Fondurile europene în învățământul superior: dezvoltarea resurselor umane și a activităților de cercetare (I)

Acest capitol al Raportului anual al SAR – 2017 analizează modul în care au fost alocate fondurile europene în perioada 2007-2013 către universitățile de stat. De interes aici este ce impact a avut distribuția acestor fonduri, în paralel cu alocările de la bugetul de stat. Evaluăm rolul implementării proiectelor structurale în sistemul de învățământ superior românesc, în special în raport cu obiectivele asumate de acestea. Urmărim domeniile în care investițiile au fost cele mai mari: resurselor umane și cercetare. Programele operaționale principale în cadrul cărora universitățile de stat au putut fi beneficiare și/sau partenere analizate aici au fost: Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) și Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POSCCE)[1].

Investiții în învățământul superior de stat

Programele europene au adus învățământului superior un surplus de aprox. 1,161 mil euro, fonduri investite pentru îmbunătățirea studiilor doctorale și creșterea participării, creșterea relevanței educației pentru piața muncii și societate, dotarea laboratoarelor de cercetare, promovarea e-learning etc. În același timp, statul a investit în învățământul superior în perioada de analiză 2007-2013, aprox. 4,184 mil euro reprezentând atât finanțarea de bază de aprox. 2,811 mil euro a universităților de stat cât și alte categorii de fonduri investite (ex: fonduri pentru bursele studenților, subvenții de transport, cazare și masă, investiții, reparații capitale, spații învățământ, dotări laboratoare, etc.)

Anul financiar

Finanţarea de bază

Total finanţare învăţământ superior

Total fonduri UE

2007

1,680,728,000

3,319,546,406

0

2008

1,947,300,400

3,901,951,868

339,576,778

2009

1,950,040,000

2,893,028,058

407,009,682

2010

1,908,775,000

2,382,229,226

2,883,415,281

2011

1,710,611,000

2,117,083,601

119,648,301

2012

1,678,705,000

2,105,014,439

931,000

2013

1,774,905,000

2,111,078,313

36,151,590

2014

1,162,017,579

2015

278,333,583

TOTAL

12,651,064,400

18,829,931,911

5,227,083,795

 Tabel 1 Distribuția fondurilor publice în învățământul superior 2007-2013

Fiecare program operațional este structurat pe axe prioritare și o serie de domenii majore de intervenție (DMI) care reprezintă practic, obiectivele mari de politică publică înspre care s-au îndreaptat resursele alocate. Fondurile publice atrase prin proiecte europene aferente perioadei 2007-2013[2] au reprezentat o creștere a investiției în învățământul superior cu 27,75%. Față de finanțarea de bază a universităților de stat, fondurile atrase prin proiectele europene au reprezentat 41,31% din finanțarea de bază aferentă perioadei 2007-2013.

În ceea ce privește distribuția pe universități a fondurilor europene, din cele 48 de universități de stat care au accesat aceste oportunități, Universitatea Politehnică din București este fruntașa listei la o distanță remarcabilă față de următoarea pe listă – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Astfel, UPB a reușit să atragă 15,61% din contribuția publică destinată fondurilor europene în învățământul superior. Primele 5 universități după volumul resurselor atrase din proiecte europene sunt:

Nr.

UNIVERSITATE

FONDURI ABSORBITE (LEI)

PONDERE TOTAL FONDURI

1

Universitatea “Politehnică” din București

816,254,649.38

15.62%

2

Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca

368,000,775.44

7.04%

3

Universitatea din București

321,116,388.82

6.14%

4

ASE Bucuresti

316,472,119.42

6.05%

5

Universitatea din Craiova

243,685,581.98

4.66%

Sursă: Calculele autoarei pe baza datelor MEN, a datelor publicate de către CNFIS și a datelor furnizate de către MFE

Impactul proiectelor POSDRU în învățământul superior

Date generale

Obiectivul general al Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) pentru perioada 2007-2013, a fost ”dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității, prin corelarea educației și învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii și asigurarea de oportunități sporite pentru participarea viitoare pe o piață a muncii modernă, flexibilă și inclusivă pentru 1.650.000 de persoane”[3].

În perioada 2007 – 2015, POSDRU a finanțat 561 de proiecte ale universităților de stat, cu o valoare totală a contribuției publice de aprox. 840 milioane de euro.

Universitățile au fost eligibile spre a depune proiecte în diferite domenii majore de intervenție (D.M.I-uri) precum: „Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate”, „Calitate în învăţământul superior”, „Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”, „Tranziţia de la şcoală la viaţa activă”, „Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii”, “Acces şi participare la FPC”, etc.

Dintre acestea, D.M.I. 1.5 „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării” și D.M.I. 1.2  „Calitate în învăţământul superior” au beneficiat de cele mai mari alocări așa cum se arată în figura de mai jos, cu 42,5% respectiv 19,1% din contribuția publică alocată. Din acest motiv, prezenta analiză va aprofunda modul în care fondurile au fost alocate în aceste două direcții majore de intervenție, din perspectiva impactului pe care acestea l-au avut în învățământul românesc superior.

Din implementarea tuturor proiectelor POSDRU, fruntașă din perspectiva fondurilor publice atrase este Universitatea Politehnica din București. Mai mult, universitatea a derulat proiecte cu o valoare de 16% din total contribuție publică alocată în POSDRU. Următoarea plasată, UBB a reușit să implementeze proiecte la o valoare de numai jumătate (55%) din suma atrasă de cea mai bine clasată universitate (UPB).

UNIVERSITATE

TOTAL Contributie UE + RO

1

Universitatea “Politehnică” din București

595.441.873,38

2

Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca

327.303.976,36

3

ASE Bucuresti

312.769.192,90

4

Universitatea din București

281.116.388,82

5

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

216.978.325,81

Sursă: date furnizate de către MFE,fonduri absorbite de universitățile de stat din proiecte europene

Va continua

 ——————————————————–

 

Raportul anual al Societății Academice din România (SAR) va fi lansat marți 7 martie în cadrul unei dezbateri cu tema “Fondurile europene, blestem sau binecuvântare? Cazurile sănătății, educației și infrastructurii”, ce va avea loc la Reprezentanţa Comisiei Europene în România. Mai multe detalii, aici.


Recomandări