența sa în partid era departe de a o egala pe a Elenei Udrea? Dar să ne amintim că Traian Băsescu însuși se opusese suspendării Universității Spiru Haret în cursul anului 2009 și luase public apărarea ”particularelor”.
S-a creat deja, după toate aparențele, o nouă realitate care schimbă datele problemei. Cei care sunt în măsură să influențeze cursul unei inițiative politice sunt oameni tineri, care, statistic vorbind, sunt absolvenți ai unor institute cu acreditări incerte, pentru simplul motiv că acestea sunt mult mai numeroase și au cifre mari de școlarizare. Puțini tineri se mai mulțumesc cu ”studii medii” câtă vreme pot, în domeniul public, să urce pe o treaptă superioară cu un minim efort. Administrația și politica sunt tot mai mult infuzate cu tineri care în bună măsură sunt clienți ai ”particularelor”. Or, în acest nou context nu doar că nu mai poți impune criterii intelectuale mai stricte, dar pur și simplu nu mai poți pune problema. Poți scrie, dar cine inițiază o lege sau o măsură guvernamentală în acest sens riscă să afle cu surpriză că nimeni nu o sprijină, deși nimeni nu va lua o poziție fățișă împotriva ei.
Și repetăm constatarea de mai sus: pentru președinția ANI, o poziție rezervată unor funcționari superiori, s-au prezentat trei candidați care s-ar simți, cu toții, ofensați și discriminați de o lege privind ierarhizarea reală a universităților.
Cred ca trebuie discutat plecând de la ce prevede Legea nr.1/2011:
Art. 193. – (1) Evaluarea universităţilor se realizează în scopul:
a) autorizării provizorii şi acreditării;
b) ierarhizării programelor de studii şi clasificării universităţilor.
(2) Evaluarea în scopul autorizării provizorii şi acreditării se realizează de către ARACIS sau de altă agenţie înscrisă în EQAR şi are loc potrivit legii şi standardelor internaţionale în domeniu.
(3) Evaluarea în scopul ierarhizării programelor de studii şi a clasificării universităţilor se realizează pe baza unei metodologii de evaluare propuse de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi aprobate prin hotărâre a Guvernului, în maximum 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Aplicarea acestei metodologii intră în răspunderea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Evaluarea este realizată periodic.
(4) Universităţile se clasifică, pe baza evaluării prevăzute la alin. (3), în 3 categorii:
a) universităţi centrate pe educaţie;
b) universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică sau universităţi de educaţie şi creaţie artistică;
c) universităţi de cercetare avansată şi educaţie.
(5) Evaluarea prevăzută la alin. (3) se face de către un consorţiu format din: ARACIS, incluzând reprezentanţi ai studenţilor, CNCS, CNATDCU şi un organism internaţional cu competenţe în domeniul ierarhizării şi clasificării instituţiilor de învăţământ selectat pe bază de concurs.
(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), prima evaluare de după intrarea în vigoare a prezentei legi, făcută conform prevederilor alin. (3), se face numai de către un organism internaţional cu competenţă în domeniul ierarhizării şi clasificării instituţiilor de învăţământ superior sau de către o agenţie de asigurare a calităţii înregistrată în EQAR, din străinătate.
Este foarte judicioasa remarca autorului – am intrat de fapt intr-un CERC VICIOS care se poate perpetua (intrucat aranjeaza pe toata lumea implicata chiar daca el actioneaza in detrimentul societatii romanesti) pana la aparitia unui eveniment exterior sistemului si neimplicand actualii actori….
Astfel este posibil teoretic ca un CERC VICIOS sa se transforme in CERC VIRTUOS (concept total ignorat in Romania, din pacate!)…
Stiinta si arta CERCURILOR VIRTUOASE este Managementul calitatii – de care nu au habar cei ce se fac ca se ocupa de asigurarea calitatii educatiei la noi…
Un asemena eveniment trebuie sa fie abrogarea actualei LEGI A ASIGURARII CALITATII EDUCATIEI care, plina de grave confuzii, erori conceptuale si omisiuni, a generat doar mimetism si simulcre in scoli si universitati, pe sute de milioane de euro IMPRUMUTATI de Romania
De avut in vedere pentru a raspunde la intrebarea din titlu si faptul ca in Romania se utilizeaza 95 de criterii (marea majoritate irelevante!!) pentru ierarhizarea universitatilor (in alte state sunt doar cateva!) si ca aceste criterii nu au fost consensualizate cu toti cei implicati! HALAL TREABA PROFESIONISTA!..
“Sistemul de salarizare în trepte bazat pe criteriul unei diplome a făcut să prolifereze facultățile particulare care, în schimbul unor taxe, ofereau pașaportul către o treaptă de retribuire superioară. Dacă vezi cum arată sediul unor asemenea universități și unde sunt ele adesea plasate, este destul ca să înțelegi că nu sunt decât o formă sofisticată de fraudă.”
Spuneti foarte elegant ca de fapt, universitatile private dar si o mare parte a celor de stat au simtit oportunitatea de a oferi doar contra unor sume consistente de bani diplome care nu au nici o acoperire prin efortul acumularii de cunostinte academice. Si acest lucru continua sa se faca fara scrupule. Daca platesti si in plus mai si cumperi cartea profesorului de curs examenul este luat. Nu conteaza daca ai acumulat sau nu cunostinte, nu intereseaza pe nimeni.
Dezastrul va veni in anii imediat urmatori, cand absolventii “cu diploma” printre care se numara mai toti politicienii actuali din toate partidele si din toate liniile vor fi cei care vor lua decizii in numele nostru al tuturor.
Reducând la esenţă, s-a atins o masă critică de impostori.
Cu toate aceste mari si reale deficiente (multumesc dlui Dan Nicusor pentru sintetizarea lor in aceasta forma pertinenta!), PMB a fost certificata ca avand sisteme de management al calitatii si al mediului, conform standardelor ISO 9001 si ISO 14001 de catre reprezentanta in Romania (LLOYD ROMANIA) a celebrului organism britanic LLOYD UK…
Cunoscatorii pot adresa “multumirile” lor pentru aceasta fapta reprobabila adresandu-se celor doua firme… CERTIFICAREA REALIZATA DE ELE NU SE JUSTIFICA INTRUCAT:
1.PMB NU EVALUEAZA PERIDOC SATISFACTIA BUCURESTENILOR FATA DE SERVICIILE SALE – de fapt este vorba de insatisfactie la cub!
2.PMB ARE O RELATIE BIROCRATICA CU FIRMELE CE EXECUTA LUCRARI PE SANTIERELE EDILITARE – ne reprezentand cerintele si intersele bucurestenilor
@ Dragulanescu Nicolae: cred că ați greșit articolul la care vroiați să postați asta…