Moldoveni, nu va încuiaţi singuri în închisoare!

Alegerile rareori aduc ce vor oamenii. Dar de fiecare dată, fără ca lumea să îşi dea seama, alegerile îi feresc pe oameni de ce e mai rău, şi anume de lipsa lor. E destul de rău că ai o alegere limitată: dar e infinit mai rău să îţi fie negat dreptul de a alege, de a nu fi consultat deloc.

Republica Moldova, ţara din care vin trei bunici de ai mei, de pe Nistru şi din Cahul, şi unde ruşii au împuşcat fără judecată pe tatăl bunicii mele şi pe fratele ei de nouăsprezece ani în anul 1940 nu are de ce să fie recunoscătoare României. E un model despre cum pot nişte servicii secrete (ale noastre) să pună umărul la „salvarea” unei ţări (de un an o vor şi pe cea mare să se joace cu ea), prin oligarhi (Mr. P), oameni de afaceri corupţi, agenţi incompetenţi şi politicieni cu mîna întinsă. Nici lumii occidentale nu are de ce să îi fie prea îndatorată: de cinsprezece ani OSCE se bîlbîie în Transnistria, scoţînd la iveală monumente de laşitate europeană. Nici americanii nu sunt mai prejos: cînd nu au bătut cîmpii despre NATO, care putea servi cel mult la a-i provoca pe ruşi, au dat sfaturi din păcate puse în practică despre cum trebuie organizat statul, de parcă pe al lor l-au organizat ei şi nu l-ar fi primit moştenire de la nişte strămoşi ceva mai luminaţi.

Cel mai puţin însă datorează Moldova Rusiei, şi angajamentul lui Igor Dodon că va anula acordul de asociere al Moldovei cu UE şi o va asocia Rusiei este un blestem, nu o promisiune electorală. Moldovenii trebuie să ştie că nu există reciprocitate cu Rusia, că acordurile de liber schimb cu ei sunt întotdeauna avantajoase chiar formal numai ruşilor, din Asia Centrală la Marea Neagră. Dacă Rusia ar avea curajul concurenţei libere, nu a aceleia în care un bandit pune arma la gîtul unui prizonier Rusia ar fi avut ea însăşi, demult, un acord de liber schimb cu UE. Nu are, pentru că nu a aflat cum să faci comerţ fără şantaj.

Europa putea să ignore Moldova complet. Dar nu a făcut-o. Moldovei i s-au ridicat vizele, şi i s-a deschis o uşă. Nimeni nu a invitat-o să intre, pentru că nu e gata. Dar ar fi sinucigaş din partea Moldovei să zăvorască singură uşa pe dinăuntrul a ceea ce se va dovedi, o dată în plus, o închisoare. Or cine votează cu Igor Dodon asta face. Face din Moldova o anexă a Găgăuziei.

Cine e Maia Sandu? Eu am întîlnit-o o singură dată. În schimb am întîlnit zeci de tineri moldoveni, în vestul Europei, unde trăiesc, şi toţi mi-au vorbit despre ea. E alegerea copiilor voştri. Dacă aveţi altă alegere decît ei, sau cei mai buni dintre ei, îi încuiaţi pe afară şi n-o să-i mai vedeţi. Dacă vreţi ca tineretul să fie o parte din viitorul vostru şi să nu deveniţi încă o colonie de pensionari a URSS alegeţi ce au ales deja cei tineri, ce a ales Parlamentul European, ce a ales diaspora voastră, din care mă consider făcînd parte şi eu, şi fratele meu, care nu ia nici un premiu de film fără să amintească de originile noastre basarabene.

Bunica noastră nu m-ar fi iertat dacă nu aş fi scris textul ăsta, nimica toată faţă de ce merită Moldova, pe un aeroport din lumea mare, dar cu gîndul la voi.

Alina Mungiu-Pippidi e profesor de studii ale democraţiei la Berlin şi expert pentru Consiliul Europei.


Recomandări

36 thoughts on “Moldoveni, nu va încuiaţi singuri în închisoare!

  1. Stefan Michiu

    Stimata Doamna, eu nu am radacini basarabene, dar ma doare inima de ce s-a intamplat si inca se mai intampla cu aceasta parte martirizata a poporului meu.Din pacate, acum,alegatorul romanofon din asa numita R.Moldova nu se gandeste la ce au indurat bunicii si tatii lui,el constata ca i-a mers din rau in mai rau comparabil cu perioada sovietica, atunci avea multe gratuitati si nu avea libertate.A sorbit cu nesat propaganda ruseasca, in admira pe Putin si considera Patria mama -recte Romania- o straina.Vorbeste rusa, are seriale rusesti cat cuprinde,presa scrisa-a propos-ce sens are, un stat suveran-sa tipareasca buletine de vot in limba altui stat?Alegatorul romanofon-in familie romanofon-se simte bine in mediul rusesc, ii place!A uitat totul din istoria recenta, cu exceptia palmei jandarmului roman! Este un paradox -sa agreezi pe cei care te-au trimis in Siberia, te-au condamnat la moarte prin foamete, te-au colonizat, te-au tratat cu dispret considerandu-te cetatean de mana a doua, ti-au insultat limba materna -si cu toate astea alegi reprezentantul lor nedisimulat si care-ti spune in fata ca e omul Rusiei.Asta da, sindrom Stokholm!Dar poate, in ciuda dezamagirilor, a deceptiei, a coruptiei endemice, a saraciei extreme, a rusificarii, a injosirii demnitatii nationale- poate va da Dumnezeu romanofonului din R.M. mintea cea de pe urma!

    Reply
  2. Florin Neamtu

    Toate gandurile merg spre Moldova astazi (si nu numai astazi)! Ar fi fost mult mai bine ca d-na Pippidi sa-l fi scris/publicat cu cateva zile inainte, mult mai multi moldoveni ar fi avut sansa sa-l citeasca si poate ar fi schimbat voturile mai multor nehotarati.

    Reply
  3. Adrian

    Dumnezeu să-i odihnească pe bărbații din familia dumneavoastră omorâți de ruși!

    Mulți transilvăneni au murit pentru Austro-Ungaria, apoi alții pentru Basarabia și România, Dumnezeu să-i odihnească!

    Aici e însă vorba despre vremuri de pace, sau dacă credem altceva să ne asumăm pe față că e război în continuare în Transnistria, sau că ce e la marginile Ucrainei (oricare) ne privește direct.

    Pe vremuri de pace contează imaginea: un domn oligarh deja cu multe costume frumoase, pe de altă parte o doamnă care merge în campanie ca la o nuntă. Un transilvănean ori un oltean poate n-ar observa, sau n-ar da importanță, eu cred că un moldovean, da.

    Reply
    • Lupulescu Grig

      Contele francez Louis Langeron, general în armata rusă la sfârşitul secolului al XVIII-lea, nota în „Memoriile” sale un episod petrecut în Moldova în timpul campaniei din iarna anului 1788: „Iată un exemplu, dintr-o mie, de ce era în stare cruzimea ruşilor”. Enervat pentru că o furtună îi afectase armata, generalul rus Kamenski a poruncit să fie decapitaţi prizonierii tătari, iar un evreu suspect să fie legat gol de un stâlp şi stropit cu apă la minus zece grade Celsius, lăsându-l să moară îngheţat. Apoi a dat foc unui sat întreg şi i-a alungat pe locuitori pe câmp, în ger şi zăpadă, lăsându-i să moară de frig şi de foame. În final, acest general Kamenski a dat ordin ca toate animalele care nu fuseseră ucise să fie strânse şi trimise în Rusia, pe moşiile sale.
      Deşi lefegiu în armata ţarului, nobilul francez nu împărtăşea metodele pe care le foloseau colegii săi ruşi: „Am putut judeca grozăviile la care ofiţerii noştri se dedau prea adesea în Moldova şi, chiar dacă n-aş fi fost martor, aş fi putut judeca şi după teama cumplită de care este cuprins, dintr-o dată, un ţăran moldovean când vede că-i intră în casă o uniformă rusească. Rămâne împietrit şi nu mai este în stare nici să zică, nici să facă ceva. Degeaba îi ceri, îl rogi, îi dai bani ca să-ţi facă vreun serviciu oarecare, moldoveanul nu mai e bun de nimic şi rămâne ca o stană de piatră.
      Deja, în timpul războiului ruso-turc din 1806-1812, boierii din ţările române nu le mai erau favorabili ruşilor, pe care-i priveau cu teamă şi-i suspectau (justificat) că vor „uita” să mai plece. Iată ce scria un alt francez, prinţul Joseph de Ligne, în timpul războiului ruso-turc din 1787-1791: „Nu s-a mai pomenit o situaţie precum a oamenilor aceştia, bănuiţi de ruşi că i-ar prefera pe austrieci, în timp ce aceştia îi cred mai legaţi de turci; de fapt, ei doresc plecarea celor dintâi, la fel de mult cum se tem de întoarcerea celor din urmă” ………………….

      Reply
      • Lupulescu Grig

        Neagu Djuvara relatează în cartea „Între Orient şi Occident”: „În timpul războiului din 1768-1774, boierii moldoveni, în marea lor majoritate, îmbrăţişaseră cu înflăcărare cauza Sfintei Rusii, care, punându-se în fruntea unei noi cruciade împotriva necredincioşilor, avea să scape popoarele creştine de sclavia în care erau ţinute de secole. O mulţime de călugări ruşi, sosiţi în Principate, în Transilvania şi în toată Peninsula Balcanică, pregătiseră de mult terenul, dovedindu-se propagandiştii cei mai eficace ai acestor mişcări populare şi de simpatie faţă de «Rusia pravoslavnică». Mii de volintiri (n.r. – voluntari) din Moldova şi Muntenia se angajaseră în armata rusă: la sfârşitul războiului, erau 12.000″, ceea ce înseamnă că peste 1% din populaţia bărbătească se înrolase la ruşi.

        În materie de administraţie, ruşii s-au dovedit mai hrăpăreţi decât turcii. Neagu Djuvara citează din nou din memoriile lui Langeron în cartea „Între Orient şi Occident”: „Generalul Zass, însărcinat la Craiova cu supravegherea comerţului între Vidin şi Ardeal, dublând taxa pe fiecare balot de marfă, a izbutit să-şi însuşească sume fabuloase şi a fost găsit, la întoarcere, la carantila de la Nicolaiev, cu 60.000 de ducaţi de aur, ascunşi în două butoaie. La Bucureşti, generalii Engelhart şi Isaiev vindeau autorizaţiile de tranzit ale mărfurilor, iar cazacii şi colonelul Melentiev luau bacşişuri pentru trecerea mărfurilor în contrabandă”.
        După retragerea ruşilor, în 1812, ţările române au rămas în haos. Un ministru al Saxoniei la Constantinopol raporta, pe 10 septembrie 1812: „Toţi călătorii care sosesc din ţinuturile acelea spun că Principatele sunt cu totul pustiite de armatele care le ocupă de şase ani şi că va fi nevoie de multă muncă şi de grijă ca să arate iar aşa cum erau înainte”.

        Reply
        • Lupulescu Grig

          Contele francez Louis Langeron, general în armata rusă la sfârşitul secolului al XVIII-lea, nota în „Memoriile” sale un episod petrecut în Moldova în timpul campaniei din iarna anului 1788: „Iată un exemplu, dintr-o mie, de ce era în stare cruzimea ruşilor”. Enervat pentru că o furtună îi afectase armata, generalul rus Kamenski a poruncit să fie decapitaţi prizonierii tătari, iar un evreu suspect să fie legat gol de un stâlp şi stropit cu apă la minus zece grade Celsius, lăsându-l să moară îngheţat. Apoi a dat foc unui sat întreg şi i-a alungat pe locuitori pe câmp, în ger şi zăpadă, lăsându-i să moară de frig şi de foame. În final, acest general Kamenski a dat ordin ca toate animalele care nu fuseseră ucise să fie strânse şi trimise în Rusia, pe moşiile sale.
          Deşi lefegiu în armata ţarului, nobilul francez nu împărtăşea metodele pe care le foloseau colegii săi ruşi: „Am putut judeca grozăviile la care ofiţerii noştri se dedau prea adesea în Moldova şi, chiar dacă n-aş fi fost martor, aş fi putut judeca şi după teama cumplită de care este cuprins, dintr-o dată, un ţăran moldovean când vede că-i intră în casă o uniformă rusească. Rămâne împietrit şi nu mai este în stare nici să zică, nici să facă ceva. Degeaba îi ceri, îl rogi, îi dai bani ca să-ţi facă vreun serviciu oarecare, moldoveanul nu mai e bun de nimic şi rămâne ca o stană de piatră.
          Deja, în timpul războiului ruso-turc din 1806-1812, boierii din ţările române nu le mai erau favorabili ruşilor, pe care-i priveau cu teamă şi-i suspectau (justificat) că vor „uita” să mai plece. Iată ce scria un alt francez, prinţul Joseph de Ligne, în timpul războiului ruso-turc din 1787-1791: „Nu s-a mai pomenit o situaţie precum a oamenilor aceştia, bănuiţi de ruşi că i-ar prefera pe austrieci, în timp ce aceştia îi cred mai legaţi de turci; de fapt, ei doresc plecarea celor dintâi, la fel de mult cum se tem de întoarcerea celor din urmă” ………………….

          Reply
  4. Ionas

    Din ceea ce am citit in Moldova ex-sovietica Rusia reprezinta cam acelasi lucru ca Austria ( imperiul Austro-ungar) pentru Ardeal – o anumita superioritate culturala si civilizationala, autohtonii avind o anumita afectivitate ce nu poate ignorata.
    La fel Valahia si Moldova nesovietica au aceleasi simtaminte fata Imperiul otoman si fanariotii nostrii dragi.
    Dumnezeu va calauzi moldovenilor exsovietici drumul, fie spre Moscova fie spre Bruxelles, sau chiar Bucuresti ( sa ridice pasaportul daca se da liber in Canada)

    Reply
    • Dumitru

      Cea mai simpla metoda de a dezbina un grup : sa faci un sub-grup (in general mai slabut intelectual) sa se creada superior prin simplul fapt ca a fost “contaminat” de o civilizatie superioara care l-a oprimat in trecut (in cazul de fata civilizatia care l-a dat si pe nemuritorul soldat Svejk). Cam asta despre ardelenisti, insa eu nu cred ca in Moldova avem de a face cu un complex de superioritate, ci cu ceva mult mai pragmatic. Dupa independenta, Moldova a cazut (cu ajutorul evident al marelui frate de la Rasarit) din lac in put, atat economic, cat si politic, demografic. Iar Romania, ajutata si ea asijderea, poate cu greu sa atraga. Unionistii ar putea fi motivati de un sentiment national, dar acesta a fost pus la index in Romania post-1989, autori precum Paunescu fiind in cele mai bune cazuri ignorati oficial (asta a fost cred singura lustratie, cea a autorilor nationalisti, nu a securistilor, si nici a comunistilor). Unionistii ar putea fi motivati si de dorinta de a apartine unei tari moderne si active. Dar singurul aspect la care Romania are probabil locul 1 mondial este numarul de securisti pe cap de locuitor, bransa fiind deasemeni foarte activa (cu investitii, etc.). Asta-i tot. Europa nu-i vrea cu adevarat, pentru ca sunt purtatori de probleme mari (Transnistria si Gagauzia, adevarate bastioane coloniale) iar SUA tocmai s-au servit de ea ca moneda de schimb…

      Reply
      • Sara

        Cum numai la servicii secrete ? Ai uitat ca suntem tara cu cei mai multi doctori in stiinte si cei mai multi academicieni ? Ai uitat ca in tara noastra demnitarii au cele mai mari salarii din UE raportat la salariul mediu pe economie, cele mai mari pensii, suntem singura tara in care nu exista un sistem unic de salarizare pentru bugetari, binenteles, suntem singura tara unde protectia sociala pentru copii se da tuturor, fara nicio limita privind salariile parintilor, singura tara care pentru cresterea copilului indemnizatiile ajung ca cire care depasesc cifra de 7.000 de euro pe luna , suntem tara in care e liber la furat si multe altele. Suntem “fruntasi” in multe domenii.

        Reply
    • Vlad

      Afinitate pentru fanarioti??? vorbesti serios? Perioada fanariota este privita ca cea mai rea perioada din istoria romanilor… asta si este prezentata in toate manualele, asta e imaginea din mentalul colectiv (chit ca poate nu e chiar reala)

      Reply
      • Ionas

        Fanariotii, in afara de conducatorii impusi de sultan, sunt si grecii din imperiul otoman ( majoritatea din Stambul) stabiliti in viitoarele Principate Romane.
        Ei au deschis un drum spre modernitate in Moldova si Valahia, fiind o elita economica si intelectuala pina in secolol XX

        Reply
  5. marius

    In momentul asta sunt semnale clare ca plahotniuc, protejatul americanilor, indeamna oamenii sa voteze cu dodon. Suprapunem aici si declaratia USA ca Basarabia nu e Romania si avem tabloul complet al unei parti a Romaniei facuta cadou Rusiei din nou. Problema acum este daca si romanii cu influenta vor sau nu sa vada adevarul. Ce voteaza romanii din Basarabia nu conteaza, iese cine a fost deja inscaunat vataf, la fel ca in Romania!

    Reply
  6. Lupulescu Grig

    Faţă de comportarea trupelor ruseşti cu locuitorii principatelor, autorităţile române atrăgeau des atenţia comandanţilor ruşi, dar fără niciun ecou. Astfel, în 1808, ispravnicul ţinutului Iaşi raporta comandantului armatei ruseşti că „toţi locuitorii, şi mai cu seamă acei care trăiesc pe lângă drumul mare, necontenit se plâng de purtarea din partea militarilor (ruşi).” Aceştia, se spunea în continuare, „se poartă cu locuitorii în cel mai nepermis mod.” (1) De asemenea, la 17 octombrie 1808, Divanul Moldovei se adresa astfel împuternicitului Rusiei, Kuşnikov: „Istovirea puterii locuitorilor săraci, soarta lor plină de oboseală, disperarea (de) a fi în situaţia de a suporta greutăţile puse pe ei şi hotărârea lor definitivă (de) a se refugia mai cu seamă în unele sate din judeţele Moldovei de jos, nu numai ne-au pus pe gânduri, dar ne-au adus la o scârbă sufletească.”
    lte suferinţe groaznice se cauzau poporului prin obligaţia de a roboti pentru armata rusă. În iarna 1810-1811, generalul rus Zass a cerut prefecţilor ţinutului Craiova salahori pentru săparea unui şanţ în jurul oraşului. Aceşti salahori lucrau sub biciul ruşilor, iar noaptea erau închişi în biserici sau în ocoale de vite pentru a nu fugi. Ca urmare, nu este de mirare că s-au înregistrat astfel mii de morţi. De asemenea, din cei 2.000 de lucrători întrebuinţaţi la fortificarea cetăţii Hotin, au pierit în câteva zile patru sute de oameni.
    Un calvar îngrozitor îl reprezenta efectuarea transporturilor pentru nevoile armatei ruseşti. În 1811 Kutuzov cerea Divanului Moldovei 15.000 de care, iar în aprilie 1812 cerea Munteniei 20.000, fiecare având câte patru boi şi doi ţărani. Totodată, Moldovei i se mai cerură încă 15.000, măsură care, spunea consulul francez la Iaşi, Fornetty, „pune vârf deznădăjduirii locuitorilor, care se văd ameninţaţi pentru iarnă cu foamete, prin neputinţa în care se vor afla ţăranii luaţi la transporturi de a ara şi semăna ogoarele lor.” (8) Aceasta pe lângă că se cereau, bineînţeles, şi imense cantităţi de hrană. În acest timp, căruţele ţăranilor români, spunea Kasso, ajungeau la Marea de Marmara: „Nu e greu ca ţăranul român să-şi amintească că încă nu demult, el cu harabalele lui (căruţe trase de boi), încărcate cu alimente şi furaje, parcurgea în urma convoaielor ruseşti distanţa până la Marea de Marmara şi în apele acestei mări îşi scălda boii lui albi.”
    Însuşi generalissimul Kutuzov, comandantul armatei ruse din principate, îi asigura pe ţăranii exasperaţi de noua situaţie ce le fusese impusă: „Vă vor rămâne ochii, ca să vărsaţi lacrimi.” Iar când alt lider, generalul Jeltuhin, a aflat că boierii moldoveni şi munteni nu mai aveau boi de înjugat pentru nevoile veşnic nesatisfăcute ale trupelor ruseşti, a replicat” „Atunci să se înjuge boierii!
    Divizia Suvorov a făcut grozăvii pe unde a trecut; ea a răpit, prădat, dărăpănat toate satele Munteniei care se găseau pe drumul ei”; şi iată ce părere avea despre aceasta şeful acelei unităţi, principele Suvorov: „Trupele mele fac bine ceea ce fac; eu le-am învoit.”
    Delegatul francez De Mériage scria într-un raport astfel: „Aceste ţări sunt de o rodire minunată. Ele erau acoperite de turme, dar armata rusească le-a mâncat aşa de rău, că la începutul lui 1809 ele nu mai înfăţişau decât închipuirea unui deşert, şi armata rusească era nevoită a-şi trage proviziile sale din ţările de la nordul Nistrului şi din Odesa.”

    Iar la 1 octombrie 1811, consulul francez la Bucureşti arăta: „Ruşii au devastat cu o rară barbarie ţările pe care le-au ocupat militar în cealaltă parte a fluviului. Ei nu au lăsat nicio singură cabană în picioare, totul a fost incendiat.”
    Cea mai bună concluzie a acestui şir nesfârşit de descrieri ale tabloului ocupaţiei ruseşti ne-o oferă juristul şi demnitarul rus Kasso, care releva ce a însemnat ea pentru ţările române: „Constrângerea băştinaşilor a continuat şi în timpul lui Kutuzov; vităritul, cândva foarte dezvoltat în principate, a dispărut; mulţi mari proprietari de pământuri, speriaţi, îşi părăseau conacurile şi plecau în Austria. Cei rămaşi în patrie sufereau de pe urma fărădelegilor militarilor şi deseori de pe urma zeflemelelor ofiţerilor noştri; iar pelerinii ce peregrinau pe malul Dunării contemplau localităţi pustiite, atât pe câmpurile de bătălie din Bulgaria, cât şi în locurile de cantonament al armatelor noastre din Valahia.” De altfel, adăuga mareşalul Prozorovski, şi „Basarabia a fost transformată de trupele ruseşti într-un pustiu total.”

    Reply
    • Lupulescu Grig

        Trecând la istoricii ruşi, să notăm întâi mărturisirea pe care o făcea în 1910 un bun cunoscător al problemei, generalul Kuropatkin, ministrul de război al imperiului şi istoric militar: „Anexarea Basarabiei de către Alexandru I n-a fost întâmpinată de populaţia românească a acestei provincii cu bucurie. Dimpotrivă, autoritatea slabă a Turciei, care a acordat drepturi de autonomie locuitorilor locali şi populaţiei, nu numai păturii de sus, ci şi masei poporului, ar fi fost de preferat decât înghiţirea Moldovei şi Valahiei de către Rusia.”

      Reply
      • Lupulescu Grig

        În momentul anexării din 1812, populaţia Basarabiei era aproape în întregime românească. După o statistică prezentată de Ştefan Ciobanu, în 1810 românii formau 95% din populaţia regiunii, fiind majoritari şi în raialele turceşti Hotin, Chilia, Tighina şi Cetatea Albă. Iar primul recensământ efectuat de ruşi aici, cel din 1817, a dat rezultatul de 86% români şi 14% alte naţionalităţi (ucrainieni, evrei, lipoveni, greci, armeni, bulgari, găgăuzi), mare parte din acestea sosite deja în cei cinci ani care trecuseră de la anexare sau în perioada războiului ruso-turc ce a precedat-o. Într-adevăr, aceasta a fost consecventa politică a tuturor guvernelor ruseşti, de a schimba prin colonizări de străini şi expulzări de autohtoni caracterul etnic pur românesc al teritoriului.

        Reply
      • Lupulescu Grig

        De altfel, până la 1812, ruşii nu au căutat niciun fel de argument pentru a-şi justifica vreo pretenţie asupra Basarabiei, cu care nu aveau nimic comun din punct de vedere geografic, etnic, economic sau istoric. În 1782, cu sprijinul Academiei de Ştiinţe din Petersburg, istoricul rus Levensk publica la Paris o masivă Istorie a Rusiei, în cinci volume. În cadrul acestei lucrări era publicată şi harta Rusiei occidentale, pe care sunt trasate clar hotarele răsăritene ale Moldovei, incluzând fireşte şi Basarabia. Iar lipsa oricăror drepturi ale ruşilor asupra acestui teritoriu era evidenţiată şi de Durnovo: „Basarabia a făcut parte din principatul Moldovei, prin care armatele noastre trebuiau să treacă în timpul războiului ruso-turc. Bineînţeles, Rusia în 1812 putea să anexeze toată Moldova, dar… ar fi fost o răpire, iar nu o cucerire, căci noi cu moldovenii n-am avut război.”
        La 13 aprilie 1711, la Luţk, domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir, convins de temeinicia afirmaţiilor lui Petru cel Mare despre posibilitatea acordării independenţei principatului, a încheiat cu acesta o alianţă antiotomană. Într-o diplomă a ţarului se păstrează condiţiile acestei alianţe, primul articol menţionând: „Moldova îşi va obţine vechile graniţe până la Nistru, inclusiv Bugeacul. Toate fortăreţele vor rămâne ţării.” De asemenea, în articolul XI se defineau clar graniţele statului moldovean: „Pământurile principatului Moldovei, după vechea hotărnicie moldovenească, asupra cărora domnul va avea drept de stăpânire, sunt cele cuprinse între râul Nistru, Cameniţa, Bender cu tot ţinutul Bugeacului, Dunărea, graniţele ţarii Munteneşti şi ale Transilvaniei şi marginea Poloniei, după delimitările făcute cu aceste ţări.”
                                Dar încă de pe acum, ruşii îşi manifestau tendinţa de dominaţie asupra Moldovei, consemnată în tratat sub forma „protecţiei”. Articolul XIII: „În caz de cândva s-ar face pace între împărăţia noastră şi sultanul turcesc, principatul Moldovei să nu fie lipsit niciodată de apărarea şi protecţia măriei noastre ţarului şi cu precădere să ne stăruim ca în articolele principale cneazul moldovenesc să ţie de măria noastră ţarul.”

        Reply
  7. Lupulescu Grig

    Neagoe Basarab il invata pe Theodosie sa nu seincreada in muscal, mai de cuvant este paganul……….

    Reply
  8. alzara medic Sibiu

    Felicitări ! Radiografie corectă dar cam tardivă .Sper nu prea…
    Indiferent de rezultat ,hai săvedem ce ne uneşte ;

    Reply
  9. Dumitru

    De ce textul asta apare abia azi, in ziua alegerilor ? E adresat moldovenilor, sau e o simpla opinie “for the record” ?

    Reply
      • Dumitru

        Nu numai ca textul e datat 30/10/2016, adica duminica, dar tot argumentul asta cu sambata vs. duminica e stupid, pentru ca textul ar fi trebuit sa apara cel putin acum o luna, ca sa aiba o sansa de a fi un apel catre moldoveni.

        Reply
  10. calin

    Basarabenii nu ne-au iubit niciodata. Aia batranii stiu asta. toti basarabenii vorbeau acasa ruseste, si asta pe vremea cand erau in componenta Romaniei. Asa ca mai usor cu unirea pe scari. De ce nu spuneti nimic de bucovineni? Aia da, erau cu Tara. De basarabeni nici nu vreau sa aud. Sa stea la ei acolo. Daca ne unim cu astia, primul lucru va fi taierea salariilor cu cel putin 30% ca sa fie astia sustinuti. Nu, merci!

    Reply
  11. laur22

    http://www.cotidianul.ro/igor-dodon-castigator-din-primul-tur-290392/

    din primul tur chiar

    “După numărarea a 217,428 de voturi, Igor Dodon conducea cu 55,01% din voturi, iar Maia Sandu avea 30,69% din voturi.

    Potrivit Comisiei Electorale Centrale, citată de presa din Republica Moldova, până la ora 21.00 au votat aproximativ 50% din alegători, respectiv 1.430.071 de cetățeni.”

    PUNCT

    Geaba furaciunea din 2014.
    Geba aranjamentele lui Nuland cu Plahotniuc
    Acu pitzifelnicul de Igor are nesansa sa trebuisca sa chiar arte care sunt “solutziile” sale.

    Despre cele ale “pro-europenilor” s-au conduns sholdovenii in ultimii ani cu varf si indesat :
    Furt nerusinat pe mana cu mafia rusa.
    Saracie si mai lucie daca asta era cu putintza in Republica Moldova.
    Disparitzia oricarei urme de viitor.

    Eh, acu o sa aibe sansa sa vada cat valoreaza gargara lui Dondon.

    Reply
  12. Pingback: Alegeri în Moldova. Igor Dodon și Maia Sandu au intrat în turul al doilea | România curată

  13. Pingback: Presa din România: Moldova va rămâne proeuropeană - moldNova

  14. dinu

    azi, subiectul: “Basarabia pamant romanesc”, este pierdere de vreme. pamantul Moldovei de dincolo de Prut este puternic minat de elementul strain rusesc, basca mankurtizatii. Putin nu va ceda Basarabia Romaniei decat intr-un schimb de natura geo-politica, ori in urma unui razboi generalizat in care Putin, Rusia, sa piarda zdrobitor.

    va supun atentiei o alta chestiune ce ar putea duce la un razboi civil, in prima instanta, in vestul Europei.
    -Potrivit unui studiu realizat de Institutul Gatestone, poliția locală germană se plânge că în multe părți din Germania s-a ajuns la limită.
    Documentul notează:
    „Violul recent asupra unei fete de zece ani din Leipzig, cel mai mare oraș din Saxonia, a atras încă o dată atenția asupra escaladării infracțiunilor cu violență săvârșite de imigranți în localitățile din întreaga Germanie.”

    -Potrivit lui Freddi Lohse, de la sindicatul polițiștilor din Hamburg, mulți dintre imigranții infractori percep lejeritatea sistemului de justiție german ca pe o undă verde pentru a-și continua activitatea infracțională, se arată în același raport.
    Lohse subliniază:
    „În țările lor de origine sunt obișnuiți cu consecințe mult mai aspre. Nu au nici un respect pentru noi.”

    -Pe de altă parte, o femeie ofițer afirmă că polițiștii se află în stare de asediu, iar tribunalele sunt „o glumă”.
    Text din evz.

    -D-na Pippidi au trecut cca. 14 luni de la celebrul d-voastra articol despre “refugiatii de cultura islamica” ce au luat cu asalt Europa, mai cu seama cea de vest -“Primim câți refugiați trebuie. Nu vă e rușine?”

    Reply
  15. ion

    In razboiul HIBRID contra independentei R.Moldova arma preferata a romanilor este RASPANDIREA pesimismului, scepticismului, ba chiar si a euro-sceptiismului. Se ingroasa culorile, se fac pronosticuri de frica si panica – poate de atata ca romanii au mostenit o frica biologica fata de rusi. Moldovenii de est numai 22 de ani au fost cetateni romani, iar rusi ai Imperiului Rus au fost 106 ani si sovietici – 50 de ani, azi plecand la munca in Rusia ei practic nu pot fi deosebiti ca straini – nici dupa tenul parului si pielii, nici dupa accentul cu care vorbesc ruseste, ei se integreeaza perfect, pot fi confundati cu rusii veritabili si n-au motive de a se teme de rusi… Prin asta moldovenii ex-basarabeni si ex-sovietici se deosebesc de romanii rusofobi. Inclin sa cred ca slavii au avut si ei ca moldovenii aceiasi stramosi GETO-DACI liberi comuni si Rusia Veche s-a format pe arealul Daciei Mari.
    Moscova ramane si azi o metropola care ii atrage pe ex-sovietici tot asa cum Parisul atrage populatia din fostele sale colonii. Bucurestiul nu poate fi o metropola pentru moldoveni. Din populatia de 12 milioane a Moscovei numai 31% o alcatuisc rusii adevarati, moldovenii sunt 3%, adica 330.000, in toata Romania cu tot cu studenti nu-s decat 34.000 de moldoveni din R.Moldova, iar in toata Rusia – 500.000-700.000. Multi s-au transferat la domiciliu permanent, multi isi intretin familiile ramase acasa cu banii castigati la munca in Rusia. Evident ca aceste familii l-au votat pe Igor Dodon si nu pe Mihai Ghimpu. Romania nu are locuri de munca nici pentru proprii cetateni, dar nu inca si pentru moldoveni. Perspectiva “unirii”nu e deloc atractiva. Mai atractiva ar fi perspectiva ASOCIERII RM cu UE daca ea ar fi DELIMITATA clar de “unionism”. “Unionismul” DISRIMINATOR fata de tot ce este MOLDAV, MOLDOVENESC – stat, natiun, limba, istorie, cultura, identitate etc. COMPROMITE Romania si UE, ii SPERIE pe moldoveni, ii pune in situatia de a cauta aparare la rusi, UE si SUA nedorind pana nu demult sa-si strice relatiile cu Romania de dragul R.Moldova si sa stopeze isteria ultrapatriotica “unionista”. “Unionistii” aduc cele mai multe voturi lui Dodon in postura sa de unic aparator statalist moldovan.

    Reply
    • Dumitru

      Sunt de acord ca exista o forma de discriminare anti-moldoveana in societatea romaneasca. Si nu e vorba numai de moldovenii de dincolo de Prut, dar si de cei de dincoace. Student fiind a trebuit sa intervin de mai multe ori pentru a calma bucuresteni si ardeleni ce se simteau superiori, nu numai fata de colegul nostru basarabean, ba chiar fata de moldovenii nostri. Si statul comunist a discriminat destul de mult, si in perioada 1940-1944 la fel (am si aminitiri din familie pe tema asta, in plus fata de ce am citit). Pe de alta parte, nu cred ca discriminarea e totala. Cred ca cel mai bun exemplu de muzica etno romaneasca vine din Basarabia, si anume de la Zdob si Zdub (unde interpretul e dealtfel rus). La fel, si isteria anti-rusa este intretinuta de media, insa populatia in general nu se trezeste in fiece dimineata gandindu-se ca-i este frica de comunisti (pe de alta parte Rusia e inca, si din ce in ce mai mult, periculoasa si pentru Romania si pentru Moldova). Insa multa lume se uita cu placere la serialele rusesti de pe la TV. Eu as prefera o atitudine mai profesionista fata de rusi, gen “mi-e frica de tine, dar nu sunt isteric si pot face comert cu tine.” Cred ca ne-ar profita, asa cum profita si nemtilor, si polonezilor, si chiar americanilor. Singurul avantaj, asa cum e situatia, este ca embargoul (binemeritat) nu ne afecteaza mult.

      Reply
  16. ion

    Urmariti pe https://www.flightradar24.com/46.89,27.06/7 decolarile si aterizarile pe Aeroportul International Chisinau – traficul anual pe acest aeroprt depaseste cifra de 2 milioane de pasageri la o populatie de 3,5 milioane de locuitori. Sunt circa 10 curse pe zi spre Moscova si alte oras in Rusia, dar sunt nu mai putine curse spre orasele in Occident. Molovenii n-au de gand SA SE INCUIE in propiile lor hotare. Sunt deopotriva de deschisi si catre Est si catre Vest, sunt poligloti si invata atat rusa, cat si romana, daca n-au cunoscut-o pana acum, italiana, portugheza, spaniola, engleza, germana, greaca, turca, idis etc. Cunoasterea rusei – e un privilegiu, o oportunitate si deloc nu e ceva umilitor. E o limba nu doar a Rusiei, dar si a tarilor ex-sovietice, a diasporei din Israel, Germania etc., a organizatiilor internationale. Mai “inchisi”sunt cei ce se limiteaza la cunoasterea unei singure limbi, culturi, istorii etc. si locuiesc intr-un mediu MONOlingvistic, MONOcultural, UNInational si cu usurinta pot fi manipulati de mass-media “nationala”…

    Reply
  17. Cristian R.

    Europa are interes sa va ia, veti simti curand schimbarea mult asteptata. In prezent sunteti manipulati cu iluzii!
    Asa mici exemple : dublarea preturilor, distrugerea a tot ce produceti in prezent si falimentarea tuturor fabricilor pt ca nu sunt rentabile, infiintarea multor lanturi de magazine cu marfa din import care va transforma in piata de consum si nelipsita prezenta a deosebitilor militari americani care va transforma in carne de tun! Va urez succes in implinirea visului european :)

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *