Tocmai ce s-a încheiat o nouă sesiune a examenului de Bacalaureat, ocazie care generează noi dezbateri despre cât de calitativ și eficient este sistemul nostru de educație.
66,7% este rata de promovare anunțată de Ministerul Educației înainte de depunerea contestațiilor. Ne spune ceva acest procent? Nu, dacă nu ne uităm în profunzime…
Rata reală de promovare
În primul rând, rata oficială de promovare NU este calculată într-un mod relevant. Ea este calculată ca raport dintre candidații prezenți la toate probele și cei care au reușit să le treacă. Sunt excluși din calcul elevii care, de exemplu, s-au prezentat la primele probe, au avut rezultate slabe și bineînțeles că nu s-au mai prezentat și la probele finale.
Rata reală de promovare raportată la numărul elevilor înscriși anul acesta ar arăta așa:
| Eliminați din examen | 191 | 0.14% |
| Neprezentați la cel puțin o probă | 7948 | 5.79% |
| Respinși | 42937 | 31.26% |
| Reușiți | 86262 | 62.81% |
| Total elevi înscriși Bac 2016 | 137338 |
Tabel 1 Sursa: http://bacalaureat.edu.ro/ accesată la 14.07.2016
Deci, rata de promovare este de 62,81%!
În anul școlar 2015/2016, aveam aproximativ 172.000 de elevi înscriși în clasele a XII-a și a XIII-a, eligibili pentru a se înscrie și la examenul de bacalaureat. Dintre aceștia, doar 64% (109.973 elevi) s-au înscris în cele din urmă. Circulă multe povești despre cum, în anumite școli, profesorii, de teama rezultatelor slabe, descurajează elevii să se înscrie la bac, ba mai mult, îi lasă corigenți la anumite materii tocmai pentru a nu reuși să se înscrie. Practica asta explică multe cifre!
Astfel, rata de promovare a examenului național raportată la numărul de elevi de clasă terminală este (de fapt) de 47,37%!
Concluzionând, într-un sistem educațional în care evaluarea continuă s-ar face eficient și obiectiv, rata de promovare a examenului de bacalaureat ar trebui să fie 100%. Oficial, este 66,7%. De facto, mai puțin de jumătate dintr-o generație reușește să ia bacul, restul pierzându-se pe parcurs și în cifre ”oficiale”.
Imaginea de ansamblu
Ca să înțelegem mai bine de unde plecăm și unde ajungem am calculat, pe baza datelor existente, evoluția unei generații. Calculele sunt realizate prin raportare la populația în vârstă teoretică de absolvire a liceului și înscriere și absolvire a bacului (18 ani, așa cum este ea definită național) pe baza datelor INS și MECS.
Infograficul ne arată, aproximativ, câți copii am pierdut din generația care a dat bacul anul trecut și care azi ar trebui să fie în băncile facultăților.
Practic, din copii născuți în anul 1997, 47,8% au promovat bacul și 34,36% au ajuns la facultate. Din păcate, datorită politicilor ineficiente, și în învățământul superior abandonul este uriaș… Singurele calcule realizate pe această temă sunt publicate de ANOSR în 2014[1], evidențiind o rată de abandon per generație de 39% în învățământul superior. Calculele se confirmă dacă ne uităm la datele raportate de România la nivel european: doar 25,6% dintre tinerii cu vârste între 30 și 34 ani au terminat o facultate[2]. Ne batem pentru ultimul loc alături de Italia și Turcia! Până și cele mai elitiste sisteme de învățământ superior sunt mai deschise decât al nostru: 49,2% în UK sau 45,7% în USA (tineri 25-34 care au absolvit înv. superior).
”De ce este asta o tragedie? Nu toată lumea trebuie să dea bacul! Nu toată lumea trebuie să facă o facultate!” – așa gândește, din păcate, o pătură semnificativă și adesea vocală a populației.
Să privim puțin lucrurile dintr-o altă perspectivă: 74% din populația României, cea mai activă și aptă pentru muncă NU are facultate, iar jumătate NU are nici diplomă de bac. O bună parte nici nu ajunge la liceu! Consecințele sunt ușor de dedus: nivel scăzut de educație – câștiguri salariale reduse – contribuții mici la bugetul de stat – cheltuieli ridicate pentru serviciile de sănătate, siguranță, protecție socială – participare civică scăzută etc. Tincuța Apăteanu a arătat de curând într-un articol consecințele negative ale accesului redus la educație asupra forței de muncă[3].
Vocile care nu țipă
Pentru a îmbunătăți situația actuală, ar trebui să începem să dezvoltăm politici specifice investind acolo unde este cea mai mare nevoie. Nu prea suntem noi obișnuiți pentru că, din rațiuni populiste, am împărțit mereu un ”pai la toți măgarii”. Cu alte cuvinte, împărțim puținele resurse pe care le avem către toată lumea fără un obiectiv clar de politică publică. De exemplu, așa funcționează finanțarea școlilor. Școlile sunt finanțate pe baza numărului de elevi, formulă care este în dezavantajul unităților din mediul rural sau medii defavorizate socio-economic[4]. Aceste școli, evident, au nevoie de resurse mult mai mari pentru a ajunge la un nivel decent de calitate și astfel, a compensa pentru diferențele deja observate dintre ele și școlile din mediul urban. Nu mai vorbim și de nevoia de extindere a participării la învățământul preșcolar a copiilor aflați în situații de risc, deci de nevoia de investiții suplimentare în acest sens. În acest context, și rezultatele sunt pe măsură. Discrepanțe uriașe sunt și între filierele învățământului preuniversitar (teoretic vs tehnologic și vocațional) și între promoții (promoția curentă vs promoțiile anterioare):
| Promoție | Mediu | Filiera | Promovabilitate bac 2015 |
| Curentă | Urban | Teoretică | 89,1% |
| Curentă | Urban | Total | 79,3% |
| Curentă | Rural | Teoretică | 77,1% |
| Curentă | Urban | Vocațională | 76,9% |
| Curentă | TOTAL | 74,2% | |
| Curentă | Rural | Vocațională | 73,5% |
| TOTAL | 67,9% | ||
| Curentă | Rural | TOTAL | 62% |
| Curentă | Urban | Tehnologică | 59% |
| Curentă | Rural | Tehnologică | 44,6% |
| Anterioară | Urban | Vocațională | 34,4% |
| Anterioară | Urban | Teoretică | 33,9% |
| Anterioară | Rural | Vocațională | 33% |
| Anterioară | Urban | Total | 29,9% |
| Anterioară | TOTAL | 28,7% | |
| Anterioară | Rural | Teoretică | 28,4% |
| Anterioară | Rural | Total | 26,3% |
| Anterioară | Urban | Tehnologica | 24,9% |
| Anterioară | Rural | Tehnologica | 24,9% |
Tabel 2 Rata de promovabilitate bac 2015- prima sesiune per promoție, mediu și filiera. Sursa: MECS 2015
Este clar că pentru a îmbunătăți situația promovabilității la Bac ar trebui:
- să dezvoltăm programe speciale de sprijin pentru cei care au picat în anii anteriori;
- să evaluăm și să investim în învățământul tehnologic (44% reușiți în promoția curentă și asta NUMAI dintre cei care se înscriu pentru bac! – penibil). Discuția despre învățământul tehnologic este mai complexă. De obicei, majoritatea elevilor care se înscriu în acest tip de educație sunt dintre cei mai slab pregătiți la intrarea în liceu. Astfel, alegerea specializării la începutul liceului nu se face pe baza unei proiecții de carieră, a abilităților și atitudinilor personale sau a unor pasiuni ci, în general, cei mai buni merg filiera teoretică iar cei mai puțin buni ”unde rămâne loc”. De aici și rezultatele diferite;
- să direcționăm o mai mare parte din finanțarea publică înspre școlile din rural.
Între timp, se mai încheie o sesiune a bacalaureatului unde încă nu avem rezultatele finale distribuite pe promoții, mediu sau filieră însă sunt convinsă că situația nu diferă față de cea de anul trecut. Așteptăm o minune și …fondurile europene!
[1] Sistemul de acordare a burselor (ANOSR, 2014) http://www.anosr.ro/wp-content/uploads/2014/03/Perspectiva-ANOSR-privind-Sistemul-de-acordare-al-burselor.pdf
[2] Sursă Eurostat, accesat în 14.07.2016
[3] http://www.tincutaapateanu.ro/2016/07/13/despre-cum-ne-autosabotam-in-educatie/
[4] Finanțarea sistemului de învățământ preuniversitar pe baza standardelor de cost: o evaluare curentă din perspectiva echității, (UNICEF, 2014)
Dar avem nevoie si de absolventi de scoli profesionale. Pentru multi, daca si-au luat bacalaureatul, este rusinos sa dea cu matura prin propria locuintza…
Concluzii gresite partial. Avem prea mare procentul de 25,6% al celor care termina o facultate, pentru ca cele 100 de universitati produc in medie 60% rebuturi, universitatile practic nu exista in topurile calitatii din invatamantul universitar la nivel international.
Cum este ”prea mare” cand am aratat ca este printre cele mai mici din..lume, ca ne depasesc si cele mai elitiste sisteme si ca ne batem cu.. Turcia pe ultimul loc?
Pe ce date sistemice va bazati cand spuneti ca 60% sunt ”rebuturi”? De acord ca avem o mare problema de calitate a educatiei superioare insa, in Romania, daca nici bacul nu-l iei nu prea ai nicio sansa de angajare pe un salariu decent (in afara celor care fac scoli profesionale bune ..f putini)..