2016, anul schimbărilor din Justiţie. Nouă conducere la CSM, mandate noi la DNA, Parchetul General și Înalta Curte

Anul care tocmai a început este unul foarte important pentru sistemul de Justiţie. În acest an se vor reînnoi conducerile Instanţei Supreme, DNA şi Parchetului General. În plus, vor fi alegeri pentru un nou Consiliu Superior al Magistraturii şi vor fi numiţi 3 noi judecători la Curtea Constituţională. Pe lista restanţelor rămân procentul mic de recuperare a prejudiciilor provocate de corupţi şi problema scriitorilor din puşcării.

O nouă conducere la CSM. Schimbările din Justiţie vor debuta chiar săptămâna viitoare. Pe 6 ianuarie se vor alege un nou preşedinte şi vicepreşedinte ai CSM. În cursă s-au înscris judecătorul Mircea Aron şi procuroarea Luminiţa Palade.

Poziţii diferite faţă de ministrul Justiţiei. Potrivit proiectului de candidatură pe care îl puteţi găsi aici, judecătorul Aron îşi doreşte ca noul ministru al Justiţiei Raluca Prună să trimită la Parlament propunerile de modificare ale legilor Justiţiei iniţiate de CSM:

“După consultarea repetată a sistemului în vederea găsirii celor mai eficiente soluţii legislative ce-i pot îmbunătăţi activitatea, plenul Consiliului a considerat necesară modificarea prevederilor privind evaluarea, promovarea în sistem, numirea în funcţii de conducere, rezolvarea situaţiilor în care magistraţii ajung în imposibilitatea de a-şi exercita funcţia (…) Consider că doamna ministru al Justiţiei are toate argumentele să promoveze în Parlament aceste noi propuneri“, arată judecătorul Aron în proiectul său de candidatură.

Proiectul de candidatură al judecătorului Mircea Aron, datat 30 decembrie 2015, vine în urma unui interviu acordat pe 23 decembrie de către ministrul Justiţiei Raluca Prună, în care oficialul guvernamental declara răspicat că nu preia propunerea de proiect a CSM:

“Am un pachet de legi, aşa numitul pachet pe Justiţie. A existat un proces de elaborare, pe care l-a condus CSM-ul. Nu sunt de acord să-mi însuşesc propunerea de proiect. Ei spun că au consultat magistraţii în adunările lor generale. De pildă, se propune schimbarea modalităţii de desemnare, de numire la vârf în parchete (…) Nu pot să preiau propunerea de la CSM. Am discutat cu toate asociaţiile de magistraţi din România, care spun: nu ne regăsim în acest proiect. Aşadar, ca eu să modific aceste legi şi să dau satisfacţie CSM ar trebui să dau o ordonanţă de urgenţă. Nu înteleg ca sub mandatul meu să dau OUG şi să schimb nişte legi organice (…) Altă chestiune cu care nu sunt de acord, aş vrea să o pun în dezbatere publică, este numirea în magistratură a avocaţilor cu 18 ani vechime. Am rezervele mele cu privire la această modalitate“, a declarat ministrul Justiţiei Raluca Prună cu o săptămână înainte ca judecătorul Mircea Aron să insiste pentru promovarea modificărilor legilor Justiţiei.

Aron vrea modificări şi pentru a pune în acord legislaţia cu deciziile Curţii Constituţionale: “Se impune ca, printr-o comunicare mai intensă cu comisiile juridice ale Parlamentului, împreună cu Ministrul Justiţiei să deblocăm modificările a numeroase articole din Codul de procedură penală şi Codul penal determinate de deciziile de neconstituţionalitate ale Curţii Constituţionale ale României.”

Alegeri pentru noul CSM. Mandatele actualilor membri CSM expiră în ianuarie 2017 aşa că în acest an trebuie organizate alegeri pentru noi membri. Potrivit legii, mandatele membrilor CSM sunt pe 6 ani şi nu pot fi reînnoite. Prin urmare, actualii membri nu mai pot candida.

Noi şefi la ICCJ, DNA şi PG. Vor trebui numiţi şefi noi şi la Înalta Curte, DNA şi Pachetul General întrucât expiră mandatele Liviei Doina Stanciu, Codruţei Kovesi şi lui Tiberiu Niţu.

Cele două mandate consecutive ale şefei ICCJ, Livia Doina Stanciu, expiră în septembrie şi, potrivit legii, nu mai pot fi reînnoite. Potrivit unor surse bine informate din Justiţie, actuala şefă a ICCJ ar putea fi propusă pentru un mandat de judecător la CCR, iar urmaşul ei de facto la conducerea Instanţei supreme ar fi vicepreşedintele Ionuţ Matei. Judecătorul Matei este magistratul care a emis prima mare sentinţă de condamnare, ce a spart gheaţa şi a deschis calea marilor condamnări. Împreună cu judecătoarea Ioana Bogdan, Matei l-a condamnat pe fostul premier Adrian Năstase la 2 ani de detenţie efectivă în cazul Trofeul calităţii.

În septembrie şi noiembrie expiră şi mandatele vicepreşedinţilor ICCJ, Cristina Tarcea şi Ionuţ Matei. Ei mai au dreptul la încă un mandat. De asemenea, şefa DNA Laura Codruţa Kovesi şi procurorul general Tiberiu Niţu mai au dreptul la un nou mandat.

După unele bâlbe de comunicare prin care lăsase impresia că nu va mai reînnoi mandatul la şefia DNA a Codruţei Kovesi, ministrul Justiţiei Raluca Prună a precizat că “este foarte posibil” să o reînvestească pe Kovesi în funcţia de procuror şef DNA. Ministrul a adăugat că nu vrea să facă o propunere directă, ci să recurgă la o procedură de selecţie.  

În schimb, procurorul general Tiberiu Niţu a transmis deja mesajul în sistem că nu îşi mai doreşte un mandat, deşi mai are dreptul. Detalii aici.

De ce sunt importante aceste funcţii. Preşedintele si vicepreşedinţii Înaltei Curţi conduc completele de 5 judecători care vor da sentinţele finale în cazurile mari precum Ponta şi Dragnea. Judecătorii din conducerea ICCJ emit sau delegă magistraţi care emit mandate de interceptare pe siguranţă naţională cerute de SRI prin procurorul general. În ce priveşte şeful DNA lucrurile sunt clare: conduce lupta anticorupţie.

Ce spun reprezentanţii sistemului judiciar. “Pentru ca Justiţia să fie eficientă ea trebuie să rămână independentă. Numirile acestea care vor avea loc în acest an vor implica şi decizii ale politicului, mă refer aici la numirea şefului DNA, a şefului Parchetului General şi aceste numiri vor trebui făcute după criterii meritocratice“, a declarat judecătorul CSM Cristi Danileţ.
“Cred că este foarte important ca şi noi din interior, dar şi societatea civila şi presa să vegheze ca toate aceste numiri, toate aceste alegeri să fie făcute sub semnul unei totale transparenţe şi a unei competiţii reale, oneste ce să asigure egalitate de şanse tuturor candidaţilor pentru a fi aleşi în final cei mai buni în vârful sistemului judiciar“, a declarat şi Dana Gârbovan, preşedintele Uniunii naţionale a judecătorilor din România.

Noi judecători la Curtea Constituţională. În iulie expiră mandatele de 9 ani a 3 judecători ai CCR. Este vorba de preşedintele Augustin Zegrean şi judecătorii Tudorel Toader şi Zoltan Puskas. Actuala şefă a ICCJ ar putea fi propusă pentru un mandat de judecător la CCR în condiţiile în care cele două mandate la şefia Instanţei supreme îi expiră în septembrie.
Restanţe. În noul an, Justiţia trebuie să îşi rezolve şi unele problemele grave. Este vorba de gradul redus de recuperare a prejudiciilor şi problema „scriitorilor” din puşcării.

În acest an se va operaţionaliza noua Agenţie de Administrare a Bunurilor Sechestrate. Rămâne de văzut dacă această agenţie va putea creşte gradul de recuperare a prejudiciilor. Ministrul Justiţiei Raluca Prună a declarat că va fi o prioritate a mandatului ei.

Ea a anunţat că va rezolva şi problema deţinuţilor care îşi reduc pedepsele scriind pe bandă rulantă aşa zise cărţi, dar al căror caracter ştiinţific şi originalitate nu sunt verificate. Ministrul Justiţiei a promis încă de la începutul mandatului că va rezolva această problemă, dar punerea în practică se lasă aşteptată.