Constantin-Alexandru Manda

România are în medie 139 de situații extraordinare pe an. Cum reducem numărul ordonanțelor de urgență?

Sinteză a unui articol pe care l-am publicat inițial pe JURIDICE.ro

Gândită inițial, în 1991, ca o excepție de la caracterul de unic legiuitor al Parlamentului, excepție care ar trebui utilizată doar în acele situații care cu adevărat ar periclita interesul public, instituția legiferării delegate prin ordonanță de urgență a devenit din păcate o regulă. Interpretând textul legii fundamentale, Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa că sunt necesare trei condiții cumulative pentru ca ordonanțele de urgență să fie adoptate respectând rigoririle impuse de către puterea constituantă derivată cu ocazia revizuirii din anul 2003: „a) existența unei situații extraordinare; b) reglementarea acesteia nu poate fi amânată; c) urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței de urgență.”

Numărul exagerat al situațiilor în care Guvernul a înțeles că este necesar să își utilizeze prerogativa de a legifera pe calea ordonanței de urgența este cunoscut în practică, doctrinarii atrăgând atenția cu nenumărate ocazii. Analizând numărul de ordonanțe de urgența adoptate de Guvern în perioada 2004-2018 (ulterior înăspririi condițiilor pentru adoptarea unui astfel de act normativ cu ocazia revizurii Constituției în anul 2003), regăsim nici mai mult nici mai puțin de 1955 de astfel de acte normative, toate Cabinetele, indiferent de partid sau doctrină, înțelegând să își exercite cu rea-credință și fără loialitate față de Parlament această atribuție. În medie, în ultimii 14 ani s-au adoptat 139 de ordonanțe de urgență pe an, numărul maxim fiind atins în 2008 (229), iar cel minim în 2015 (66).

În acest sens, pentru protejarea valorilor constituționale consacrate de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, în vederea creării unor instrumente care să asigure colaborarea loială dinte Parlament și Guvern, precum și pentru a evita încălcarea repetată a dispozițiilor art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, formulăm următoarele două propuneri distincte de lege ferenda care nu necesită revizuirea Constituției:

1. Completarea Legii nr. 24/2000 și a HG nr. 561/2009 în sensul în care forma finală a proiectelor de legi, ordonanțe, precum și hotărâri cu caracter normativ, adoptate de Guvern, trebuie să fie însoțite de avizul favorabil de legalitate al Ministerului Justiției, astfel încât în sarcina inițiatorilor să existe obligația de a își însuși criticile formulate de către Ministerul Justiției. Această modificare ar schimba natura avizului de legalitate dintr-unul consultativ într-unul conform. Totuși, nu putem să nu identificăm riscul ca asupra personalului de specialitate din cadrul ministerului să apară presiuni în vederea avizării favorabile a propunerilor dacă există cu ardoare din partea forței politice aflate la guvernare interesul de a promova respectivul act normativ;

2. Completarea Legii nr. 47/1992 și, în temeiul art. 147 lit. l) din Constituție, adăugarea în sfera prerogativelor Curții Constituționale a atribuției de a exercita din oficiu un control ulterior extrinsec, exclusiv în ceea ce privește respectarea cerințelor impuse de art. 115 alin. (4) din Constituție, asupra ordonanțelor de urgență. Propunem ca Guvernul să depună la Curte de îndată ordonanța de urgență adoptată, iar aceasta să se pronunțe asupra ei în maximum 10 zile. Astfel, chiar dacă o ordonanță de urgență adoptată fără respectarea rigorilor constituționale se va afla în circuitul juridic și va produce efecte, instanța de contencios-constituțional va avea posibilitatea să o înlăture de la aplicare după un termen relativ scurt. În ipoteza unei hotărâri care constată că au fost respectate cerințele impuse de către legiuitorul constituant pentru adoptarea ordonanței de urgență ,motivarea deciziei însoțește aceasta în Parlament, unde puterea legiuitoare urmează să se pronunțe asupra oportunității actului normativ.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

4 thoughts on “România are în medie 139 de situații extraordinare pe an. Cum reducem numărul ordonanțelor de urgență?

  1. marius

    DEMOCRATIE PARTICIPATIVA, INTERZICEREA DEMOCRATIEI REPREZENTATIVE … este singurul lucru care poate fi facut
    democratia reprezentativa nu este nimic altceva decit o dictatura a unor cuiburi de psihopati (servicii secrete, asa numita mafie politica, corporatii) ce controleaza in sistem dictatorial politica tarii.

    Reply
  2. alinaMP

    Cand va exista o majoritate parlamentara functionala- vezi raporte SAR si BM- OUG apar pentru ca in Parlament nu este disciplina si previzibilitate, mayhem of policy formulation

    Reply
  3. Nelu Stiuca

    POLITICA Romaniei postdecembriste, reprezentata in majoritatea cazurilor de impostori semidocti sau oportunisti precum si lipsa de CIVISM a poporului roman, a facilitat adincirea, fara margini a crizelor de COMPETENTA si MORALITATE instalate in procesul complex de administrare a destinelor natiunii, cu consecinte deosebit de grave in toate domeniile vietii.
    ERORILE si ABUZURILE comise de toate administratiile si guvernele postdecembriste isi pun amprenta in mod dezastruos asupra evolutiei poporului roman care de 30 de ani se afla intr-un proces continuu de prabusire abisala.
    In anul 2019, in Romania, economia, partidele politice şi presa sunt controlate de cei cu interese economice puternice. Situaţia existenta, (declinul national), se poate schimba doar printr-o “MIŞCARE DE REFORMARE POLITICĂ”. (Theodore Roosevelt rămâne memorabil în istoria mondiala pentru ca a reformat S.U.A. luptand cu succes împotriva oligarhilor si impostorilor din societatea politica a vremii). Numai consolidand instituţiile statului de drept si limitând puterea economică si politica a oligarhilor si impostorilor este posibilă schimbarea istoriei neamului in interesul progresului general. Doar, DIMINUAREA SARACIEI, ELIMINAREA ANARHIEI SI LIMITAREA PUTERII OLIGARHILOR va face posibila, garantarea diferenţei de opinie şi va asigura „capacitate adevărului de a combate greşeala si minciuna” precum si eliminarea riscului de activare a oricarui tip de dictatura.
    Printre ELEMENTELE ESENTIALE pe care “românii progresisti” trebuie să le promoveze, ca factori de reusita, pentru asigurarea conditiilor firesti impuse de teza fundamentala a succesului social si anume „capacitatea adevărului de a combate greşeala si minciuna” in vederea asigurarii la nivel national a unei schimbari pozitive garantate, se pot evidentia:
    1. – Statuarea unui „sistem judiciar fidel statului de drept, care să protejeze orice persoană de încercările statului de a elimina diferenţele de opinie si sa sanctioneze fara echivoc delictele politice”;
    2. – Normalizarea “vietii religioase prin purificare si recurgere la exigentele randuielilor crestin-ortodoxe a celor ce slujesc, imparatiei lui Dumnezeu, in numele poporului roman”.
    3. – Infiintarea de „partide politice democratice puternice, independente de oligarhii financiari şi dedicate asigurării bunăstării românilor obişnuiţi, majoritari si consolidarii clasei de mijloc”;
    4. – Asigurarea „unei pieţe libere, protejată de concentrare economică pronunţată, prin existenţa unor legi antitrust şi a unor reglementări raţionale care sa impuna un sistem fiscal etic progresist”.
    5. – Promovarea unei prese „independente nu doar fata de stat, ci şi fata de interesele economice a celor care folosesc presa pentru a manipula discursul si opiniile publice”.
    Fără realizarea si pretuirea valorilor sociale si umane fundamentale nici o schimbare de durată, in viata publica din Romania, nu este posibilă pentru exercitarea drepturilor si libertatilor oferite de Dumnezeu romanilor ca fiinta colectiva.

    Reply
  4. JUSTITIABILUL

    Pentru a destrama STATUL MAFIOT din Ro trebuie inceput cu DEPOLITIZAREA FUNCȚIILOR DE CONDUCERE din economie si administratie ȘI CU DESECRETIZAREA TUTUROR H.G.-urilor emise dupa 1990 unde se gasesc multe din cauzele NENOROCIRII ACESTEI ȚĂRII si in baza carora mafia POLITICA A FĂCUT PARTE-N-PARTE FURACIUNILE nationale si locale! Pe baza acestei legislatii secrete Ro este DISTRUSA fără ca PUBLICUL sau populatia să cunoasca CEVA. Nimeni nu poate spune ce conţin CELE aproape 500 de HOTĂRÂRI de GUVERN cu PUTERE de LEGE care au fost SECRETIZATE (aceasta situatie CONFERA GUVERNULUI statut de organizatie MAFIOTA). Legislația considerată clasificată se adoptă prin intermediul Hotărârilor de Guvern secrete. Anual sunt zeci de astfel de acte normative pentru care nu se publică nici măcar titlul Hotărârilor de Guvern. Foarte interesant este faptul că nici măcar unii dintre demnitari înalţi ai Executivului nu cunosc prevederile unor hotărâri secrete luate de Guvernele din care ei au făcut parte. Multe Hotărâri de Guvern (HG) nu sunt publice, nu apar în Monitorul Oficial. Căutand un număr de HG și văzand că precedentul lipsește, s-a întrebat în stânga și-n dreapta, nimeni nu știa ce scrie în aceste hotărâri. Este un adevar inexplicabil cum de „Legislația” clasificată a României, Hotărârile de Guvern nu sunt cunoscute nici măcar de toți membrii Executivelor care le adoptă.În 1990, Guvernarea s-a facut numai cu HG-uri clasificate. Când se aducea în dezbatere un proiect clasificat, funcționarii, ieșeau din sală. Dacă în majoritatea statelor aceste decizii secretizate se fac publice după un număr de ani (între 20 și 50 de ani), la noi acestea riscă să “moară” secrete. Mai mult, nu este făcut public nici măcar titlul HG-ului care se emite. Procedural declasificarea se realizează printr-un act normativ de același nivel. În ultimii ani, media anuala a HG-urilor secrete adoptate a fost de 30. Peste 30% din deciziile luate de Executivul condus de Petre Roman, în 1990, sunt secrete și în acest moment. Conform datelor publicate pe site- ul Camerei Deputaților doar 888 sunt publice, restul de 479 au fost „ascunse” ASA SE EXPLICA EXISTENTA LOVITURII DE STAT din dec. 1989. Nu există o limitare numerică a actelor normative clasificate adoptate în ședințele Guvernului într-un an calendaristic. Hotărârile clasificate pot fi inițiate NORMAL, în conformitate cu Constituția ( NERESPECTATA), de către structurile care și-au organizat activitatea de protecție a informațiilor clasificate, adică Serviciile Screte, Ministerul de Interne și Ministerul Apărării ar intra în această categorie. La analiza inițiativei în ședință a unei H.G. secrete funcționarii ies din sală și rămân doar miniștrii și premierul. DUPA 1989 in timpul Guvernarii GROPARIILOR RO: 1. Petre Roman (premier 1990-1991): Chiar din prima decizie a Guvernului României de după Revoluție este o H.G. care nu a fost publicată nici astazi. Numărul HG-urilor clasificate, în perioada 1990-1992 a fost de 604; in 1990=479 H.G. secrete; in 1991=95 H.G. secrete; in 1992=30H.G.secrete. 2. Pe timpul Guv. Nicolae Văcăroiu (premier 1992-1996): În timpul lui Nicolae Văcăroiu s-au aprobat 70 de legi secrete si 434 de H.G.-uri clasificate. In perioada 1992-1996 au fost băgate la ”secret” un nr. de 434 H.G.-uri din care in 1993=29, in 1994=69,in 1995=78, in 1996=75, in 1997=39, in 1998=70, in 1999=74) 3. Pe timpul Guv. Adrian Năstase (premier 2000-2004): pentru aceasta perioada au fost elaborate 97 de legi secrete și 412 H.G.-uri secrete (in 2000=66, in 2001=39, in 2002=56, in 2003=97,in 2004=88,in 2005=39, in 2006=27) 4. Pe timpul Guv. Victor Ponta (premier 2012-2015): până-n august a.c. au fost emise 340 H.G.-uri secrete din care: in 2007=13, in 2008=32, in 2009=43, in 2010=117, in 2011=25, in 2012=17, in 2013=32, in 2014=23,in 2015=38).
    La toate HG-urile secrete emise “discretionar” numai destinatarul FIE EL SI FARA DREPT DE ADMINISTRARE A VREUNEI BAZE DE DATE CLASIFICATE știe continutul „secretului”. Procedura STANDARD a adoptării unei H.G. clasificate prevede ca doar miniștrii de specialitate (ai Apărării sau de Interne, în funcție de obiectul deciziei, S.R.I., S.I.E.) și primul-ministru sa fie la curent cu prevederile exacte ale inițiativei, restul miniștrilor CARE VOTEAZA văd doar cel mult un sumar AL INITIATIVEI. După aprobarea HG-ului, i se dă un număr și nu este publicat în secțiunea publică a Monitorului Oficial. Conținutul hotărârilor secrete emise dupa 1989 care au schimbat RO în “RAU”, dupa pofta si dorinta MUTANTILOR mostruosi aparuti CA CIUPERCILE OTRAVITOARE dupa ploaie, se transmite numai instituțiilor publice interesate , asa s-au distrus prin privatizare DIRIJATE cele mai importante obiective ale economiei nationale , asa s-a instrainat avutia nationala , ASA A APARUT in RO BURGHEZIA COMUNISTA si capiatlismul salbtic de cumetrie care vor ingropa definitiv si irevocabil ROMANIA.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *