Schimbările legislative din sănătate din ultimii ani şi noua lege a sănătăţii anunţată de preşedintele Băsescu pregătesc degrevarea statului de problema administrării sistemului sanitar şi a unor eforturi reale anticorupţie. În ultimii ani, statul a transferat responsabilitatea pentru mare parte din sistem autorităţilor locale.
Ideea că managementul unor unităţi de stat poate fi profesionalizat sau chiar privatizat a intrat până acum în conflict cu numirile politice în funcţii de conducere în spitale. Cel mai simplu canal prin care o numire politică este o sursă de corupţie este încheierea de către spital a unor contracte păguboase pentru instituţie ; dar care aduc managerului un comision care este transferat partidului sau celor care i-au sprijinit numirea.
Deşi teoretic sunt numiţi pe criterii de competenţă profesională, în baza unui concurs şi în urma absolvirii unui curs de management, directorii de spitale pot fi revocaţi din funcţie de primari. Dacă în prezent managerii de spitale pot ataca în justiţie decizia de revocare, iar primarii trebuie să aibă motive întemeiate pentru această decizie, prin transformarea spitalelor în societăţi comerciale controlul politic asupra consiliilor de administraţie va fi total – managerul de spital va putea fi demis de consiliul de administraţie mult mai uşor.
Fostul ministru Cseke Attila considera că ministerul nu are capacitatea să controleze managementul a sute de spitale şi de aceea acest control a fost transferat autorităţilor locale. Un control centralizat asupra managementului spitalelor ar fi introdus însă posibilitatea unor criterii obiective de performanţă la nivel naţional şi a concurenţei între managerii de spitale.
Reforma anunţată presupune că spitalele vor fi gestionate mai bine pentru că asiguratorii vor negocia preţurile serviciilor medicale iar managerii de spital vor trebui să limiteze costurile pentru a putea găsi asiguratori dispuşi să plătească pentru serviciile medicale. Într-o primă etapă, spitalele de stat vor creşte costurile serviciilor pentru a-şi putea asigura supravieţuirea. Cât şi cum vor creşte costurile va depinde de managementul spitalului, va fi cu alte cuvinte un proces discreţionar. În a doua etapă spitalele vor negocia cu companiile de asigurări. Reforma anunţată porneşte de la presupunerea că principalul interes al asiguratorilor va fi să limiteze costurile spitalelor. De fapt, în prima etapă interesul asiguratorilor va fi să îşi extindă reţeaua şi să negocieze cât mai multe contracte. La nivel local, un spital care a crescut costurile foarte mult dar găseşte un asigurator dispus să transfere acele costuri pacienţilor va semna cu acel asigurator şi nu cu alţi asiguratori care insistă în negocieri asupra unor reduceri de costuri.
Odată stabilită reţeaua spital- companie de asigurări la nivel local ea funcţionează exact ca un monopol. Experienţa sistemului american de asigurări de sănătate arată că piaţa este puternic concentrată şi funcţionează în reţele stabile spital- companie de asigurări. Chiar şi sistemul olandez a ajuns în foarte scurt timp după implementare la o situaţie în care funcţionează doar patru mari companii de asigurări pe piaţă. Reforma anunţată subestimează interesul companiilor de asigurări de a segmenta piaţa şi a monopoliza anumite regiuni. Pentru a obţine acest monopol, companiile de asigurări vor trebui întâi să stabilească o ofertă de servicii prin negocierea cu spitalele iar apoi să prezinte această ofertă consumatorilor.
În acest proces se va realiza o selecţie adversă a acelor asiguratori care insistă asupra unui control strict al costurilor şi nu reuşesc în consecinţă să încheie contracte cu spitalele. Acei asiguratori care vor accepta în negocieri costurile mari ale spitalelor stabilind monopoluri locale nu vor avea în realitate nicio problemă în a obţine adeziunea asiguraţilor , deveniţi consumatori captivi la nivel local într-o reţea spital-companie de asigurări.
Ciprian Domnisoru este doctorand în Politici Publice şi Management la Carnegie Mellon University
D-le Domnisoru, trebuie ca sunteti ori putin informat, ori inca mai credeti in povesti frumoase (nu o spun cu rautate, ci cu tot respectul), dar cum poti vorbi de eliminarea coruptiei cand, desi ducem lipsa de asistente, pentru ca cineva sa fie angajat pe un astfel de post, pe un salariu ce nu depaseste 1.200 de lei pe luna, trebuie sa dea spaga 500 de euro ca sa iaba vreo sansa, asta daca cunoaste pe cineva si daca prezinta suficienta incredere ca sa i se spuna ca altfel nu se poate. Stiu, veti veni imediat si veti spune ca trebui sa denunt. Ei bine, eu va intreb, cu ce as putea sa imi hrnesc copilul asteptand statul sa imi faca dreptate sau in ce masura cei de la Romania Curata mi-ar oferi vreun ajutor in acest sens. E un lux sa poti sa arati pe cei cae cer spaga. Cei ca mine nu o pot face, caci risca sa moara de foame. Desi e un drept al meu, credeti ca s-ar sinchisi cineva ca nu mai sunt angajata pentru ca voi fi perceputa drept o turnatoare. Imi pare rau ca trebuie sa folosesc pseudonim, dar altfel nu se poate.
Profesionalism, corectitundine, samd, sunt necesare la MS & CNSAS. Iata, dl. Ciprian Domnisoru, a venit cu observati valoroase, bine articulate. Sunt tineri si mai putin tineri, integri si sunt sigur ca acestia au potentialul real de a face viata in ro., cel putin acceptabila, in prima etapa.