Partea cu adevărat sensibilă a dosarului Hidroelectrica: de unde recuperează statul cele 104 de milioane de euro prejudiciu?

Pe lângă pedepsele grele cu închisoarea dispuse ieri în dosarul Hidroelectrica, judecătorii au decis şi recuperarea a peste 104 milioane de euro de la foştii directori ai companiei de stat condamnați în dosar. Problema este că statul nu prea are de unde să obțină acești bani. Vedeți mai jos motivele.

Peste jumătate de miliard de euro de recuperat

Suma de 104 milioane se adaugă celorlalte prejudicii uriaşe ce trebuie recuperate de statul român de la infractorii condamnaţi. Potrivit Laurei Codruța Kovesi, numai ca urmare a sentinţelor definitive de condamnare din 2015 din dosarele DNA, statul român trebuie să recupereze aproape 200 de milioane de euro. La bilanţul de anul trecut, Kovesi spunea că statul trebuie să recupereze alte 300 de milioane de euro ca urmare a sentinţelor din 2014.

Iată dintr-un foc peste jumătate de miliard de euro ce trebuie luați înapoi de la corupţi. Problema e că statul reuşeşte să recupereze prea puţin din aceste prejudicii. S-a spus de către autorităţi că se readuce la buget un procent de 10-12 la sută, însă presa a descoperit că, de exemplu, doar în cazul lui Dan Voiculescu, Fiscul a reuşit să valorifice doar puţin peste 1 la sută din prejudiciul de peste 60 de milioane de euro.

Greu, dacă nu imposibil de recuperat

În dosarul Hidroelectrica, problema este că prejudiciul uriaş de 104 milioane de euro e foarte greu de recuperat, dacă nu chiar imposibil.

Valoarea bunurilor foştilor directori Hidroelectrica condamnaţi, puse sub sechestru, depăşeşte cu puţin 1.000.000 de euro, sumă suficientă doar pentru plata cheltuielilor judiciare către stat, nu şi pentru recuperarea prejudiciului.

De ce s-a ajuns în această situaţie absurdă? Pe de-o parte pentru că procurorii au aplicat tardiv măsura sechestrului.

Au mai găsit în conturi doar 0,35 euro şi 1,62 euro

În cazul fostului director Hidroelectrica George Lavinius Asan, procurorii i-au mai găsit în contul de valută doar 0,35 euro, iar lui Nicolae Opriş, doar 1,63 de euro.

Nu au fost traşi la răspundere băieţii deştepţi din Energie şi politicienii care i-au susţinut

Pe de altă parte pentru că în această afacere de fraudă uriaşă au fost traşi la răspundere doar oamenii din prim-plan, nu şi beneficiarii reali ai jafului, adică băieţii deştepţi din energie şi politicienii care i-au susţinut, au explicat pentru România Curată experţi anticorupţie.

Nicio persoană juridică, firmă sau companie, niciun băiat deştept din Energie, fie că se numeşte Bogdan Buzăianu, Dan Voiculescu sau Gheorghe Ştefan zis Pinalti, nu au fost anchetaţi. La fel, niciun politician, cu excepţia lui Codruţ Şereş, nici unul dintre foştii miniştri ai Economiei, pe vremea cărora au fost semnate contractele păguboase cu băieţii deştepţi, fie că se numeşte Dan Ioan Popescu sau Călin Popescu Tăriceanu, nu au fost luaţi la întrebări de procurorii DIICOT. Procuroarea DIICOT Adriana Cristescu, acum pensionară, cea care a instrumentat marele dosar Hidroelectrica, s-a mărginit la a-i ancheta doar pe foştii directori ai companiei de stat care au semnat contractele cu aşa-numiții băieţi deştepţi din Energie.

O problemă de încredere

Aflat ieri în România, comisarul European pentru Justiţie, Vera Jourova, a declarat fiind întrebată despre problema nerecuperării de către statul român a prejudiciilor de la corupţi:

“Nu e vorba doar de bani, e vorba de încrederea oamenilor pentru că, am văzut statisticile, sunt milioane de euro care au fost furate sau au dispărut prin corupţie şi atunci oamenii, dintr-un motiv foarte corect şi simplu, aşteaptă ca banii să vină înapoi pentru că au fost banii lor, banii din taxele plătite de ei”, a declarat comisarul European pentru Justiţie.

Ani grei de puşcărie

Un complet de 5 judecători al Instanţei Supreme condus de preşedinta Livia Doina Stanciu i-a găsit definitiv vinovaţi pe foştii directori ai Hidroelectrica, Eugen Pena, Traian Oprea, George Lavinius Asan, Victoria Geormăneanu şi Georgeta Iosif pentru că au semnat contractele păguboase cu băieţii deştepţi din Energie. Pena, Oprea şi Asan au primit câte 7 ani de detenţie. Opriş, 5 ani de detenţie, iar Geormăneanu şi Georgeta Iosif, câte 4 ani. Toţi cu executare. Şi fostul ministru al Economiei, Codruţ Şereş, a primit 4 ani de închisoare pentru că, deşi a fost avertizat, a închis ochii la jaf. Sereş se afla oricum în penitenciar fiind condamnat la 4 ani şi 8 luni într-un alt dosar, cel al privatizărilor strategice.

Trebuie recuperaţi banii

Pe lângă detenţie, instanţa i-a condamnat pe foştii directori ai Hidroelectrica la plata prejudiciului de peste 104 milioane de euro către Fisc şi Ministerul Energiei:

Admite, în parte, acţiunea civilă şi obligă, în solidar, inculpaţii Pena Eugen, Oprea Traian, Asan George Lavinius, Opriş Nicolae, Geormăneanu Victoria şi Iosif Georgeta la plata despăgubirilor civile, după cum urmează:

 – 129.722.289,30 lei (RON) către Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală;

 – 339.916.431,98 lei (RON) către Statul Român prin Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri”, se arată în decizia ICCJ.

Sereș nu trebuie să dea bani

Instanţa de apel a menţinut sechestrul dispus de procurori în faza de anchetă în ce-i priveşte pe foştii directori, însă a ridicat sechestrul asupra bunurilor lui Codruţ Şereş întrucât acesta nu a fost condamnat şi la plata prejudiciului dovedit.

Problema e că banii şi bunurile puse sub sechestru au o valoare însumată de puţin peste 1.000.000 de euro. Aşadar, averea foştilor directori condamnaţi e suficienţă doar pentru plata cheltuielilor judiciare către stat, nu şi pentru recuperarea prejudiciului de peste 104.000.000 de euro.

 Iată ce sechestre au fost aplicate în dosar:

  • Eugen Pena – bunuri şi sume de bani din conturi bancare în valoare totală de 3.107.905,49 LEI, 780,63 USD şi 123.655,76 euro după cum urmează:

– apartament situat în Bucureşti, Calea Victoriei (….) cu o valoare de impozitare de 204.155,64 lei.

– casă cu suprafaţă desfăşurată de 556,44 m.p. şi anexa cu suprafaţă desfăşurată de 54 m.p. cu valoare de impunere de 1.745.973 lei, teren curţi construcţii – 6.900 mp., teren arabil 2.200 m.p., vie – 1000 m.p. şi livadă 2.700 mp situate în Slatina, (….), judeţul Olt;

– imobil format din teren în suprafaţă de 1221 m.p. şi o clădire situată pe acest teren, compusă din parter şi etaj, situate în Breaza, (….), judeţul Prahova cu o valoare de aproximativ 70.000 Euro;

– autoturism marca Volkswagen Touareg (….) având o valoare de aproximativ 50.000 Euro.

– autoturismul marca Jaguar XF (….);

– 49.216,92 lei şi 3.070,68 euro în conturile de la BRD – Sucursala Slatina;

– 585,08 euro, 780,63 USD, 1.408.559,92 lei în conturile de la BCR

  • Traian Oprea – bunuri şi sume de bani din conturi bancare în valoare totală de 224.519,4 lei şi 2.955,48 euro după cum urmează:

– apartament situat în Bucureşti,  Str. Nae Caranfil (..) Sector 1, cu o valoare de impozitare de 170.586 lei;

– 53.933,4 lei în contul din BCR;

– 2.955,48 euro în contul din Piraeus Bank

  • George Lavinius Asan – bunuri şi sume de bani din conturi bancare în valoare totală de 154.218,44 lei, 1000 USD şi 1000,35 euro după cum urmează:

– apartament situat în Bucureşti, str. Nera (….) Sector 6 şi teren în folosinţă de 24,28 m.p. cu o valoare de impozitare de 147.659 lei.;

– teren în suprafaţă de 3.600 m.p. în intravilanul localităţii Curtea de Argeş, str. Busaga, fără număr, cu valoare de aproximativ 1000 USD.

– autoturism marca Daewoo Matiz (…);

– autoturism marca Oltcit Club (….);

– autoturism marca Dacia 1310 (….), toate cu o valoare de 1000 Euro;

– 6.562,44 lei în contul din BCR;

– 0.35 EUR în contul din BRD

  • Nicolae Opriş – bunuri şi sume de bani din conturi bancare în valoare totală de 187.981,56 lei şi 1,62 euro după cum urmează:

– apartament situat în Bucureşti, str. Foişorului (…) Sector 3 împreună cu terenul aferent în suprafaţă de 14,24 m.p., cu o valoare de impunere de 187.981,56 lei;

– apartament situat în Bucureşti, str. Grădinarilor (….) sector 3;

– autoturism marca Peugeot (…)

– sumele de bani existente în conturile deschise la următoarele bănci:

– 1,62 euro în contul de la Banc Post – Sucursala Libertăţii;

  • Victoria Geormăneanu – bunuri şi sume de bani din conturi bancare în valoare totală de 2.401.445,08 lei şi 8.173,82 euro după cum urmează:

– imobilul situat în Bucureşti, str. Şerban Constantin (…) Sector 4 împreună cu terenul aferent în suprafaţă de 585 m.p. cu o valoare de impozitare de 2.358.597, 68 lei;

– autoturism marca Citroen (…);

– 8.173,82 euro în contul deschis la Banca Transilvania;

– 133,77 lei în contul deschis la Libra Bank.

– 42.713,63 lei în conturile de la ING Bank –Sucursala Bucureşti.

  • Georgeta Iosif – apartamentul situat în Bucureşti, Bd. Ion Mihalache (….), sector 1 cu o valoare de aproximativ 60.000 euro.

Obligaţi şi la plata cheltuielilor judiciare de aproape 800.000 de euro

Instanţa a dispus şi plata cheltuielilor judiciare de către condamnaţi. Câte 624.000 de lei trebuie să plătească către stat fiecare dintre foştii directori ai Hidroelectrica condamnaţi. Codruţ Şereş trebuie să achite doar 25.000 de lei cheltuieli judiciare. În total, aproape 3,8 milioane de lei. Practic, instanţa a dispus plata de către condamnaţi a expertizei judiciare de aproape 800 de mii de euro efectuate în dosar.

Ce se va întampla pentru recuperarea prejudiciului

Nimic”, au explicat pentru România Curată experţi anticorupţie. “Prejudiciul va rămane pe hârtie în condiţiile în care valoarea sechestrelor nu e mai mare de 1.000.000 de euro”, au explicat experţii. “După ce foştii directori îşi vor ispăşi pedepsele cu închisoare, vor reveni în viaţa civilă şi eventual vor începe să câştige din nou bani, atunci statul le va opri o parte din venituri pentru recuperarea prejudiciului”, au explicat specialiştii. “Este o situaţie tipică sistemului judiciar românesc în care valoarea bunurilor sechestrate nu atinge valoarea prejudiciului dovedit”.

De ce s-a ajuns în această situaţie absurdă

Pe de-o parte pentru că a procurorul care a făcut ancheta, fie a pus târziu sechestre şi foştii directori ai Hidroelectrica au apucat să îşi înstrăineze bunurile, fie pur şi simplu aceasta era toată averea lor, puţin peste 1.000.000 de euro. Este evident că suma nu ajunge pentru recuperarea prejudiciului uriaş de peste 104 milioane de euro. Ancheta în acest caz a început în anii 2007-2008, iar sechestrele au fost aplicate abia în 2011.

Aşa se întâmplă când nu sunt trimise în judecată persoane juridice. De ce nu au fost trimişi în judecată şi beneficiarii jafului semnat de foştii directori ai Hidroelectrica!?”, s-au întrebat retoric experţii anticorupţie consultaţi de România Curată.

Procuroarea DIICOT care a instrumentat dosarul, Adriana Cristescu, i-a trimis în judecată doar pe foştii directori ai Hidroelectrica care au semnat contractele păguboase în valoare de aproape 1 miliard de dolari cu aşa zişii băieţi deştepţi din energie. Beneficiarii furtului şi politicienii care i-au susţinut nu au fost nici măcar anchetaţi.De ce? Vezi aici răspunsul.

 


Recomandări

7 thoughts on “Partea cu adevărat sensibilă a dosarului Hidroelectrica: de unde recuperează statul cele 104 de milioane de euro prejudiciu?

  1. Calin Dejeu

    Statul trebuie doar sa vrea. Hidroelectrica se tot lauda ca a alocat 77 de milioane de euro pentru continuarea proiectului ilegal de distrugere, de la un capat la celalalt, a Parcului National Defileul Jiului.
    http://facem.de-clic.ro/salveaza-defileul-jiului
    Deci dispune de aceasta suma, asa ca suma poate fi transferata in bugetul statului. In felul acesta am impusca doi iepuri: recuperam mare parte din prejudiciu si ne salvam o parte esentiala a patrimoniului natural.

    Reply
    • Adrian

      Dacă tot au devenit publice memorandumurile din guvern, logic ar fi să se și propună teme de cetățeni. Pe scurt, susțin această propunere să fie inclusă pe agenda viitoarei ședințe de guvern.

      Reply
  2. ileana Drinceanu

    Simplu: ca totdeauna, de la contribuabilii – persoane fizice si nu de drept, de la cei vinovati, lasati de un sfert de secol sa acumuleze jafuri publice, cu ceva deconturi colaterale. Calea: directa – prin suprafiscalitate (vedeti codul fiscal si desfiintarea averilor private nerezidentiale si mixte); prin cresterea facturilor de energie electrica; indirecta – de la Fonduri de rezerva sau indatorari, pe seama indatorarii publice, adica afectand nivelul de trai, pe care se inchid lipsa de reactii ale statului, acoperirea economiei subterane, importurile in dezmat, nepenalizarea marilor averi nedecalarate si nejustificate, excesive si a marilor venituri, licite ori ilicite (cu 75%)

    Reply
  3. Paul

    Hidroelectrica a fost fraudata in complicitate cu inalti functionari ai Statului post-comunist si cu parlamentari penali.Fata de dimensiunea fraudei,pedepsele date de Justitia din Romania sunt modice,sau mai bine spus sunt prudente,pentru ca nu se stie ce le poate rezerva viitorul,unor magistrati,asa cum s-a mai intamplat si popularizat.

    Reply
  4. Pingback: Partea cu adevarat sensibila a dosarului Hidroelectrica: de unde recupereaza statul cele 104 de milioane de euro prejudiciu?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *