Adrian Popescu

Multinaționalele ne scapă de corupție sau aduc mai multă? Un raport al Alinei Mungiu-Pippidi la Parlamentul European

Tratatele de liber schimb duc la reducerea corupției, spune Alina Mungiu-Pippidi, însă procesul este unul lung și complicat. În prima fază, multinaționalele care intră pe o piață coruptă îi iau apucăturile și primul lucru pe care îl fac este să caute unde să dea mită. Rezultatele pot apărea doar dacă mai întâi este rupt cercul vicios al capturii statului iar apoi este construit un cerc virtuos al competiției, spune Alina Mungiu-Pippidi.

Cercul vicios

Există legislație care deja în vigoare pentru a proteja rentele unor oameni, deci există multe rente și monopoluri și afaceri care sunt protejate de competitori. Așa că schimburile comerciale sunt scăzute, pentru că aceste afaceri nu sunt în stare să genereze oportunități economice. Aceste companii sunt conectate la stat iar banii lor ajută statul să reziste, așa că statul la rândul lui va perpetua reglementarea slabă și va întări monopolurile și piața semi-închisă. Acesta este cercul vicios pe care încercăm să-l rupem.

Cercul virtuos

Într-un mediu concurențial, comerțul creează schimburi comerciale mai multe, pentru că aduce mai mulți competitori pe piață (…) Corupția înăbușă competiția, dar adevărata întrebare, la care încercăm să răspundem de 20 de ani, este dacă competiția intensificată va reduce până la urmă corupția. …sau dacă nu cumva se întâmplă exact invers: la mine în țară am demascat multe din vechile companii rentiere, și au venit companii noi, internaționale și multinaționale, și primul lucru pe care l-au făcut a fost să înceapă să dea mită. Deci am scăpat de vechea mită autohtonă doar pentru a face loc mitei noi.
Dar apoi lucrurile au început să se îmbunătățească, deci e un ciclu mult, mult mai lung. Mai mulți competitori și schimburi comerciale mai mari înseamnă mai multă competiție iar asta înseamnă mai puține rente și în cele din urmă un stat care este mai autonom față de interesele private.
Acest stat va putea adopta reglementări mai bune, care vor deschide piața și mai mult, și astfel se creează cercul virtuos.

O companie multinațională care dă mită în altă țară se expune sancțiunilor din jurisdicția-țintă, de care de multe ori îi este ușor să scape, dar și legislației care încearcă să prevină corupția în străinătate. Astfel SUA au Foreign Corrupt Practices Act, o reglementare pe baza căreia pot amenda companii prezente și în America pentru că au dat mită într-o țară terță. În Top 10 al multinaționalelor amendate pentru că au dat mită sunt prezente companii ca Siemens (Germania), Alstom (Franța) sau BAE (Marea Britanie) amendate cu sute de milioane de dolari pentru că au dat mită prin țări din Africa sau Asia. Strict teoretic, chiar și Microsoft ar fi amendată pentru dosarul din România, chiar dacă aici majoritatea responsabililor de rang înalt au fost scăpați prin prescrierea faptelor.

Urmăriți prezentarea video a Alinei Mungiu-Pippidi sau descărcați prezentarea.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

8 thoughts on “Multinaționalele ne scapă de corupție sau aduc mai multă? Un raport al Alinei Mungiu-Pippidi la Parlamentul European

  1. Adrian

    Când s-a pus pe tapet chestiunea falsificării gradului de emisii de noxe s-a văzut și mai clar cine sunt directorașii de la multe dintre multinaționale : o mână de oameni cu pretenții aristocratice nejustificate. Corupția este după părerea mea una din consecințele la vârstă adultă a lipsei de educație din copilărie (șapte sau câți vor fi fost ani „de-acasă“).

    Partea proastă este că CE validează astfel de comportament(cercul vicios). Un exemplu: producătorul X cu țară de reședință nonUE vrea să-l cumpere pe Y cu țară de reședință din UE. I se bagă pe gât toată structura lui Y, nu are voie să dea afară oameni sau să lichideze puncte de lucru, doar că la nivel global trebuie să înstrăineze cu totul niște puncte de lucru către terți Z de preferat UE și care aceștia din urmă desigur n-au voie să lichideze punctele de lucru sau să dea afară oameni.

    Între timp se descoperă că Y e colaboraționistă (prin oamenii săi, nu prin roboți programați și controlați de pe altă planetă).

    Sunt curios dacă UE ca întreg (bonus comisarul cu nume și prenume care a vizat în acea formă ridicolă preluarea lui Y de către X și, de ce nu? întreaga componență a CE din acel moment) va fi declarată culpabilă în solidar cu statul de reședință al lui Y (bonus membrii de guvern în domeniu sau, de ce nu? guvernul în totalitate de la acel moment al statului reședință al lui Y). Și toate X, Y, Z fiind multinaționale dacă aceste fapte vor fi aduse în fața vreunui judecător american.

    Reply
  2. Goagl

    Hai sa nu mai gandim in alb si negru. Functioneaza asa: controlul coruptiei e la nivel national si e un raport intre puterea celor care pot sa fure si a celor care pot sa ii controleze. Firmele profitoare vechi sunt de regula asociate cu puterea, cand se deschide piata vin internationalii mai putin scrupulosi care platesc pentru acces (ca altfel nu ar putea intra pe piata), dar in raportul meu arat dovezi statistice clare ca cele mai deschise economii spre exterior sunt cele mai putin corupte. Deci daca esti o tara corupta si ceri investitii straine e clar ca aceia care vor veni vor fi in situatia sa dea mita, ca asa e regula jocului. Solutia nu e protectionismul insa, ci dimpotriva, si in paralel societatea trebuie sa lupte cu elitele ei pradatoare, ceea ce noi facem, nu cu mare succes sau profunzime, dar facem mai mult ca altii. Si lupta cu coruptia trebuie dusa nediscriminativ, ca sunt nationali sau straini, ceea ce iarasi si la noi se intampla, DNA a trimis in judecata directorii francezi de la Apa Nova ca au cumparat voturi in Consiliul local sa ne scumpeasca apa. La Microsoft pare ca au fost niste oameni, nu companiile, de aia primii care au ajuns in puscarie au fost directorii de la Microsoft. Dar multa vreme mita se dadea oficial in tari ca a noastra, in Germania sau Luxemburg acum vreoe zece ani inca mai puteai deduce la impozite ‘inlesnirile’ platite ca sa intre pe piete straine, si acolo lucrurile s-au schimbat in bine recent, cu Conventia OECD contra coruptiei peste frontiere.

    Reply
    • Ghita Bizonu'

      Care directori de la Microsoft au c au ajuns in puscarie primii ??! Nume , prenume si un link te rog!!!

      Reply
  3. Laura G

    Asta e un caz particular al clasicei curbe „J” care apare in majoritatea cazurilor de liberalizare. Liberalizare politica, sociala, economica, etc. Coruptia creste in urma unei liberalizari, ca efect imediat, dar, daca liberalizarea este insotita de politici corecte, atunci coruptia scade in timp.

    In contextul Romaniei, noi suntem (cred eu) pe partea crescatoare a curbei „J”, am trecut de bottom.

    Dar Moldova sau Ukraine, de exemplu, sunt inca pe panta descrescatoare, asa ca acolo trebuie sa fim atenti, pentru ca coruptia e structurala inca acolo.

    Reply
  4. Ghita Bizonu'

    Eu personal am dubii ca Microsoft a avut un rol activ in afacerea asta de coruptie …

    Sa va explic – in 2000 (de fpat de dinainte) adminsitratia romanmeasca latto senso folosea exclusiv (sau ca si exclusiv) spfturi Microsoft fara licenta. Sau ma rog cele liecnetiate erau in candititi homeopatice (am 111 calculatoare. Cumpar spft numa ptr 1 bucata calculator si pun si pe restul de 110. Mai fac si peste 100 copii ale CD urrilor. Din care .. 2 copii le dau dorectorilor amici de la Directia de Castrare a Sobolanilor si de la Admistratia Cainilor Bagabonzi. Cate copii mai fa subordonatii mei si le dau altor amici de la diverse scoli. dispensare, spitale sau chiar primarii si late cele .. nu se poate estima.
    Atentie!Achtung!! vorbesc despre copii neautorizate utilizate „in scopuri comerciale” in unitati apartind de administratia centarala si locala!!! nu si despre copiile utolozate pe calculatorele de acasa folosite necomercial (distractie, jocuri, muzica, chat, navigare pe internet , citit ziare samd)
    [Credeti-ma am o „vaga” idee … nu dau amunte nu ca m-ar incirmina ci dpoar ca nu doresc sa devin grotesc . Si nu scriu desprfe ce am acasa !!! Ci despre ce am utilizat profesional si comercial !!! )

    Ori deja in 2000 Microsoft se cam saturase si incepuse sa faca garagata si sa zica ceva despre avocati, drepturi de autor instante. Nashpa very bad ca daca se ajungea la arbitraj la NY sau proces tribunal NY plateam cat nu facea !!!
    Asa ca un contract „regularizator” se impunea si din cate stiu Hotaranu s-a arata culant si intelegator )era si in intereseul firmei mama. Romania a devenit oficial primul „Stat Microsoft”, daca nu singurul!)
    Unii ar zice (si zic) de ce nu Linux ca era gratuit … insa Linuxul dadea peste cap zecile de mii de utilizatori ai calculatirelor din adminsitratie p[lus ce tine de administratie … Iar cer credit ptr ce scriu (per total am la activ vreo 2 luni in care am explcait minimul necesar ptr a se utiliza un calculator. Nasol de tiot chiar cand aveam de a face cu contabile, economiste de max 35 ani sau medici ambe sexe sub 44!!!) Si oricum Microsoft ne tinea de gat si de restu prin faoptul ca utilizasem d’a moaca ani de zile produsele sale ……

    Asa ca in conditiile astea Microsoft nu avea de ce sa dea „stimulente” altele decta cele tinad de uzanta comerciala legala (discount .. care se pare ca a fost important) iar prin faptul ca DNA nu a zis nimic de transferuri banesti ilegale in anii 2003-2008 imi zice ca nu au avut loc.

    Iar despre .. „neregulile” din 2009-2010 .. documentate inclus contabil .. la fel nu vaz ce rol avea Microsoft …. Nu Microsoft facea actul de comert , deci … iar beneficarii au fost aia din prima condamnare nu directorii Microsoft …..

    Mi se par cam abuzive aluziile la Microsoft – care insa ar trebui scarmanat ptr impozitele neplatite in Romania!!!! Dar despre asta nu se zice ca deranjam si bancile straine!!!

    Si as mai avea o curiozitate – cam care mai este pozitia filialei romanesti a Microsoft .. ca in 2004-2006 era excelenta si era insarcinata cu coordonarea zonei balcanice … sunt curios daca nu cumva a ajuns sa fie coordonata mai de la Viena … asta si in urma scandalului local! Ca dupa 2012 stabi la Microsoft Romania au fost un polonez urmat de un grec … In succesul capitalist al tarilor conteaza si astfel de amanunte…..

    Reply
  5. CMC

    Probabil ca cea mai mare coruptie e la firmele de asigurari. Fac lobby in Parlament sa se voteze asigurari obligatorii. O alta zona a e cea a firmelor de exploatare a zacamintelor. Fac lobby sa nu se voteze cresterea redeventelor. Alta coruptie multinationala si cu suport politic de la UE este la armament. Acum suntem „combinati” sa cumparam submarine (probabil din Germania), desi nu exista nici o justificare strategica.
    Alte zone de coruptie maximizata sunt la notari. Nu vi se pare ciudat ca foarte multi politicieni si-au facut rudele notari? Ca sa se poate lua spaga legal.
    Alta zona de coruptie e lat multinationalele de medicamente.
    Romania e o tara numai buna de jefuit. Cat timp DNA-ului i s-a trasat o tinta unica: politicienii, multinationalele nu au nici o problema.

    Reply
  6. CMC

    Nu e ciudat ca multinationalele condamnate pentru coruptie internationala sunt din tari ale caror ambasadori ne dau lectii despre anticoruptie.
    Daca faceti o analiza, o sa vedeti ca majoritatea cazurilor de coruptie internationala au ca actori firme din Olanda.

    Reply
  7. Stefan

    ”doua suti de marsi jermane” atat costa o angajare la ”Ceneco”….1994….Banat, Romania / / / 2007 sintem in UE…situl DNA spune ca mita pt un job cu liceul a ajuns la 3.000 de euro…!!!1 / / / cam acesta a fost saltul ”calitativ”

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *