România avansează în topul Freedom House al democrațiilor semi-consolidate

Freedom House a publicat Raportul Nations in Transit pe anul 2017, iar România și-a îmbunătățit scorul de țară pentru prima dată în 3 ani. Raportul Freedom House analizează evoluția democrațiilor din Europa de Est, Balcani, Caucaz și Asia Centrală. Raportul analizează șapte categorii: gradul de democrație a guvernanței naționale, gradul de democrație a guvernanței locale, procesul electoral, societatea civilă, independența presei, independența justiției și corupția. Fiecare categorie este notată de la 1 la 7, iar un scor cât mai mic reprezintă un nivel de democrație ridicat, în timp ce unul mare denotă probleme în acea categorie.

România rămâne în grupul țărilor cu democrații semi-consolidate, urcând o poziție pe locul 9, cu cel mai bun scor din ultimii 8 ani, cea mai bună categorie pentru România fiind Societatea Civilă (2.25). Raportul pe 2017 a prezentat îmbunătățiri ale scorului României în privința Gradului de Democrație a Guvernanței Naționale și a Procesului Electoral (Raportul pe 2017 analizează evenimentele cheie din anul 2016). România are cel mai slab scor la categoria ”Independența Presei”. Mai jos, clasamentul Nations in Transit 2017, sortat după scorul general:

 

Notă: Țările au fost ordonate în funcție de scorul final. Situația completă poate fi accesată aici (click) 

 

În funcție de scorul obținut, fiecare țară intră în una din cele cinci categorii: democrații consolidate (verde), democrații semi-consolidate (galben), guvernări în tranziție sau regimuri hibride (portocaliu), regimuri autoritare semi-consolidate (albastru deschis) și regimuri autoritare (albastru închis) – vezi harta.

România a stagnat în privința scorului pe Societate Civilă, Independența Presei, Democrația Guvernanței Locale, Independența Justiției și Corupție. Evoluția scorurilor României denotă o îmbunătățire modică a scorului total, categoriile cu cele mai joase/ridicate scoruri rămânând statice.

2012 2013 2014 2015 2016 2017
Guvernanță democratică la nivel național 3.75 4.00 3.75 3.75 3.75 3,50
Proces electoral 3.00 3.00 3.00 3.25 3.25 3.00
Societate civilă 2.50 2.50 2.50 2.50 2.25 2.25
Independența presei 4.00 4.25 4.25 4.25 4.25 4.25
Guvernanță democratică la nivel local 3.00 3.00 3.00 3.00 3.25 3.25
Independența și cadrul judiciar 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75
Corupție 4.00 4.00 4.00 3.75 3.75 3.75
Scor final 3.43 3.50 3.46 3.46 3.46 3.39

România și-a îmbunătățit scorul de țară pe durata ultimului an, în linii mari din următoarele motive:

  • Procesul instituțional de luare a deciziilor a devenit mai transparent. S-a observat o deschidere către societatea civilă, iar reformele în domenii precum educație, finanțele publice sau mediul înconjurător au avut de asemenea un efect benefic
  • Maniera in care guvernul Cioloș a organizat alegerile din 2016, oferind atenție sporită în special diasporei, a avut un impact pozitiv

Pe de altă parte, guvernul Cioloș s-a confruntat cu dispute interne, remanieri controversate, iar lupta pe frontul anticorupție a fost lentă, indicând faptul că România mai are mult de progresat până va atinge nivelul unei democrații consolidate. Diversele dispute din zona media, marcate în special de conflictele și tensiunile de pe durata campaniei electorale (dar și a fenomenului fake news în general) au lăsat scorul pentru Independența Presei la un nivel ridicat și îngrijorător.

O comparație între evoluția celor 29 de state evaluate din 2005 până în 2017 prezintă următoarele concluzii:

  • Numărul democrațiilor consolidate a scăzut, în timp ce numărul regimurilor autoritare consolidate s-a dublat;
  • Regimurile autoritare semi-consolidate s-au împărțit între regimuri hibrid și regimuri autoritare consolidate, în timp ce numărul democrațiilor semi-consolidate a rămas la fel;
  • Trendul ultimilor 12 ani în regiunile selectate a fost către autoritarism sau guvern hibird. Clubul democrațiilor consolidate sau semi-consolidate nu a fost prea popular în ultimul deceniu.

Și mai îngrijorător este faptul că scorul pentru 11 din cele 17 țări est-europene care sunt membre UE sau și-au depus candidatura la UE este în scădere față de 2007. Cu excepția a 2 state baltice, majoritatea țărilor ce au intrat în UE in valurile din 2004 și 2007 au înregistrat scăderi de scor, România fiind printre ele.

România și Lituania au cele mai mici scăderi față de 2007, în timp ce Ungaria, Macedonia, Slovacia și Bulgaria au înregistrat pierderi puternice. Estonia, Letonia, Kosovo, Muntenegru și Croația sunt singurele state ce prezintă îmbunătățiri de scor în ultimul deceniu.

Raportul despre România pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2016 poate fi accesat aici.

Raportul integral, pentru toate cele 29 de țări, poate fi accesat aici. Pentru eventuale comparații cu anul anterior, Raportul pe 2016 poate fi accesat aici.


Recomandări

9 thoughts on “România avansează în topul Freedom House al democrațiilor semi-consolidate

  1. Horia

    nu-nteleg cum si-a imbunatatit scorul Romania, cand a scazut de la 3.46 la 3.39! :)
    respectiv a avut acelasi scor (de 3.46) in toti ultimii trei ani (2014-2016).
    zau asa, cum scrieti aceste articole, daca nici datele numerice nu sunt interpretate corect?
    si sa ne mai plangem ca Romania e cum e…. Nici noi care o “analizam” nu facem altfel!

    Reply
    • Alin

      Este specificat foarte clar in articol, in primul paragraf, ca: “Fiecare categorie este notată de la 1 la 7, iar un scor cât mai mic reprezintă un nivel de democrație ridicat, în timp ce unul mare denotă probleme în acea categorie.”
      Asadar, da, “scaderea” scorului Romaniei de la 3.46 la 3.39 este un lucru bun.

      Asta e metodologia Freedom House, pentru mai multe detalii, aici: https://freedomhouse.org/report/nations-transit-methodology

      Reply
  2. P.

    Ce mare progres. ca țară europeană. să ajungi în aceeași categorie cu Serbia și Muntenegru! “Democrații” organizate pe familii și clanuri și unde se practică lichidarea pe stradă!!! Și cu Ungaria, pe-al cărei declin îl deplângem de niște ani buni! (Ori ungurii au fost foarte sus, ori noi …).
    Se mută bazele militare din Turcia?

    Reply
  3. Alexandru Lazarescu

    Abuzul in serviciu este un furt dar social mult mai periculos. Introducerea unui prag valoric este identic cu un prag pentru furt. Deci liber la furat pana la suma care va fi introdusa …Orice furt facut zilnic pana la suma stabilita nu va mai putea fi incriminat !

    Reply
  4. Dumitru Drinceanu

    Fara activarea diasporei nimic nu ar fi pozitiv! Constientizarea tinerilor din tara si mai ales din afara au fost un mic liant care ar trebui bine intretinut prin legaturi, interese comune, de catre presa si cele 2-3 ong-uri mi verticale!

    Reply
  5. Dumitru Drinceanu

    Odata cu ofensiva ISIS si propaganda prgamatica, inclusiv aplicativa a Rusiei, cu Brexit-ul si intrarea UE in conul de umbra autodestructiv salvat numai pe moment de cvasirevenirea Frantei, cu izolationismul reciproc UE-SUA, democratia occidentala a pierdut atuurile. Noroc cu firea mai retienta si totdeauna nostalgica, de gica contra a romanilor, in care s-a trezit dintrodata vantul apararii unei cauz pe jumatate pierdute: romanii au vocatia apararii unor cauze aproape pierdute. Tot este bine, fiindca in multe alte resorturi romanii abandoneaza mai usor! Poate se trezesc mamutii ideologiei unioniste, dar nu pe aceleasi baze, globaliste, contestate tot mai mult care a generat un nimicitor front comun ale loviturilor din interior si exterior, ci pe cele ale vechilor atuuri, crestine si de autoaparare mereu tardiva si neconcretizata ale Europei hegemonice! Personal, credrana si firava, o vulnerabilitate care curand implineste un mileniu de zbateri si exeprimente sub steag multicolor dar nedefinit spiritual si strategic, sub drepturi egale ale natiunilor…

    Reply
  6. Pingback: Romania sintetica – Cristinel Mazilu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *