[orice asemănare cu persoane sau fapte reale este pur întâmplătoare]
Legea Protecției Fântânilor, o lege foarte severă, nu-i permite primarului P., dintr-un oraș din vestul țării, să transforme o fântână într-o benzinărie. Legea spune clar: Modificarea destinației de fântână poate fi făcută doar prin adoptarea unui plan urbanistic avizat în condițiile legii. Însă, se știe, Agenția pentru Protecția Fântânilor nu eliberează astfel de avize. Astfel oricui i-ar trece prin cap să schimbe o fântână în altceva ar comanda degeaba un plan urbanistic pentru că acesta nu va fi avizat niciodată de Agenția pentru Protecția Fântânilor.
Aceasta nu se aplică, însă, primarului P. care a și găsit soluția ingenioasă de a ocoli Agenția împreună cu necesarul ei aviz și — astfel — chiar exigenta Lege a Protecției Fântânilor. Primarul P. vrea pompă de benzină în loc de fântână și gata!
Cum a procedat?
- Primăria comandă un Plan Urbanistic Zonal unui proiectant.
- Proiectantul își face treaba cu brio. El știe că primarul P. ar vrea în locul fântânii o benzinărie dar nu poate prevede asta în proiectul său pentru că este nelegal. Nu ar primi nicodată aviz de la Agenția pentru Protecția Fântânilor.
- Planul Urbanistic Zonal e gata. Merge la avizare și primește toate avizele legale deoarece e un proiect bun și nu conține nimic ilegal. Chiar și Agenția își dă avizul — nici o fântână din oraș nu este afectată conform planului.
- Cu avizele obținute, proiectul intră în discuția Consiliului Local al orașului. Consilerii trebuie să-l adopte pentru ca el să devină „lege”.
- Primarul ordonă (el nu participă la acea ședință, știe el de ce) unui consilier din partidul său să introducă următorul amendament: „Se adaugă următoarea frază în Planul Urbanistic Zonal anexat: «Prin întocmirea unui studiu de fezabilitate, în locul fântânii centrale a orașului se va face o pompă de benzină».”
- Mașina de vot obedientă și neștiutoare votează. Planul Urbanistic Zonal prevede acum realizarea unei benzinării în locul fântânii.
- Desigur, consilerii tocmai au falsificat un proiect semnat de un proiectant. Iar proiectul fusese avizat de Agenție, dar nu cum l-au votat consilerii.
Din acest moment primarul P. e liber să transforme fântâna în benzinărie — visul său s-a împlinit și s-a transformat în lege. Vigilenta Agenție a fost păcălită, a avizat un proiect dar după avizare consilierii primarului l-au schimbat într-o formă pe care Agenția nu ar aviza-o în veci.
Inginerie, artă, șiretenie, sau ilegalitate? Judecați voi.
sursa: claudiucristea.ro
Claudiu Cristea este fost consilier local de Arad și președintele ONG-ului Mișcarea Arădeană
La limita democratiei.
In teorie, primarul ar fi pasibil in fata legii pentru o decizie executiva, dar el nu face nimic, consiliul dom’le a decis. Insa, consilierii pentru un vot pagubos nu sunt pasibili, teoretic, pentru ca votul democratic nu ar trebui sa aibe consecinte legale impotriva persoanei care l-a exprimat. Prin urmare, constitutional, in astfel de situatii, DACA SUNT PRINSE, doar proiectul de lege sau actul administrativ pica si orice constructie efectuata ca urmare, primaria va avea obligatia sa darame cladirea ilegala si sa refaca monumentul/obiectivul afectat. Si deciziile judecatoresti se respecta de nu se mai poate pe la noi. Si oricum, platim tot noi, cu totii pentru pagubele facute.
Uneori asa ma satur de democratie. Administratia publica ar trebui sa functioneze, ca orice alta intreprindere sau structura performanta: pe meritocratie. Persoanele ajunse in pozitie de decizie, ar trebui sa poarte responsabilitatea actiunilor si deciziilor, macar partial acolo. Dar atat timp cat consilier poate ajunge orice neinstruit, orice persoana fara niciun pic de experienta in administratia publica, mereu vor fi posibile astfel de situatii – chiar si atunci cand ar fi buna vointa – din cauza de nestiinta.