Ministerul Culturii a anunțat ieri, atât pe site-ul propriu, cât și pe Facebook, lansarea în dezbatere publică a tezelor prealabile ale Codului Patrimoniului Național, care vor sta la baza acestui pachet legislativ. Discuțiile despre Codul Patrimoniului au început în România în anii 2005-2008, după ce codificări similare au avut loc în Franța și Italia, în anul 2004. Din acel moment, toți miniștrii care s-au succedat la conducerea Culturii au promis că elaborarea unui astfel de cod reprezintă o prioritate a mandatului lor, dar niciunul nu a trecut de faza de promisiune (cu excepția lui Vlad Alexandrescu, ale cărui demersuri au fost blocate însă de demisia din vară, și a actualei conduceri a Ministerului).
Între timp, sistematizarea și codificarea legislației din domeniul patrimoniului cultural a devenit o prioritate pe lista de revendicări a ONG-urilor, asociațiilor și grupurilor informale specializate (și nu doar a celor specializate). Mai mult, în țări din aria noastră geografică – Bulgaria, Croația, Serbia și Muntenegru – s-a reușit adoptarea unei asemenea legislații unificate. Adoptarea unui asemenea Cod al Patrimoniului și în România a devenit cu atât mai urgentă cu cât, printr-o declarație din mai 2014, Consiliul Europei a declarat, în mod programatic, că ”patrimoniul cultural este o resursă strategică de dezvoltare a Uniunii Europene”.
”Patrimoniul cultural naţional este o resursă esenţială pentru identitatea României şi pentru dezvoltarea unei societaţi prospere bazată pe incluziune socială şi participativitate. Este timpul pentru o gestionare modernă a acestei resurse strategice, care să adauge comunităţii plus valoare economică, socială şi culturală. Instrumentele necesare acestei gestionări moderne se vor regăsi în Codul Patrimoniului Cultural Naţional.”, se arată în anunțul făcut de Ministerul Culturii. ”Tezele prealabile, pe care Ministerul Culturii le prezintă spre consultare publică timp de 14 zile, vor reprezenta, în forma lor finală”, fundaţia acestui Cod, se mai arată în anunț.
Aceste teze pot fi consultate, în format .pdf, aici (click).
Propunerile și observațiile referitoare la tezele prealabile ale Codului Patrimoniului Național pot fi transmise în scris pe adresa Ministerului Culturii, Bdul Unirii nr. 22, sector 3, București; pe fax, la nr. 021.223.49.51 sau la adresa de e-mail codul.patrimoniului@cultura.ro până la data de 10 octombrie 2016.
exista membri ai comisiei sri care sa nu aiba certificat de sluga de la Securitate (sri)?!!! Asta ar fi o noutate si nu inteleg de ce l-au schimbat pe pufuletele gradat anterior ca era mai expresiv in relatia “sa traiti tovarasu ofiter”, parca pop georgian era numele!