Andreea Petrut

INTERVIU: Cum s-a format Comisia care va propune soluții împotriva imposturii universitare. Răspunsurile ministrului Educației

În urma întrebărilor și criticilor ridicate de unii cititori și membri ai Coaliției pentru Universități Curate (CUC) privitoare la componența comisiei care va decide asupra plagiatului ministrului de Interne, Petre Tobă, ca și a lipsei de reprezentativitate pentru școlile doctorale (de exemplu: există o majoritate din domeniul dreptului, unde România e neperformantă internațional, dar nimeni din domeniul matematicii sau fizicii, unde există performanță), România Curată a solicitat răspunsuri ministrului Educației. Adrian Curaj.

***

România Curată: Grupul de lucru nou format va avea ca sarcină și stabilirea regulilor pentru doctorat sau numai cadrul de judecare al plagiatelor? Care au fost criteriile de selecție a persoanelor care alcătuiesc acest grup?

Adrian Curaj: Grupul de lucru va face propuneri atât pentru întregul proces de asigurare a calității tezelor de doctorat, cât și pentru cadrul instituțional de rezolvare a problemelor de etică din sistemul de învățământ superior și cercetare. Am solicitat universităților si Academiei Române să recomande profesioniști integri, în conformitate cu semnalul care dorim să îl transmitem în privința recredibilizării sistemului de învățământ. Astfel, am căutat persoane cu experință instituțională relevantă, dar și viziune clară asupra acestei problematici, pentru ca, împreună, să găsim cea mai bună soluție.

România Curată: În ce măsură s-a ținut cont de performanța academică a acestora, având în vedere impactul limitat al lucrărilor științifice al unora dintre membri componenți ai grupului?

Adrian Curaj: Criteriul principal în stabilirea membrilor grupului de lucru a fost capacitatea prezumată de a face propuneri de reformă instituțională, în condițiile existenței unui nivel onorabil de competență științifică specifică. Propunerile pentru componența grupului le-au făcut rectorii principalelor universități comprehensive, rectorul unei importante universități din domeniul studiilor militare și președintele Academiei Române, cărora ministrul Educației le-a solicitat să nominalizeze personalități cu experiență instituțională, viziune asupra problematicii etice și disponibilitate de a investi timp și energie în perioada 11 decembrie 2015 – 10 ianuarie 2016.

România Curată: De ce specialiști precum Marian Popescu sau alte persoane cu expertiză în politici antiplagiat nu fac parte din acest grup?

Adrian Curaj: Conform mandatului, grupul de lucru nu se va ocupa doar de componenta antiplagiat, ci de totate regulile procedurale pentru doctorat. Având în vedere că propunerile care vor fi făcute de acest grup vor intra în dezbatere publică înainte de a fi implementate, Ministerul a considerat că în această etapă trebuie să implicăm persoane cu experiență din interiorul universităților și al Academiei. De aceea am mers către reprezentanții universităților. Totodată, este important să existe voci puternice care să poată evalua și din exterior setul de propuneri ale grupului de lucru.

România Curată: De ce în componența grupului nu se regăsesc cercetători români din străinătate, cu rezultate științifice remarcabile și care ar putea rezista mai bine unor eventuale presiuni politice datorită independenței și a gradului sporit de obiectivitate al acestora?

Adrian Curaj: Aici a prevalat nevoia de a asigura operativitatea procesului de formulare a propunerilor, până la termenul propus (mijlocul lunii ianuarie 2016), așa cum a fost anunțat.

România Curată: Grupul de lucru nou format va avea ca sarcină și stabilirea regulilor pentru doctorat sau numai cadrul de judecare al plagiatelor?

Adrian Curaj: Este vorba de regulile procedurale pentru doctorat, nu de standardele științifice specifice fiecărui domeniu de doctorat.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

18 thoughts on “INTERVIU: Cum s-a format Comisia care va propune soluții împotriva imposturii universitare. Răspunsurile ministrului Educației

  1. Liviu Giosan

    Acestea sunt non-raspunsuri de jmecker!

    1. ministrul a cerut rectorilor si Academiei (adica unora din cele mai retrograde si non-performante institutii si functii publice din Romania) sa ii „dea” oameni „integri” si i-a crezut asta pe cuvantul dat? Care sunt criteriile de integritate folosite? Intai experienta in intr-un sistem neviciat de acordare a doctoratelor ar trebui sa conteze (nu experienta institutionala intr-un sistem putred!).

    2. se pare ca primul criteriu a fost ca aceasta sa se faca cat mai rapid. Care-i graba? Dau turcii? Am stat in mizeria asta zeci de ani. Iar o fusherim repede, repede?

    3. Deci Marian Popescu stie numai sa detecteze plagiate? N-are „experienta institutionala”? N-are „disponibilitate”? N-are „integritate”? Nu e din „interior”? Omul care a spus NU si a convins o comisie intreaga din cea mai importanta universitate din Romania sa spuna NU plagiatorului nu e bun?

    4. Performanta academica nu conteaza – vezi articolul meu din Adevarul – acesti necia nimeni cu una sau doua exceptii sunt chemati sa faca reguli. O sa le faca dupa chipul si asemanarea lor – reguli de rahat. Cinci de la Drept? De ce? Unde sunt oamenii de stiinta din stiinte exacte? Din stiinte sociale? Din Umanioare? Doctoratul este un act de cercetare. O asamenea comisie trebuie sa aiba o componenta echilibrata pe toate domeniile si cu oameni care au facut ceva la viata lor si stiu cu ce se mananca cercetarea…

    Halal bre Curaj!

    Reply
    • Contra

      Bre Liviu Giosan (”bre” e preluat din comentariul dumneavoastră”),
      Vă propun dumneavoastră, care nu sunteți jmecker (tot din comentariul dumneavoastră), să vă imaginați că sunteți Ministrul Educației și faceți o propunere pentru componența comisiei respective pe care s-o publicați pe acest site. Astfel o să putem afla și noi (mai puțin informați și cunoscători decât dumneavoastră) cine sunt acei ”oameni care au făcut ceva la viata lor și știu cu ce se mănâncă cercetarea”, deci prezintă garanția că nu vor face ”reguli de rahat”, așa cum sunteți sigur că vor face ”non-valorile” din comisia formată de Ministerul Educației.
      Sunt convins că, după ce veți publica lista, nimeni nu va îndrăzni s-o critice, veți primi numai laude iar patria recunoscătoare vă va răsplăti cu cele mai înalte onoruri.

      Reply
      • Liviu Giosan

        Alina – parca nu era voie cu scarbosi anonimi pe acest forum! Iar tu Gica Contra, ai un pic de Curaj :) si prezinta-te – dupa aia o sa-ti raspund.

        Reply
  2. Emil

    Practic intreaga comisie are numai oameni de mana a doua, desemnati de rectori de care depind, si ei vor face curatenie, ba chiatr si un concept de curatenie? Pentru asta am semnat noi pentru Curaj asta acum un an? Consiliul Rectorilor, ala care il sustinea pe Ponta in campania trecuta, e partenerul lui principal de reforma? Rusine!

    Reply
  3. ionita ion

    Domnule Giosan, cum puteti sa dati asemenea calificative Academiei si conducatorilor de universitatii ?! Deci Dv. v-ati format profesional in una dintre ,,cele mai retrograde si non-performante institutii”din Romania?
    Vedeti de ce suntem descalificati de straini in orice analiza de valorii nationale. Daca noi ne apreciem institutiile nationale, care ne-au asigurat noua si le asigura si copiilor nostri o pozitie utila in societate (si nu doar in cea romaneasca), in felul acesta cum le-ar putea caracteriza strainii?
    As vrea sa stiu de ce credeti Dv. ca rectorii si Academia ar avea interese sa perpetueze vicierea calitatii tezelor de doctorat? Eu nu pot sa cred ca exista o asemenea intentie, ci doar indolenta din partea unor persoane cu responsabilitate in domeniu. Daca aveti experienta in cercetare ar trebui sa fiti de acord ca elaborarea unei teze care sa respecte criteriile ce o definesc ca un elaborat cu adevarat stiintific si util societatii, nu se poate realiza in trei ani de un tanar proaspat absolvent de facultate. Acest sistem de invatamant – trei plus doi plus trei, impus din afara tarii, este factorul cu impactul negativ cel mai mare in situatia creata. Apoi, conditiile impuse de sistem in legatura cu promovarea (cerinta de a fi doctor inclusiv la nivel de asistent), ii obliga pe candidati sa-si finalizeze cat mai repede teza. De asemenea, acordarea statului de conducator de doctorat unui numar foarte mare de specialisti ii determina pe acestia sa accepte candidati ,,necopti”. In acest domeniu, cred ca in documentul ce va fi intocmit de comisie ar trebui sa se sugereze orientarea conducatorilor spre candidati din invatamant si cercetare si numai in cazuri exceptionale in celelalte domenii de activitate.
    Si faptul ca nici pana in prezent nu s-a ajuns la un consens national in modul de organizare a invatamantului, inclusiv a scolii doctorale, creeaza conditii pentru activitati de slaba calitate.

    Reply
    • Liviu Giosan

      Domnule Ionita – eu nu stiu pe ce planeta traiti, zau asa! Rectorii sunt printre cei mai retrograde persoane in pozitii publice din Romania bazat pe experienta lor relativ la functia pe care o ocupa – vezi aici:

      http://adevarul.ro/educatie/universitar/un-ministru-scoala-noua-2-buni-rectoriir-1_52821a33c7b855ff56e8210a/index.html

      Academia este cea mai retrograda institutie din tara relativ la rolul pe care ar trebui sa-l joace – am facut o analiza similara celei cu rectorii acum cativa ani si nu am publicat-o de rusine!

      Iar Romania este tara cu cel mai longeviv prim ministru plagiator, cu savanti de parnaie, cu doctorate la kg… Mai vreti? Auzi tu ” descalificati de straini”! O facem noi magistral, nu e nevoie de „straini”!

      Reply
  4. parker

    Nu inteleg de ce contactarea unor personalitati din afara tarii ar fi durat luni de zile. La noi , ca sa se faca un lucru serios trebuie adusi oameni din afara tarii fara legaturi cu grupurile mafiote. Ne-am saturat de Comisii care au rolul de a acoperi rahatul.

    Reply
  5. Jalobeanu Mihai Stanislav

    S-ar părea că prin „selecția” făcută se dorește doar schimbarea fără a schimba nimic. Iar asta nu era posibil cu o comisie în care ar fi fost oameni ca prof. Marian Popescu, sau critici învederați precum prof. Dorin Isoc, sau conf. Mihai Maci …

    Reply
  6. Alec

    Domnule CURAJ, ROMANIA ARE NEVOIE SA IA MASURI DURE IN CEEACE ,REPREZINTA OBTINEREA DOCTORATELOR IN TARA.DE 26 DE ANI IMPOSTORII OBTIN DOCTORATE PE BANDA RULANTA, LA FARA SA INVETE.NIVELUL CELOR CE OBTIN DOCTORATUL ESTE ASA DE PRECAR, INCAT NU POT SA VORBEASCA FLUENT LIMBA ROMANA.

    Reply
  7. Hermandecrocu

    Din nou abureala si praf in ochii celor care asteapta sa se indrepte lucrurile pe traseul cuvenit.Pana ce politicul decide prin varfurile universitare incluse in acesta,speranta de a indrepta lucrurile ramane la distanta astronomica,pentruca in mod voit in comisiile cheie nu se vrea accesul oamenilor cu rezultate academica si in cercetare,bine pregatiti si rodati in universitatile de top din Occident.Oare de ce acesti oameni de excelenta nu au voie sa invinga impostura si arivismul!

    Reply
    • George Cismaru

      :) pt. ca daca ar accede, in foarte scurt timp ar câștiga studenții si societatea civilă (prin implicarea universităților in viata socială ) de partea lor! Fenomenul ar veni pe incapacitatea de adaptare a multor cadre universitare din Romania. Practic ar „sparge piața” si ar crea precedente periculoase prin puterea exemplului-studenții ar vedea alternativă si ulterior ar ridica pretenții! Altfel spus,le-ar pune job-urile si implicit puterea (manipularea fondurilor si privilegiilor) in pericol! Totul se rezuma la bani (foarte multi) !

      Reply
  8. misu

    Cel mai dureros e totusi faptul ca omul Toba nu e om. Si daca ar fi scris el lucrarea, ceea ce nu e cazul, povestea cu apud era suficienta pentru un om cu onoare ca sa-si prezinte demisia. Ministrul invatamantului si Primul Ministru pacatuiesc si ei prin faptul ca n-au luat pozitie transanta chiar daca au ales modul asta de rezolvare a situatiei. Toata povestea imi aminteste de o intamplare traita acum ceva ani:
    La filmarile pentru Cold Mountain la Potigrafu(undeva intre Bucuresti si Ploiesti) s-au folosit cam 1000 de soldati romani. Erau cazati in corturi militare intr-o tabara in padure si primeau mancare de la o firma de catering cu care avea ministerul contract. Intr-o dimineata un soldat a gasit la masa un pui dezvoltat aproape in totalitate intr-un ou fiert. S-a facut ceva scandal in prima faza dupa care soldatii au fost linistiti. Urma sa vina o comisie de ancheta pentru problema respectiva. Si au venit anchetatorii, au ascultat, au analizat si au concluzionat: pentru ca de la reclamatia facuta la orele diminetii si pana la orele pranzului cand au aparut anchetatorii oul nu a fost pastrat intr-un frigider, anchetatorii nu pot fi siguri ca oul nu s-a alterat, de fapt, in aceasta perioada. Eram convins ca oamenii o sa rabufneasca. Nu s-a intamplat. Mai tarziu am aflat ca majoritatea cadrelor militare fusesera intre timp informate ca in spatele firmei de catering se afla niste generali. Si cadrele au tacut. MAC ii au tacut. Si-au tacut si militarii in termen. Tare ma tem ca si acum s-ar putea sa fie vorba tot de niste generali. Ca nu sunt din armata ci din servicii nu mai conteaza.

    Reply
  9. Terzi Petre

    Eu am absolvit Politehnica in anul 1960. Din sectia Masini Termice, cu cca. 60 de studenti la repartizare a fost oprit ca asistent, un student care a repetat anul II, Cazan Gheorghe, fost student muncitor, adica absolvent al unor cursuri de doi ani, care echivala liceul, evident daca de regula erai absolvent de scoala profesionala iar la admitere concurau pe o lista separata. Acesta a fost sistemul de recrutare in invatamantul superior, mult accentuat dupa instalarea lui Ion Iliescu, ca presedinte al Asociatiei Studentilor din Romania, imediat dupa revolutia anticomunista din oct 1956, declansata de studentii din Budapesta. Deci hotaratoare era nu pregatirea profesionala, ci originea muncitoreasca. Eu am ajuns asistent cu jumatate de norma in toamna anului 1966, si am putut sustine examenul de admitere la doctorat la Prof.emerit. dr. doc. Dorin Pavel tatal hidroenergeticii romanesti, a carui statue strajueste cladirea Fac. de Energetica, pentru ca lucram si in productie, si asta pentru ca, noua lege doctorala aparuta in 1966, care a inlocuit fosta lege de provenienta sovietica, prevedea ca cel putin 20% din doctoranzi sa provina din productie. Prof.emerit. dr. doc. Dorin Pavel, era cunoscut de o integritate proverbiala, fiind absolvent al Technische Hohschule, Stomungsmaschinen Facultet din Zurich. A fost perioada cand admiterea la studii doctorale, a fost exclusiv pe criterii de competenta profesionala, cunostintele de limba rusa, si filosofie marxist leninista fiind eliminate. Dupa 1971, pentru sustinerea colocviului de admitere a fost, conditionata de aprobatea comitetelor judetene PCR, si evident si originea muncitoreasca. Eu ca basarabean nu as fi avut nici o sansa, daca nu prindeam fereasra anilor 1966-71. Documentarea din literatura de specialitate internationala era deosebit de dificila, intrucat foarte putine reviste de specialitate din vest, intrau in biblioteca Academiei Romane si a Institutului de Documentare Tehnica, infiintat dupa dupa 1948, continuand sa existe abonamentele la revistele sovietice si tarile din lagarul socialist. Totusi, Biblioteca Academiei, era abonata la o revist-compendiu: Compte Rendu, in care se publicau sumarele majoritatii revistelor stiintifice din vest, si adresele autorilor. Metoda folosita de mine, era sa expediez autorului articolului, o vedere din Romania, cu rugamintea de a-mi trimite un extras al articolului semnat. Cu aceste extrase ma prezentam la conducatorul de doctorat, si impreuna hotaram, aspectele care trebuiau citate, cu mentionarea in bibliografie a titlului articolului, revista in care a fost bublicata, cu locul, anul si luna aparitiei si paginile. Plagiatul in scoala romaneasca de hidroenergetica, era o notiune de neconceput, teza de doctorat, trebuind sa dovedeasca capabilitatea de a desfasura o activitate de cercetare independenta, cu rezultate originale, precum si capabilitatea de a coordona programe proprii de cercetare. Domnilor in ce timpuri am ajuns sa traiesc ? Proliferarea unor studii doctorale superficiale, in ultimii 25 de ani, ca o continuare a politicii communist-bolsevice de promovare in invatamantul superior, constat ca a capatat proportii catastrofale, aducand titlul de doctor in derizoriu. Vorba lui Caragiale, din aceasta dilema greu se va putea iesi, pe durata actualei generatii de absolventi din invatamantul superior “de cumetrie” in care sub inteleapta conducere a lui Ion Iliescu s-a ajuns ! Dumnezeu sa aiba grija de “gradina Maicii Domnbului” sjunsa pe mana unor ticalosi kominternisto-bolsevici, travestiti in social-democrati ! ! Prof.dr.ing. Terzi Petre – Desemnat ” Man of Year 2009 -for Romania ” , de cate American Biographical Institute, Inc. – Host of The Worldd Forum, University of CAMBRIDGE, England.

    Reply
  10. Crirtian Vasile

    Stimati colegi,
    nu stiu ce asteptari aveti de la Dl Curaj?Nu este ministrul care sa aduca o schimbare in sistemul invatamantului sau macar sa indrepte ce a stricat Cati Andronescu in ultimii 4 ani.Este un universitar mediocru ,strain de ideea de performanta academica si care si-a construit o cariera de functionar subordonat politic.Nu asteptai nimic de la el nici cu doctoratul si nici sa indrepte ceva.Este un mediocru.

    Reply
  11. Horea Stefan

    Regret,dar ajungem de unde am plecat .Domnul Curaj face cam ca tov.Liviu Pop,alege,consultă tot persoane politice,inclusiv președintele Academiei. Nu am încredere în acești ” profesori „. Dacă aș auzi că o să propună pe Dl.Dr. Leon Dănăilă sau alții ca el poate poate,am „avansa înainte”,cu rectorii de azi,și profesorii care vând lucrări pe sume derizorii nu dau doi bani. Dacă ne gândim și la faptul că ” înaltele fețe bisericești” se coboară la Becali și alți pușcăriași,pentru bani ce să mai zicem. Propun Supunerea controlului a tuturor lucrărilor de Doctorat și licență de o comisie neangajată politic sub nici o formă, formată din 15-21 membrii,având la bază programul electronic de cercetarea plagiatului și ochiul liber.Pot face parte din comisie și elevi ,un plagiat zgârie retina oricut îl vede ,copii la virgulă,de zeci de pagini. După curățirea gunoaielor să se treacă la o Comisie serioasă…

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *