Sfidând bunul simț, legea și procedurile parlamentare, legea specială pentru gazele naturale a fost votată, marți, de Camera Deputaților, în unanimitate. Despre articolele aberante ale acestei legi, care prevede exproprieri mascate, excepții și încălcări flagrante ale legislației naționale și europene din domeniul drepturilor de proprietate, a drepturilor civile, a mediului și patrimoniului am scris, pe larg, aici. De asemenea, am arătat că sub pretextul urgenței (un pretext fals, ”urgența” fiind dată, de fapt, de întârzierile inițiatorului de proiect – proiectul începând în 2013), prevederile aplicabile inițial conductei de transport de gaze naturale BRUA (Bulgaria – România – Ungaria – Austria) se vor aplica în întreg domeniul gazelor naturale, atunci când printr-o simplă hotărâre de Guvern se va stabili că ar fi vorba de un ”proiect de importanță națională”.
Aici (click), puteți citi o parte dintre argumentele care arată de ce legea specială a gazelor naturale e cel puțin la fel de nocivă ca proiectul legii speciale de distrugere a Roșiei Montane.
Revin, pentru a semnala modul absolut mizerabil în care această lege a trecut de Camera Deputaților (cu unanimitate!), după ce a fost respinsă inițial de Senat, iar Guvernul a refuzat să și-o asume prin ordonanță de urgență. Așadar, iată datele sfidării:
Pe 1 septembrie 2016, Camera Deputaților este sesizată cu acest proiect de lege. Procedura de urgență, solicitată de inițiatori, a fost respinsă de Biroul Permanent. Cu toate acestea, termenele anunțate până la care se puteau primi amendamente și pentru realizarea raportului comisiilor de specialitate au fost mai mult decât urgente 13, respectiv 22 septembrie 2016.
Chiar și așa, comisiile s-au întrecut pe sine. Pe 6 septembrie, Comisia de Mediu (!?) și-a transmis avizul, iar pe 20 septembrie a fost înregistrat și raportul comun al Comisiilor Juridice și a Industriilor. Avizele altor trei comisii (Agricultură, Buget, finanțe și bănci, Administrație publică) n-au mai fost așteptate. În ziua în care a fost primit raportul comun, proiectul de lege a și intrat pe ordinea de zi la vot și a și fost votat!
Pentru a înțelege buna-credință (mai exact lipsa bunei-credințe) a membrilor Comisiei de Industrii (condusă de Iulian Iancu, cercetat penal în dosarul fostului coleg de Parlament și fost judecător la CCR, Toni Greblă) e suficient să spunem că discutarea proiectului de lege NU a figurat niciun moment pe pe ordinea de zi făcută publică! Dintr-o sinteză datată pe 13 septembrie, aflăm că proiectul ar fi fost discutat la secțiunea ”DIVERSE”, în data de 6 septembrie.
Prin această șmecherie, Comisia de Industrii s-a asigurat că la ședință nu vor putea participa eventuali critici ai legii din societatea civilă. Mai mult decât atât, adoptând pe 6 septembrie raportul (asumat apoi de Comisia Juridică, după cum rezultă din documentul public pe site-ul Camerei Deputaților), Comisia de Industrii a arătat că ignoră, pur și simplu, eventuale alte amendamente care ar fi putut veni din partea celorlalte comisii cărora li se ceruse avizarea proiectului de lege până pe data de 13 septembrie! De ce li s-a mai solicitat avizul (și eventuale amendamente) comisiilor de Agricultură, Buget, finanțe și bănci, respectiv Administrație publică, în condițiile în care una dintre cele două comisii raportoare luase deja o decizie înainte să expire termenul (oricum, arogant de scurt) care li se acordase?
Data realizării raportului comun al Comisiei de Industrii și a Comisiei Juridice este 19 septembrie 2016. Nu doar că pe ordinea de zi a Comisiei de Industrii nu figurează vreo informare despre acest proiect de lege, dar nici măcar nu apare anunțată vreo ședință în data de 19 septembrie, singura mențiune fiind pe ordinea de zi a Comisiei Juridice. Oricum, după cum rezultă din raport (vezi mai sus), contribuția Comisiei Juridice a fost doar de a-și însuși punctul de vedere al Comisiei de Industrii, luat încă pe data de 6 septembrie, la secțiunea ”DIVERSE”.
***
”BONUS”: Deși Raportul comun al Comisiei Juridice și al Comisiei pentru Industrii apare datat 19 septembrie 2016, conform calendarului de activități de pe site-ul Camerei Deputaților, Comisia pentru Industrii nu a avut nicio ședință de lucru pe data de 19 septembrie! (vezi mai jos)
CONCLUZII: Poate că unora urmărirea procesului legislativ li se pare o căutare a nodului în papură. Regulile și procedurile își au, însă, rostul lor. Adoptarea la secțiunea ”DIVERSE” a proiectului de lege, înainte chiar de a se primi avizul celorlalte comisii de specialitate, nu este întâmplătoare. Citiți raportul comun, prezentat în facsimil și mai sus, și veți vedea că la ședința Comisiei de Industrii din 6 septembrie au participat și reprezentanții TRANSGAZ – inițiatorul proiectului BRUA și ai altor proiecte care vor beneficia în viitor de această lege. Cine i-a avertizat și i-a chemat la ședința Comisiei pe reprezentanții TRANSGAZ, în condițiile în care legea specială a gazelor nu figura pe ordinea de zi, ci a fost introdusă ad-hoc, la secțiunea ”DIVERSE”?
nota bene, pentru a înțelege mârlănia: sediul TRANSGAZ e la Mediaș, așadar reprezentanții lor trebuiau anunțați cu cel puțin o zi mai devreme, pentru a ajunge la ședința Comisiei de Industrii de la București; cum ar veni, cei de la TRANSGAZ și cei care i-au chemat știau cu cel puțin o zi înainte (măcar pe 5 septembrie) că proiectul de lege va fi discutat ANTICIPAT în Comisia pentru Industrii (anticipat pentru că, în mod normal, Comisia pentru Industrii ar fi trebuit să facă raportul după ce primea avizelor celorlalte comisii, care aveau termen pe 6 septembrie)!
Șmecheria asta și ar fi suficient pentru a înțelege că lobbyștii diferitelor interese din Parlament s-au ferit de o dezbatere publică reală. O parte din motive le-am arătat deja (vezi și link-ul de mai jos), o să revin și cu altele, pentru că legea asta nu e doar despre conducta BRUA (de fapt, e doar într-o foarte mică măsură despre conducta BRUA), nu e doar despre reglementarea gazelor naturale și nu e doar despre respectarea legilor privind drepturile de proprietate, drepturile civile, mediul ori patrimoniul. E o lege despre viitorul României și, mai ales, despre modul în care se votează legile care privesc viitorul României.
***
DNA
Vezi sa nu. Cand e vorba de profitul corporatiilor nu are voie nimeni sa ridice un deget.
Este perioada cu cele mai mari abuzuri din ultimii ani. Pe de-o parte politrucii isi permit orice, pentru ca stiu ca oricum vine randul lor la guvernare. Pe de cealalta parte pseudo-tehnocratii isi permit orice, pentru ca ei oricum nu sunt sanctionati electoral. Este o mare competitie: CINE FACE CELE MAI MARI ABUZURI
Guvernul scoate HG pentru infiintarea ANANP-ului, nu cu atributii de administrare, cum era nevoie, dar cu atributii de avizare.
http://mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2016-09-15_ANANP.pdf
Deci se infiinteaza doar ca o unealta a mafiilor de mediu care au interese in distrugerea a ce-a mai ramas din ariile “protejate”. Plus ca HG-ul contrazice legea: Cum poate ANANP sa emita “avize în condițiile art. 28 alin. (10) și (11) și ale art.28^1 ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007”, cand acele articole din OUG 57 se refera la custozi si administratori, iar ANANP-ul nu se incadreaza aici, din moment ce nu preia in custodie/administrare nimic!
Tot Guvernul “doneaza” Apelor Romane inca 31.114.000 lei pentru distrugerea raurilor!
http://www.mmediu.ro/articol/mmap-supune-dezbaterii-publice-proiect-de-hg-pentru-aprobarea-bugetului-de-venituri-si-cheltuieli-rectificat-pe-anul-2016-al-administratiei-nationale-apele-romane-aflata-in-coordonarea-ministerului-mediului-apelor-si-padurilor/1884
Si au tupeul sa mimeze transparenta punand ca si persoana de contact un individ de la Apele Romane! Ce sanse sunt sa-i scrii unui individ de la Apele Romane ca nu esti de acord sa li se suplimenteze bugetul si sa fii bagat in seama?
Parlamentul României a ajuns o taraba unde legile sunt scoase la vânzare. Cine oferă mai mult are avantajul legii. Te apuca scârba !