Primarul din Cluj-Napoca, Sorin Apostu, a lansat in ultima perioada mari proiecte de infrastructura (stadion, bazin de inot, sala polivalenta), proiecte care nu pot fi sustinute de bugetul local. Solutia salvatoare a venit prin contractarea unui credit de la CEC Bank in valoare de 400 milioane lei fara TVA (95 milioane euro), suma ce va ingropa in datorii orasul pentru urmatorii 30 de ani.
Potrivit unui anunt pe e-licitatie.ro, banii vor fi acordati in transe egale in 4 ani (ce reprezinta si perioada de gratie), imprumutul urmand a fi rambursat pana in 2040.
Suma va face ca in anii urmatori gradul de indatorare al bugetului local sa creasca enorm, de la 9,74% (38 milioane lei) in 2010, la 22,56% (84 milioane lei) in 2011, procent care se va mentine constant pana in 2017, dupa care va scadea la 4% in 2040.
Primaria sustine ca orasul Cluj Napoca trebuie sa isi modernizeze infrastructura, fiind proiectat ca in 15 ani sa fie reabilitate si modernizate toate strazile din oras.
Cei 400 de milioane de lei vor fi folositi pentru construirea unei sali multifunctionale de sport, a Centrului cultural Transilvania, a unei cladiri pentru Filarmonica de stat si a unui bazin de inot de polo.
De asemenea, se vor moderniza si reabilita strazile Cobzarilor, Grigore Ureche, I. Iacob, Simion Musat, C. Borhanciului, C. Dezmirului, Baba Novac, Scortarilor, Tarnavelor, Marasesti, vor fi reabilitate termic cladirile supraetajate, se va moderniza si extinde iluminat publicsi vor fi achizitionate autobuze, troleibuze si tramvaie.
“Nivelul investitiilor planificat este sub necesarul de investitii anual care numai in anul 2010 depaseste de aproape doua ori nivelul planificat. Situatia decalajului nefavorabil intre nivelul planificat si necesarul de investitii care se pot realiza anual se inregistreaza an de an astfel incat unele investitii, prioritare pentru municipiul nostru, nu au putut fi realizate din lipsa surselor proprii de finantare. Finantarea realizarii investitiilor din surse proprii constituie o problema actuala si de perspectiva la nivelul municipiului Cluj-Napoca datorită fenomenelor care se manifestă la nivelul bugetului local: de incetinire a cresterii veniturilor incasate din impozite si taxe locale, de crestere continua a cheltuielilor publice locale in special a celor din domeniul cheltuielilor de capital”, sustine Primaria Cluj-Napoca.
Citeste si despre: Cluj, Sorin Apostu, licitatii, fonduri publice, modernizare.
Articole cu aceeasi tema:
Cum arata risipa banului public la Primaria Cluj Napoca
Investitia in partid produce milionari
Senat: aproape 900.000 de lei pentru curse aeriene interne in 2011












stau si ma intreb: are nevoie Clujul de aceste investitii? Au fost intrebati locuitorii Clujului ce parere au despre astfel de constructii cultural-sportive si de entertainment (plus reparari de strazi, se pare)? Vor cumva altceva – sau nu vor nimic?
Nu stiu cine e dl Costel Oprea, daca e adeversar al pdl sau numai a dlui Sorin Apostu, dar este a doua oara cind citesc aceste “informatii”. Personal, consider ca e un text populist. Are dl Oprea alte propuneri? Vor clujenii altceva – sau, prefera ei sa nu cheltuiasca bani, dar nici infrastructura moderna sa nu aiba?
By the way, daca existau mai multi sponsori locali, voluntari, probabil nu era nevoie de un imprumut atit de mare!
m-am pripasit prin Buc. dar sufletul tot la Cluj imi ramane. Constat ca dl. oprea se foloseste voit/reflex (?) de ceea ce se numeste – puterea generalizarii; cu ea poti manipula sau poti convinge dar generalizarea, de dimineata pana seara eu zic ca cere prudenta. Acelas fenomen si la Buc. cu initiativele, ultra necesare, a D.lui Primar Oprescu. P.ta Matache a fost zeci de ani un spectacol de uimire a celor veniti in buc. cu trenul… ei nu – dl. Ghiu, la radio Cultural, face zilnic cate un atac de aplopexie ca vezi tu se darama trecutul glorios a lui conu matache&comp.
Cititorul neavizat si el indoctrinat cu procedeul generalizarii poate sa greseasca si chiar sa-i dea in cap primariului…. dar, oameni buni, noi chiar nu mai trebuie sa inaintam deloc?
Am in minte un cadru de film american, tipic:un oras mare, cu zgaraie-nori de blocuri, iar intre ele o biserica….; oare cum au rezolvat ei, edilii de peste Ocean aceasta dilema…?