Silvia Vrinceanu

Pădure rasă. Cum seceră Direcția Silvică stejarii din aria protejată Subcarpații Vrancei

Protestele organizate de activiștii de mediu împotriva exploatărilor abuzive din păduri au scos la iveală excesele pe care uneori le fac chiar silvicultorii în pădurile statului, făcând prăpăd chiar și în ariile protejate, unde regimul de protecție ar trebui să fie ridicat. Asociația pentru Dezvoltare Durabilă „Focul Viu” din Focșani urmărește de câțiva ani modul în care se exploatează pădurea de stejari Vărzăreasca, parte din aria protejată de interes avifaunistic Subcarpații Vrancei, și cere autorităților guvernamentale să-i responsabilizeze mai mult pe cei care administrează fondul forestier.

padure Diana Coban  (3)Atunci când toporul și drujba amenință copacul, în pădure, doar conștiința profesională a pădurarilor și o legislație neechivocă pot opri măcelul, spun aceștia. În urma reclamațiilor făcute de activiștii de mediu, România Curată a vizitat pădurea din apropierea mănăstirii Vărzărești, unde se pot număra zeci de cioate de stejar și fag numai pe marginea drumului forestier. Ca dovadă a tăierilor intense efectuate în această primăvară, la intrarea în aria care ar trebui să ocrotează peste 80 de specii de păsări se află o stivă uriașă de stejari, copaci viguroși, care n-au mai apucat să fie ridicați de firma care a câștigat licitația de valorificare a masei lemnoase. Mai grav este că, în drum spre mănăstirea Vărzărești, monument istoric, ctitorit în anul 1644, pe timpul voievodului Matei Basarab, o întreagă coastă de deal, de aproximativ 7 hectare,  a fost tăiată „la ras” anul trecut chiar de Direcția Silvică, sub pretextul regenerării.

Înainte nu se putea vedea Focșaniul din cauza stejarilor

Asociația pentru Dezvoltare Durabilă „Focul Viu” din Focșani a depus mai multe sesizări în atenția instituțiilor statului, după ce a aflat de tăierile de stejari (Quercus robur) în aria Subcarpații Vrancei, parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Asociația a reclamat  atât Gărzii de Mediu, Inspectoratului Teritorial pentru Regim Silvic și Vânătoare precum și Societății Ornitologice din România o tăiere „la ras” de 7 hectare, în condițiile în care 3 hectare este maximul admis de Codul Silvic și asta numai în cazul anumitor arborete. Aria de Protectie Specială Avifaunistică Subcarpații Vrancei (ROSPA 0141) se întinde pe teritoriul a două județe, Vrancea și Buzău, cu o suprafață de 35.000 de hectare, însă tăieri intense au fost semnalate în Vrancea, pe teritoriul comunei Urechești. „Stabilitatea și continuitatea pădurii și a ecosistemelor a fost afectată, cu efecte mai ales asupra speciilor dendrocopos medius (ciocănitoarea de stejar), dryocopus martius (ciocănitoarea neagră), dendrocopos syriacus (ciocănitoarea de grădini), cât și a celorlalte 19 specii de păsări menționate în formularul standard al Ariei de Protecție Specială Avifaunistică Subcarpații Vrancei, enumerate în Anexa 1 a Directivei Consiliului 2009/147/Ec. Tot în formularul standard Natura 2000 pentru Aria de Protecție Specială Avifaunistică Subcarpații Vrancei mai sunt menționate alte 63 de specii de păsări ale ornitofaunei cu migrație regulată”, se arată în sesizarea Asociației. Începând de anul trecut, organizația a cerut mai multor instituţii să ia măsuri pentru că în zona de defrișare regimul este specific rețelelor Natura 2000 și este nevoie de ocrotirea biodiversității, în special în ceea ce privește condițiile de cuibărit și hrănire a păsărilor. Pe lângă afectarea celor 84 de specii de păsări care trăiesc aici, ONG-ul de protecția mediului atrage atenția și asupra degradării grave a drumurilor de acces, a solului, inclusiv prin activarea unor alunecări de teren care au mai făcut distrugeri în zonă.

„Se taie în neştire aici”

În pădurea Vărzăreasca se văd urmele „toporatorilor”, începând de pe drumurile forestiere, care poartă urme adânci de TAF-uri și bușteni, și până la copacii tăiați, unii chiar fără a fi marcați, ca să nu mai insistăm asupra resturilor de crengi abandonate în pădure. În apropiere de mănăstirea Vărzărești se poate vedea o grămadă mare de stejari din „recolta” acestei primăveri.

DSC08492

„De câțiva ani se taie în neștire aici, chiar și zilele trecute s-a tăiat. Înainte de aceste tăieri, de pe dealul pe care este amplasată mănăstirea nu se putea vedea Focșaniul din cauza copacilor, însă acum toată zona se vede ca în palmă. Se taie aici ca la porci”, ne-au spus câțiva oameni care frecventează mănăstirea Vărzărești. „Dacă nu se opresc tăierile, o să ne trezim cu mănăstirea peste primărie”, ne-a spus și primarul comunei Urechești, Nistor Bratosin, care a cerut autorităților silvice să stopeze tăierile în exces din pădurile comunei. După cum se arată în fișa tehnică, defrișările, tăierile la ras și lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafețe mai mari constituie principalele vulnerabilități ale Ariei de Protecție Specială Avifaunistică Subcarpații Vrancei. Aici pot fi admirate acvile, șorecari, gaițe, huhurezi, prigorii, sfrânciocul roșiatic, mierla și mai ales ciocănitorile de stejar, păsări care au nevoie de copaci bătrâni și scorburoși pentru a supraviețui.

„Nu ştim. Vom verifica”

Păduri ciopârțite de hoții de lemne au fost găsite în zonă și de câțiva activiști de mediu, care au protestat în Piața Unirii din Focșani și care, pentru a vedea cu ochii lor cum arată codrii pentru care se luptă, au luat la picior pădurile din aria protejată Subcarpații Vrancei. Oficialii Direcției Silvice spune că s-ar fi făcut în zonă doar „tăieri de regenerare” și „tratamente silvice”, iar exploatările s-ar fi făcut în conformitate cu „planul național de tăieri”. De pe cele 26 de hectare de pădure s-au extras peste 500 de metri cubi de lemn, după cum ne-au spus, neoficial, silvicultorii din zonă. Șefii, însă, susțin altceva. „Noi din ceea ce am verificat nu am găsit nimic tăiat ilegal. S-a tăiat doar ceea ce prevede amenajamentul. Și în pădurea de stejar sunt tratamente care se aplică, ca în orice arborete. O să mai verificăm și alte suprafețe, verificarea este de durată”, ne-a declarat Lucian Zanfir, directorul Direcției Silvice Vrancea, care a recunoscut că nu a vizitat personal aria de protecție a păsărilor unde s-au semnalat tăieri abuzive.

DSC08505 padure cioate 08498

Cât despre pădurea defrișată, silvicultorii îi contrazic pe oamenii zonei și susțin că, de fapt, „a fost o tăiere definitivă pentru că pădurea era rărită și nu mai avea consistență”. Mai mult, silvicultorii dau vina pe cei care taie din pădurile private și pe polițiști, care nu îi prind pe hoți. „Poliția este foarte comodă, vrea să-i dai direct hoțul, că lor nu le plac dosarele cu autor necunoscut. Ba chiar vrea să-i duci și hoțul și martorul, să-i duci tot”, spun pădurarii cu care am stat de vorbă la Vărzăreasca.

Stejarul este un lemn prețios

Cu toate că în zonă sunt și păduri private, din verificările făcute de reprezentanții Comisariatului de Regim Silvic și Cinegetic (CRSC) Focșani rezultă că în pădurea de stejari din apropierea schitului Vărzărești a fost constituită o partidă de exploatare a masei lemnoase de către Direcția Silvică, fără ca societatea care a efectuat tăierile să ridice masa lemnoasă. “Suprafața de pădure aparține Ocolului Silvic Dumitrești, iar firma care a realizat acolo exploatarea nu a mai ridicat masa lemnoasă rezultată. Din informațiile noastre rezultă că s-a și reziliat contractul cu firma în cauză, iar lemnul a rămas în pădure”, a precizat Ionică Cherciu, șeful CRSC Focșani. Acesta a adăugat că, în urma sesizărilor privind eventuale tăieri ilegale, instituția pe care o coordonează realizează controale în exploatările forestiere.

Rezistent și dur, lemnul de stejar este unul prețios, de calitate superioară, care se vinde la prețuri mari. Lemnul de stejar se folosește pe scară largă în industria mobilei și în construcții. Aproape două secole traversele de stejar au fost folosite cu mult succes în dezvoltarea căilor ferate. Trăinicia lemnului de stejar se poate vedea la bisericuțele din lemn din toată Țara Vrancei, care rezistă și astăzi grație grinzilor de esență tare.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

4 thoughts on “Pădure rasă. Cum seceră Direcția Silvică stejarii din aria protejată Subcarpații Vrancei

  1. Octavian Berceanu

    Privind stivele de busteni din materialul video, specific ca acestea provin din specia FAG si nu stejar. Prima stiva de busteni de fag are un volum de aproximativ 18-20 metri cubi iar celelalte stive din platforma pot cumula impreuna alti 20 metri cubi. In total pot fi incarcate doua masini cu acel lemn si constiuie munca pe o zi si jumatate a unei echipe de exploatare cu un TAF (tractor articulat forestier). Ceea ce este imputabil Ocolului Silvic in cazul in care a reprimit parchetul prin proces verbal este starea in care se afla acesta, improprie lucrarilor de reimpadurire. In materialul video se observa arbori aninați (semisuspendati) aspect prevazut ca fiind contraventie silvica. In baza unei reclamatii catre CRSC se poate cere amendarea gestionarului in baza legii. Atasez actul legislativ care prevede normele de exploatare iar celor pasionati de incursiuni in parchetele de exploatare le recomand sa-l cunoasca pentru succesul si eficienta demersului, mai ales atunci cand se fac materiale video. http://www.itrsvsuceava.ro/Site/_Legislatie/OM%201540%20din%202011%20Instructiuni%20exploatare.htmhttp://www.itrsvsuceava.ro/Site/_Legislatie/OM%201540%20din%202011%20Instructiuni%20exploatare.htm

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *