Raport Coaliția pentru Universități Curate 2016. Premieră pentru România: Topul școlilor doctorale, pe domenii

Performanțele academice ale îndrumătorilor români de doctorat din domenii precum dreptul sau științele militare sunt extrem de reduse, potrivit ”Raportului integrității universitare” pe 2016, realizat de Coaliția pentru Universități Curate (CUC). Dar lucrurile nu stau mult mai bine nici în alte domenii, precum economia sau medicina, în timp ce la științele exacte media de citări pe îndrumător de doctorat este ceva mai bună. Un aspect îmbucurător reliefat de raport este acela că universitățile mici pot avea departamente foarte performante după acest criteriu, chiar dacă resursele de care dispun sunt mult mai reduse față de instituțiile mari.

Descarcă aici raportul integral al Coaliției pentru Universități Curate 2016.

”Raportul integrității universitare” conține, în premieră pentru România, și o evaluare a școlilor doctorale.

La nivel general, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași are cele mai multe citări pe îndrumător, urmată de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, de Medicina Veterinară din același oraș, SNSPA și Universitatea București. La polul opus al clasamentului, cele mai slabe performanțe le au Universitatea Aurel Vlaicu din Arad, Universitatea Maritimă Constanța și Universitatea de Arhitectură Ion Mincu din București.

Metoda de calcul a presupus numărarea tuturor citatelor îndrumătorilor de doctorate, folosind softul „Publish or Perish” al Google Academic, apoi numărul total a fost împărțit la numărul de cadre didactice. Ulterior au fost create medii pentru 31 de ramuri științifice, ca benchmark față de care fiecare cadru didactic să-și poată evalua performanța.

„Citatul academic este cea mai democratică formă de a evalua performanța. Orice lucrare relevantă va fi citată, iar Google Academic include lucrări în multe limbi și chiar și autocitate dacă apar în unele publicații”, se arată în precizările metodologice ale studiului, în care se explică de ce a fost preferată această variant unor indici precum Harzing (cel mai inclusiv) sau ISI (cel mai sever). „Am preferat să coborâm ștacheta – și să nu folosim un indice cu construcție greu de urmărit, ci criteriul simplu și transparent al citărilor, la fel de generos cu orice domeniu dat fiind că obligativitatea citării se aplică tuturor disciplinelor”, se mai arată în raport.

În total, au fost numărate citările pentru 3.780 de coordonatori de doctorat din 44 de universități publice, iar pentru a evita eventuale erori ale softului, au fost excluși acei coordonatori ale căror nume și prenume sunt comune. De asemenea, din clasamentul final au fost excluse 27 de specializări, cele cu mai putin de 3 coordonatori.

Elita administrativă se formează în școli slabe

În științele juridice, media de citări pe îndrumător este de 115,6, la nivelul tuturor universităților studiate, sub media pe țară a tuturor disciplinelor (128) și mult sub alte domenii, precum ingineria sau științele exacte. Pe primul loc, atât ca număr absolut de citări, cât și ca medie de citări/îndrumător, cel mai bine stă Dreptul din Universitatea București (3181 citări, 151/cadru didactic). Pe locul al doilea se situează Academia de Poliția Alexandru Ioan Cuza din București (751 citări, medie/îndrumător de 150), urmată de universitățile din Iași și Cluj-Napoca, cu aceeași medie (117,2), dar mai mulți îndrumători și, deci, mai multe citări, la Babeș-Bolyai.

La coada clasamentului se află Facultatea de Drept de la Universitatea de Vest din Timișoara – celebră în aceste zile din cauza tezei de doctorat a șefei DNA Laura Codruța Kovesi – și Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, cu 42, respectiv 75 de citări/îndrumător.

„Dreptul, după cum știți, ne crează cele mai mari probleme, pentru că oamenii politici, toți, își iau doctorate la drept, la fel toți generalii, șefii județeni de poliție, șefii de tribunle și, în general, toți oamenii cu putere în zona asta își iau doctoratele”, spune președintele SAR, Alina Mungiu Pippidi. „Întrebarea generală, care se pune când te uiți la drept, este pur și simplu dacă ar trebui să se dea doctorate în drept, câți oameni din România sunt calificați, cum am putea face să creștem în general? e o problemă de capacitate, ea evident nu există; nu are rost să-i vânăm, plagiat cu plagiat; poate n-au plagiat, pur și simplu doctoratele lor sunt neconforme, astfel de îndrumători nu au cum să învețe pe cineva să facă doctorate conforme, pentru că n-au făcut ei înșiși lucrări care să fie luate în seamă de cineva”, a adăugat președintele SAR.

În științele militare, una la fel de celebră din cauza scandalurilor de plagiat ale unor miniștri sau șefi din structurile de apărare și ordine publică, media națională e și mai mică: 46,42 de citări pentru fiecare îndrumător de doctorat, o treime din media națională. Academia de Poliție e pe primul loc (673 de citări, medie 48,07), urmată de Universitatea Națională de Apărare Carol I din București, cu 1712 citări, dar mult mai mulți îndrumători (37), ceea ce duce la o medie de 46,27 și, în fine, pe ultimul loc, Academia Națională de Informații Mihai Viteazu, cu 447 de citări pentru toți cei zece îndrumători.

La științe administrative nu figurează în top decât SNSPA, cu 1005 citări și o medie de 335 pentru fiecare dintre cei trei îndrumători de doctorate.

În ce privește științele politice, o altă zonă din care se recrutează mulți dintre decidenții publici, fie în funcții bugetare sau în partide, media de citări este de 298,63, cu Universitatea Babeș-Bolyai pe primul loc (medie de citări 351), urmată de SNSPA (347) și Universitatea București (180).

Un domeniu din care recrutează atât economia privată, cât și instituțiile publice, științele economice au o medie ușor peste cea generală, de 161 de citări pe îndrumător. Topul universităților este deschis de ASE-ul bucureștean, cu peste 29.000 de citări (medie/îndrumător de 219,6). Urmează școlile de economie de la Babeș-Bolyai (medie de 198) și Lucian Blaga din Sibiu (182). Există însă și facultăți cu performanțe foarte slabe, precum cele din Craiova (65 de citări pe îndrumător) și Oradea, cu o medie de doar 33 de citări pentru cei trei îndrumători de doctorate.

Ne pleacă medicii, dar nu strălucim la învățământul de profil

Sănătatea ne este îngrijită de absolvenți ai unor școli cu performanțe ușor peste media națională a tuturor disciplinelor – 143,78 fiind media la medicină generală, 167,87 la medicina veterinară, dar numai 74,68 la cea dentară. În topul facultăților de medicină de află UMF Târgu Mureș (233,6 citări/îndrumător), urmată de UMF-urile din Cluj (202), Timișoara (139), București (129) și Iași (125). În coada listei, medicina din Sibiu (5,18) și Brașov (6,33).

Pentru stomatologie, cele mai bune facultăți sunt la Timișoara (149 de citări), Cluj și București. Iar la medicină veterinară, ordinea este Cluj, Iași, Timișoara și București.

Școlile de farmacie au o medie a performanței academice ușor peste media națională pe toate domeniile, de 154,14 citări. Topul este deschis de UMF Iuliu Hațeganu din Cluj (298), urmată de UMF-urile din Iași și București.

Tot domeniu de graniță, pentru că din ce în ce mai mulți români apelează la serviciilor psihologilor terapeuți, psihologia are cele mai bune rezultate academice la UBB Cluj – 542 de citări pentru un îndrumător – foarte departe  de locurile doi – Universitatea din Iași, 249 de citări și trei- Universtatea București, cu o medie de 247 de citări.

Umanioarele nu sunt campioane la citări

Deși se spune că românii învață ușor limbi străine, școlile de filologie nu sunt strălucite, având în vedere o medie de citări foarte mică, de doar 69 pe îndrumător de doctorat. Cel mai bine și peste medie stau universitățile din Alba Iulia (211), București (108) și o ramură a politehnicii clujene din Baia Mare (74 de citări). În coada clasamentului, facultățile de profil din Suceava, Arad și Pitești.

Filosofia are un scor general mai bun – 218 – cu secția de la Babeș-Bolyai foarte departe față de celelalte (619 media de citări/îndrumător). Urmează filosofii bucureșteni (146) și cei din Iași (33,23).

Nici la istorie nu sunt performanțe deosebite, la o medie de doar 100 de citări/îndrumător de doctorat. Pe primele trei locuri sunt istoricii din Sibiu (159), Cluj (100), București (89) și Iași (86). Dar sunt și școli foarte puțin performante, precum cele din Târgu Mureș sau Suceava.

Scoruri de-a dreptul ridicole (19,28 de citări) sunt însă la îndrumătorii din școlile doctorale de teologie. Universitatea din București are cele mai bune performanțe academice, urmată de cele din Iași și Cluj-Napoca, dar există îndrumători de doctorat cu câte o singură citare la universitățile din Craiova și Arad.

Științele exacte mai salveaza fața universităților românești

Fizica are un scor mediu național de 469 de citări, dar secțiile de profil ale universităților din Iași (833 citări), Timișoara (662) și Cluj (597) sunt cu adevărat performante față de media sub care, surprinzător, se află Universitatea București (391).

Și biologia are scoruri academice bune – 400,92 media pe țară – cu Universitatea Ovidius din Constanța pe primul loc (738 de citări), urmată de cele din Cluj (513), București (395) și Iași (310).

Matematica are cel mai bun scor național – 694,72. Primele trei poziții sunt ocupate de universitățile din Iași (1464), București (863) și Craiova (781). Mai punctează, cu scoruri mari, politehnica clujeană (662) și universitățile din Cluj (539), Timișoara (516), București (449) și Constanța (211).

Tot un scor peste 600 are și informatica. Media națională de 616,77 citări/îndrumător de doctorat este ridicată de universitățile din Timișoara (925), București (898) și Iași (797), în timp ce la Cluj, oraș care performează economic în domeniul IT, învățământul e mult mai slab, cu doar 240 de citări.

Unde ne sunt inginerii?

La disciplinele inginerești, situația este extrem de diversă, cu medii între 406 citări ingineria transporturilor și doar 20 la ingineria geologică, mine petrol și gaze (se studiază doar la Ploiești și Petroșani).

La arhitectură, sunt aproape la fel de slabe ca performanțe academice Universitatea Tehnică din Cluj (21 de citări), Arhitectura bucureșteană (19) și cea din Timișoara (13). Și ingineria civilă este slabă academic, cu o medie de 45 de citări. Pe primul loc e politehnica timișoreană (86), urmată, sub media domeniului, de Universitatea Tehnică de Construcții București (45) și politehnicile din Iași și Cluj.

La ingineria transporturilor, Politehnica bucureșteană performează cu 405 citări, urmată la distanță enormă de secția de profil a universității din Pitești, cu doar 18,5 citări pe îndrumător.

Ingineria electrică are tot un scor generic bun, de 210, peste medie fiind școlile de ingineri din Cluj (415) și Timișoara (371), urmate, sub medie, de cele din Suceava (183) și București (150).

Ingineria mecanică, pe vremuri fala politehnicilor și secțiile cu cei mai numeroși studenți, pare să fi suferit de pe urma dezindustrializării. Cu un scor mediu de 93 de citări, domeniul are cele mai bune performanțe la Universitatea Valahia din Târgoviște (308), la Galați (203) și Bacău (171), probabil în siajul fostelor centre industriale.

Ingineria IT are însă o medie destul de bună, 337, cu politehnicile din Timișoara (496) și București (403) peste medie. Craiova (305), Clujul (261) și Suceava (243) se mai apropie de media domeniului.