Iașul ca un monument, în căutarea strălucirii de odinioară; în această notă poate fi descris orașul emblemă pentru istoria României și cu aspirații de capitală culturală europeană. Cu repere arhitecturale de netăgăduit, urbea cu greu își găsește resurse și resorturi pentru a mai coborî din schelele care acoperă de ani de zile clădiri istorice precum Palatul Culturii, Mitropolia Moldovei sau Spitalul ”Sfântul Spiridon”. De altfel, instituția medicală împarte, într-un fel, așteptarea reabilitării cu o altă clădire emblemă aflată pe Bulevardul Independenței.
Este vorba despre Muzeul de Istorie Naturală, la a cărui poartă stă scris: ”ZONĂ ÎN EXPERTIZĂ TEHNICĂ, PENTRU CONSOLIDARE. MUZEUL ESTE ÎNCHIS PENTRU PUBLIC”. Pe pagina oficială a instituției, un anunț asemănător: ”Începând cu luna mai 2013, Muzeul de Istorie Naturală este închis pentru public pe perioadă nedeterminată. Clădirea urmează să intre în expertiză tehnică pentru consolidare.”
Importanța edificiului este dată, printre altele, de faptul că găzduiește primul muzeu de istorie naturală din România, precedând cu câteva luni apariția Muzeului Antipa de la București. În același imobil, la 1859, deputații moldoveni hotărau susținerea lui Alexandru Ioan Cuza pentru domnia celor două principate române.
La peste un secol și jumătate, în 2015, clădirea este închisă publicului din cauza stării avansate de degradare. Situația actuală este rezultatul blocajului intervențiilor de reabilitare ca urmare a unui proces ce a durat opt ani. În disputa din instanță în care s-au luptat Societatea de Medici şi Naturalişti, care își are sediul în clădirea monument, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” și Primăria s-a încercat clarificarea dreptului de proprietate.
Primăria vrea reabilitare, dar nu are proiect
Recent, instanța a decis, definitiv, că municipalitatea este proprietarul de drept al clădirii. Ca urmare, primarul interimar Mihai Chirica a anunțat intrarea în evidența patrimoniu a clădirii din Bulevardul Independenței. El a mai spus că decizia judecătorească determină Primăria să facă demersuri pentru reabilitarea clădirii, asta însemnând un proiect actualizat și care să plece de la planurile pe care le avea universitatea ieșeană.
Edilul a mai declarat că municipalitatea este interesată de accesarea fondurilor europene, adăugând că este necesară o colaborare între Primărie, Universitate și Societatea de Medici şi Naturalişti. Mihai Chirica nu a putut preciza termene clare referitoare la reabilitarea muzeului.
De doi ani, cu exponatele muzeului în cutii. Universitatea caută spațiu pentru expunerea colecției
Dincolo de clădirea în sine, Muzeul înseamnă o colecție de peste 300.000 de exponate, care, potrivit directorului instituției, Ioan Cojocaru, sunt împachetate pentru a fi conservate. El a precizat că acestea nu sunt în pericol de degradare, deși clădirea este afectată de lipsa unor intervenții de reabilitare. El a mai precizat că se așteaptă de la conducerea Universității să se găsească un spațiu pentru ca expoziția muzeului să fie din nou accesibilă publicului larg.
Într-o declarație pentru presa locală, directorul administrativ al Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Bogdan Eduard Pleșcan, a estimat că, dată fiind situația actuală a clădirii, reabilitarea sa va dura cel puțin cinci ani. În condițiile date, reprezentantul instituției de învățământ superior a precizat că s-a pus problema găsirii unui nou spațiu pentru expunerea colecției muzeului. Întrebat dacă a fost identificat un astfel de loc, directorul administrativ a spus că nu se știe unde va fi mutată colecția, dar că termenul pentru finalizarea operațiunii este sfârșitul acestui an.
