UE se autosesizează: Moldova se îndreaptă spre dictatură!

În Republica Moldova au apărut primele semnale vizibile de suprimare a libertăților.

Un operator al postului TV de opoziție „Jurnal TV”, aflat în exercițiul funcției, a fost bruscat și împiedicat să-și exercite meseria (de către agenții de pază ai principalului suspect în dosarul „jaful secolului”), iar întreprinderea de stat „Moldtelecom” a plasat toate canalele TV pro-guvernamentale pe primele poziții în lista de canale TV.

S-a întâmplat în timp ce la Chișinău se afla raportorul pentru Republica Moldova în Parlamentul European, Petras Auštrevičius pe care autoritățile moldovene încercau să-l asigure de asumarea în totalitate, de către blamata nouă guvernare, a reformelor prevăzute în Acordul de Asociere cu UE. Mai mult, în timpul vizitei sale la Chișinău, Petras Auštrevičius a fost martorul realegerii, fără contracandidați, a lui Mihai Poalelungi în funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție. Despre el, presa de la Chișinău a scris că ar deservi interesele clanului oligarhic care a acaparat guvernarea. Și tot în timpul vizitei lui Petras Auštrevičius la Chișinău a apărut informația potrivit căreia „Marin Gurin, fratele procurorului general, ar fi singurul candidat înscris în concursul pentru ocuparea funcţiei de agent guvernamental al Republicii Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului” – procurorul general Corneliu Gurin fiind aspru criticat în ultimii ani pentru presupuse legături cu gruparea oligarhică și tolerarea furtului unui miliard de dolari din sistemul bancar al țării.

Cea mai dură reacție de până acum a UE

Reacția raportorului pentru Republica Moldova în Parlamentul European a venit aproape imediat. În timp ce autoritățile moldovene încercau să-l convingă că 60% din angajamentele asumate de Republica Moldova prin semnarea Acordului de Asociere cu UE au fost deja îndeplinite, Petras Auštrevičius a lansat câteva replici foarte dure: „Noi (UE – n.n.) nu suntem orbi! Noi vedem cum corupția pune în pericol suveranitatea Republicii Moldova! (…) „Risipirea banilor, scurgerea banilor statului în buzunare private, ar trebui să ne facă să punem punctele pe „i” în relaţia cu Chişinăul. Să furi un miliard de dolari!.. Păi sunt foarte mulţi bani! Ai nevoie de foarte mulţi saci pentru atâţia bani şi să-i duci pe undeva… Nu cred că acei bani au dispărut pur şi simplu. Sper că numele persoanelor implicate vor fi făcute publice. (…) Să știți că cetăţenii UE nu sunt încântaţi că folosim banii lor pentru a sprijini o guvernare incapabilă să lupte cu corupţia în Moldova. Acum, când Moldova este un partener asociat, i se va cere să înregistreze de două ori mai multe performanţe decât până acum. Admitem că am făcut unele greşeli, că am fost prea toleranţi!”. (…) „Corupția în Moldova este o boală care are acoperire politică. Această boală a devenit sistemică şi s-a răspândit la toate nivelurile puterii – de la administraţia guvernamentală centrală până la cea locală, de la companiile de stat, la cele private, în unele cazuri. Corupţia este o boală care macină această ţară din interior. Unii politicieni din Moldova păstrează această ţară încuiată, doar pentru ei, însă poporul trebuie să înțeleagă că este suveran și să se implice mai activ pentru a schimba starea de lucruri. Poporul este stăpânul Republicii Moldova, nu politicienii! Cred că depinde de cetăţeni care trebuie să schimbe politicienii. Ei pot fi înlocuiţi! Eu cred în cetăţenii Republicii Moldova!”, a menționat Petras Auštrevičius.

Luni, 15 februarie, miniștrii de externe ai Uniunii Europene vor adopta o rezoluție în privința Republicii Moldova. Potrivit proiectului acestei rezoluții, Moldova se află încă într-o situație mai bună decât celelalte două țări care au semnat un Acord de Asociere cu UE: Ucraina și Georgia și rămâne singura țară ai cărei cetățeni pot călători în spațiul Schengen fără viză. Totuși, Moldova a generat îngrijorare prin instabilitatea sa politică și prin diminuarea certitudinii că va urma un drum european. În proiectul rezoluției se insistă asupra continuării reformelor şi pe redobândirea încrederii populației de către clasa politică. Prin rezoluţia ce urmează a fi aprobată, Chișinăului i se va cere să clarifice ce s-a întâmplat în 2014 în sistemul bancar și să recupereze fondurile dispărute, aducându-i în fața justiției pe cei vinovați. De asemenea, miniștrii europeni își vor exprima îngrijorarea în legătură cu lipsa independenței justiției și a structurilor de forță.

Ce vor UE și SUA de la Moldova? Dar Rusia?

Săptămâna trecută, șeful diplomației de la Chișinău, Andrei Galbur (ex-ambasador al Moldovei la Moscova), a avut mai multe discuții cu decidenți europeni și americani. El s-a întâlnit, la München (unde s-a desfășurat Conferința de Securitate), cu reprezentantul UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Federica Mogherini. Înaltul reprezentant al UE a încurajat autorităţile moldovene să sporească ritmul reformelor, pentru a înlătura restanțele în implementarea Acordului de Asociere, în special în ceea ce privește combaterea corupţiei, reforma sistemului de justiţie, redresarea situaţiei în sistemul financiar-bancar, reluarea dialogului cu Fondul Monetar Internaţional.

Andrei Galbur a spus că actuala guvernare de la Chișinău este ferm decisă să revigoreze procesul de reforme și ar vrea să se angajeze într-un dialog direct cu societatea civilă şi cu partenerii externi, pentru soluţionarea problemelor stringente cu care se confruntă Republica Moldova.

Între vorbe și fapte e sfidarea

Și la întâlnirea cu asistentul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice, Victoria Nuland, vicepremierul moldovean Andrei Galbur a dat asigurări că autoritățile de la Chișinău sunt ferm hotărâte să recâștige încrederea cetățenilor și a partenerilor de dezvoltare. Mesajul oficialului american a fost identic cu cel al diplomaților europeni: „înfăptuirea neîntârziată a reformelor asumate de către Republica Moldova, în particular, vizând sistemul justiţiei, combaterea corupției, asigurarea supremaţiei legii, redresarea situaţiei din sectorul financiar-bancar”.

Iar la Bruxelles, șeful diplomației moldovene a făcut aceleași promisiuni în fața comisarului european pentru Politica de Vecinătate şi Negocieri pentru Extindere, Johannes Hahn, cel care, la finele anului trecut, a criticat foarte dur clasa politică de la Chișinău, sugerând că situația în această mică țară ex-sovietică s-ar putea schimba numai dacă ar apărea o nouă generație de politicieni, dacă ar avea loc o relansare politică și doar dacă sistemul ar fi curățat de oameni corupți. Nici una din aceste condiții nu a fost îndeplinită. Astfel, expertul IDIS „Viitorul”, Dionis Cenușa, consideră că „indiferent de motivaţia reală a lui Galbur, mesajele sale, destinate partenerilor europeni, vor fi tratate mai degrabă cu reticenţă. Precauţia UE rezultă din faptul că „guvernul Filip”, este privit ca parte a sistemului oligarhic. Dar doza de suspiciune se poate reduce odată ce vor exista progrese palpabile şi ireversibile pe agenda reformelor”.

La München, Andrei Galbur a avut o discuție și cu omologul său rus, Serghei Lavrov. Cei doi au pledat pentru reluarea consultărilor politice interministeriale la nivel de viceminiştri, semnarea unui nou plan de consultări între ministerele afacerilor externe, reluarea discuţiilor privind acordurile bilaterale vizând migraţia forţei de muncă, combaterea migraţiei ilegale şi readmisia, precum și pentru definitivarea Programului interstatal de cooperare umanitară. De asemenea, s-a convenit asupra unei întâlniri bilaterale cu ocazia reuniunii miniştrilor afacerilor externe ai CSI, care va avea loc la Moscova, în luna aprilie curent.

Plahotniuc se pregătește să arunce Moldova „în aer”

Semnalele de alarmă care vin din afara arcului guvernamental de la Chișinău vin să confirme temerea că această țară se îndreaptă spre „o dictatură oligarhică”, iar „oligarhul-șef” al țării pare dispus să împingă acest stat, aproape eșuat, în prăpastie. După ce Guvernul condus de Pavel Filip a respins proiectul de lege care interzicea radiodifuzorilor (persoane fizice sau juridice) să dețină mai mult de două licențe de emisie (pentru a demonopoliza piața mediatică), inițiatoarea proiectului politic Partidul Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, a declarat că Moldova se îndreaptă spre o dictatură în care „în stabilitate” se vor simți doar cei de la putere. Ea a chemat societatea civilă să continue presiunea asupra guvernării, „ca să nu ne trezim într-o bună zi cu toate posturile TV incomode închise”. Iar analistul politic român, Armand Goșu, a atenționat că în condiţiile în care Moldova se apropie de alegeri prezidenţiale, iar (oligarhul-șef) Plahotniuc nu va ajunge în fotoliul de șef al statului sau nu va reuşi să împingă la această funcţie o persoană de-a sa, acesta „va arunca în aer toată ţara”. Goşu menţionează că Plahotniuc avansează spre un regim autoritar, folosind drept pârghii frica, şantajul şi forţa.

Text publicat pe site-ul Deutsche Welle


Recomandări

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *