Andrei Macsut

Primăria București, prinsă cu minciuna. Succes în instanţă pentru SAR. Cum au încercat subordonații lui Oprescu să ascundă cheltuirea a zeci de milioane de lei

Tribunalul Bucureşti a admis acţiunea formulată de SAR împotriva Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti (PMB) pentru refuzul acesteia de a ne trimite informaţii cerute în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, iar Curtea de Apel Bucureşti a dat dreptate SAR într-un proces similar împotriva Consiliului Judeţean Argeş. Pe 5 noiembrie 2015, SAR a trimis către Primăria Generală a Municipiului Bucureşti (PMB) o cerere de informaţii de interes public, în baza Legii 544/2001, în care solicitam să ni se comunice sumele cheltuite pentru servicii de avocatură şi consultanţă juridică în timpul mandatelor lui Sorin Oprescu (2008-2015). O cerere asemănătoare a fost trimisă către mai multe instituţii în cadrul unui studiu de monitorizare a felului în care se cheltuie banul public (concluziile acestei etape a studiului sunt disponibile aici). Răspunsul PMB, venit pe 18 noiembrie, după termenul legal de 10 zile, ne trimitea în mod politicos să căutăm pe site-ul instituţiei acordurile cadru privind achiziţia de servicii juridice şi refuza să ne comunice informaţiile cerute pe motiv că acestea ar fi confidenţiale, drept pentru care am mers cu ei în instanţă. CJ Argeş a fost singurul Consiliu Judeţean care a refuzat să ne furnizeze informaţiile cerute, motiv pentru care i-am dat şi pe ei în judecată.

PMB ne-a comunicat că „acordurile cadru privind achizitia de servicii juridice de catre municipalitate prin procedura de achizitie publica aflate in derulare se gasesc publicate pe site-ul PMB” însă a fost prinsă cu minciuna întrucât pe site, la rubrica respectivă, existau numai nişte anunţuri privind intenţia de atribuire a unor astfel de acorduri cadru, nu conţinutul acestora în sine. În plus, cererea se referea numai la cheltuielile pentru servcii de avocatură şi consultanţă juridică din perioada mandatelor lui Sorin Oprescu, nu la acordurile cadru aflate în derulare. Din cauza refuzului de a ne oferi informaţiile cerute, SAR a acţionat Primăria Generală în instanţă. Direcţia Juridică a PMB a încercat să argumenteze că nu poate fi vorba despre un refuz de a răspunde solicitării noastre, din moment ce s-a emis într-adevăr un răspuns oficial. Faptul că acesta nu a fost pe placul nostru, conform PMB, nu înseamnă că Legea 544/2001 nu a fost respectată. Instituţiile adesea se folosesc de acest argument pentru a justifica răspunsuri aberante, în care se vede clar intenţia de a nu comunica datele cerute. Răspunsul primit de la PMB şi cererea înaintată de SAR sunt disponibile aici.

50 de milioane de lei este suma cheltuită de Primăria București între 1 iulie 2012 și 31 decembrie 2015, se arată într-un raport al Corpului de Control al Guvernului Cioloș, dat publicității luna trecută. Primăria lui Oprescu este instituția publică cu cele mai mari cheltuieli de acest gen din România, cu mult peste sumele cheltuite în același mod (de aproape trei ori mai mult) de Ministerul Finanțelor, care a angajat case de avocatură pentru procese internaționale – DETALII AICI.

Un alt argument folosit adesea pentru a evita respectarea legii este cel al confidenţialităţii. PMB şi CJ Argeş au pretins că nu ne pot comunica sumele oferite pentru asistenţă juridică întrucât conţinutul acestor contracte este confidenţial, invocând în acest sens articolul 35 din Legea 51/1995, respectiv Statutul profesiei de avocat. Acest articol, însă, se referă la obligaţia avocatului de a-şi proteja clientul şi nu scapă o autoritate publică de obligaţia de a asigura accesul la informaţiile de interes public privind contractele de achiziţie. Din moment ce achiziţiile publice se fac din bani publici, instanţa a hotărât că toate contractele de achiziţie publică (inclusiv cele pentru servicii de asistenţă juridică) reprezintă informaţii de interes public şi trebuie să fie disponibile cetăţenilor în mod transparent.

În hotărârea emisă, Curtea de Apel Bucureşti a explicat că oferirea de informaţii de natură publică privind durata şi valoarea contractelor de asistenţă juridică şi numele persoanelor sau firmelor/caselor de avocatură care acordă aceste servicii de asistenţă juridică nu încalcă vreo presupusă obligaţie/clauză de confidenţialitate, pentru că nu se solicită opinii ale caselor de avocatură cu privire la dosarele de instanţă preluate în temeiul contractelor de asistenţă juridică, nici acte de procedură din cadrul acestor dosare de instanţă şi nici strategia ce s-a urmat în aceste dosare de instanţă sau în ce anume a constat contra-prestaţia – servicii de reprezentare în instanţă sau litigii. Sumele de bani cheltuite pe servicii de asistenţă/reprezentare juridică nu au putut fi acordate decât prin proceduri de achiziţie publică, conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. Or, dispoziţiile acestor ordonanţe presupun existenţa principiului transparenţei, deci cetăţenii sunt îndreptăţiţi sa cunoască care sunt beneficiarii unor sume provenite din bani publici.

Nu este prima dată când PMB este prinsă în ofsaid la capitolul transparenţă, însă cazul de faţă este un precedent important. Practic, Tribunalul Bucureşti şi Curtea de Apel Bucureşti clarifică faptul că toate contractele de achiziţie publică sunt documente cu caracter public, dând astfel peste nas instituţiilor care invocă excepţii de la regulă nejustificate, sub pretextul caracterului confidenţial. Amintim că mai multe instituţii publice au invocat confidenţialitatea datelor ca scuză să nu ne ofere informaţii despre cât cheltuie pentru servicii de avocatură şi consultanţă juridică. Prin cele două procese câştigate, se transmite clar mesajul că transparenţa instituţiilor nu este opţională şi că banii publici trebuie cheltuiţi la vedere. În urma acestor hotărâri, invităm Primăria Generală a Municipiului Bucureşti şi Consiliul Judeţean Argeş să ne trimită, totuşi, după un an de zile, răspunsurile pe care le-am solicitat.

***

Citește aici cât de detașat conduce Primăria Municipiului București în Topul instituțiilor publice care au apelat la servicii de avocatură private deși au angajați juriști.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *