“Ce a fost în 2014-2015, nu cred că va mai fi!”, “Uneori mă întreb şi eu pentru ce?”
Am plecat confuz săptămâna trecută de la o întâlnire cu unul dintre şefii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cuvintele de mai sus, care îi aparţin, îmi sunau metalic, gol în minte.
Ştim cu toţii ce urmează după un climax: declinul
Campania anticorupţie din România şi-a atins punctul culminant şi a început să scadă în intensitate. Vedem cu toţii acest lucru. Încă din toamna anului trecut, ritmul anchetelor, al arestărilor, “zăngănitul cătuşelor”, care le-au dat fiori multora, s-au diminuat mult. Cel mai bine o ştiu reporterii pe Justiţie, care acum un un an stăteau zi de zi în faţă la DNA, ca la pescuit: nu se putea să nu pice ceva! Unde sunt vremurile de altădată, când aproape zilnic sau măcar săptămânal, DNA sălta câte un primar, şef de Consiliu judeţean sau vreun ministru? Unde sunt Breaking News-urile şi prima pagina? – se întreabă ziariştii.
De ce? Ce s-a întâmplat?
Un răspuns a venit chiar de la şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, după decizia CCR din primăvara anului trecut care a deculpat binomul SRI-DNA. Curtea Constituţională a interzis atunci ofiţerilor SRI să îi mai ajute pe procurori şi poliţişti în culegerea probelor. Ofiţerii SRI nu participau la audieri sau percheziţii, însă îi ajutau tehnic pe procurori să “planteze” microfoane, să facă interceptări şi filaj.
“Dacă dorim ca lupta anticorupţie să continue în acelaşi ritm, vom găsi resurse ca la DNA să mai avem încă 70-80 de poliţişti. Poliţiştii pe care îi vom recruta vor fi din cei care au cunoştinţe tehnice. Va fi o perioadă foarte grea pentru DNA. Sperăm să putem ţine acelaşi ritm“, declara şefa DNA în martie anul trecut. Vezi aici.
Cei 70-80 de poliţişti au fost doar 40. Aceştia s-au alăturat Serviciului tehnic al DNA şi se ocupă cu interceptările telefonice, ambientale şi filajele.
Poliţiştii şi procurorii nu se ridică (încă) la nivelul SRI la filaje şi interceptări
Problema e că poliţiştii de la Serviciul tehnic al DNA, la fel ca ofiţerii de la Departamentul de Operaţiuni Speciale (DOS) al IGP nu au (încă) pregătirea şi capacitatea tehnice să suplinească ofiţerii SRI. Nu sunt încă la nivelul acestora.
Acum, SRI trebuie doar să informeze – nu să mai ajute – procurorii că urmează să aibă loc un act de corupţie. “Să zicem că SRI informează Parchetul că în două ore X se întâlneşte cu Y într-un restaurant din Bucureşti să stabilească detaliile unei infracţiuni. Poliţiştilor le e greu în două ore să meargă la acel restaurant şi să planteze microfoane. SRI se descurca”, au explicat procurori din cadrul Parchetului general.
O altă problemă e că tot mai puţine “gulere albe” vorbesc la telefon, pe 4G sau SMS. Toată lumea e pe WhatsApp sau Telegram, care nu pot fi interceptate. Vezi aici ce spunea Amber Rudd, ministrul de Interne al Marii Britanii, după atacul terorist de la Londra când un individ a intrat cu maşina în oamenii de pe Westminster bridge.
Aşadar, procurorii şi poliţiştii trebuie să se descurce singuri în operaţiunile de “plantare” a microfoanelor sau filaj. Şi încă nu se ridică la nivelul de profesionalism al ofiţerilor SRI. Şi nu pentru că cei de la SRI ar avea un galon în plus, ci pur şi simpu pentru că s-a investit masiv în pregatirea şi specializarea lor după Revoluţie, inclusiv de către americani. Iar acum, când ajuseseră la un nivel de pregătire ridicat, s-a luat decizia de fi înlocuiţi cu poliţişti, care trebuie să o ia de la zero. O strategie “inteligentă” pentru un stat care pretinde că vrea să lupte cu corupţia.
Dezincriminarea parţială a abuzului în serviciu
Alte două decizii CCR au îngreunat lupta anticorupţie. Decizia 405 de anul trecut privind abuzul în serviciu – care a decriminalizat abuzul prin încălcarea de legislaţie secundară – şi decizia din martie acest an privind ancheta OUG 13 – care a dezincriminat abuzul în serviciu prin emiterea de acte normative.
Un exemplu. Ştiţi probabil ancheta Hotnews privind modul în care TelDrum, compania apropiată de liderul PSD, a ajuns să concesioneze lacul Belina din Teleorman, unde pescuieşte Liviu Dragnea. Vezi aici.
În noiembrie 2013, lacul a fost scos din proprietatea publică a statului şi introdus în cea privată, în administrarea Consiliului judeţean Teleorman, printr-o Hotărâre de Guvern, semnată de premierul de atunci Victor Ponta şi chiar de ministrul Dezvoltării, Liviu Dragnea, cel care acum are plăcerea de a pescui pe acest lac. Motivarea Guvernului de a da lacul în administrarea CJ Teleorman a fost ca autorităţile locale să construiască acolo o zonă de agrement pentru public, nu doar pentru Liviu Dragnea.
Prima problemă
Potrivit deciziei CCR din martie acest an, procurorii nu pot investiga oportunitatea şi legalitatea actelor Guvernului, adică şi această HG prin care Executivul a decis să scoată lacul Belina din proprietatea publică a statului şi să îl dea în administrare Consiliului Judeţean Teleorman. Aşa a vrut Executivul! Şi acest lucru nu poate fi pus la îndoială de procurori, ci doar de electorat, la vot – a decis Curtea Constituţională.
A doua problemă
Mai departe – aflăm din investigaţia Hotnews – CJ Teleorman a decis să concesioneze lacul companiei TelDrum, apropiată de Liviu Dragnea. Aşa s-a ajuns ca, în loc să pescuiască tot românul, pe lacul Belina pescuiesc doar liderul PSD Liviu Dragnea şi premierul Sorin Grindeanu, care sunt – nu-i aşa – “mândri că sunt români”.
Însă nici această mişcare a CJ Telorman nu poate fi investigată de procurori pentru că s-a făcut prin hotărâre de consiliu, ceea ce reprezintă legislaţie secundară, iar potrivit deciziei CCR, procurorii nu pot ancheta abuzul în serviciu prin încălcarea de legislaţie de rangul II. Şi acesta este doar un exemplu.
Iată efectele a trei decizii CCR asupra luptei anticorupţie. Ironic, CCR a aplicat aceste lovituri anticorupţiei şi cu mâna fostului şef al DNA, Daniel Morar, acum judecător la CCR, numit de fostul preşedinte Traian Băsescu.
Atacul penalilor, presiunea mediatică
Adăugăm presiunea mediatică pusă de penali pe magistraţi. O presiune care inhibă. Puneţi-vă în pielea unui magistrat care are de soluţionat un dosar cu un mare grangur! Care ar fi reacţia când aţi vedea ce i se întâmplă Cameliei Bogdan, judecătoarea care a avut curajul să îi aplice legea lui Dan Voiculescu şi care a fost exclusă din magistratură de CSM pentru că a ţinut cursuri antifraudă funcţionarilor de la APIA şi a primit pentru acest lucru 10.000 de lei din fondurile Băncii Mondiale? Sunt nenumăraţi magistraţi care au ţinut cursuri de acest tip poliţiştilor sau jurnaliştilor la seminarii, unde au fost invitaţi şi li s-a plătit de organizatori cazarea şi masa. Pe logica CSM ar trebui şi aceştia excluşi din magistratură pentru că au primit contravaloarea cazării şi a meselor.
Greşelile procurorilor
Adăugăm erorile procurorilor. Vezi cazul Ioan Oltean. Acesta a fost dus la arestare sub acuzaţiile de trafic de influenţă şi complicitate la abuz în serviciu într-unul dintre dosarele ANRP. Oltean a fost acuzat de procurorii DNA că a luat mită un sac de bani, cu 600.000 de euro, în curtea bisericii din Chitila. Ulterior, la trimiterea în judecată, procurorii au renunţat la acuzaţia de trafic de influenţă din lipsă de probe.
Dacă mai adăugăm şi procedurile greoaie, birocratice specifice magistraţilor şi o anumită “dolce far niente” specifică instituţiilor de stat, chiar şi celor de elită, cum sunt considerate DNA şi DIICOT, avem răspunsul încetinirii ritmului campaniei anticorupţie.
Marile dosare restante
Problema e că, şi în momentul ei culminant, în 2014-2015, lupta anticorupţie a fost departe de ceea ce ar fi trebuit să fie.
Nici atunci, marile dosare cu prejudicii uriaşe nu şi-au găsit rezolvarea. Vezi cazul Hidroelectrica. În 12 ani de când urmăresc acest caz, procurorii DIICOT de la Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare au reuşit să tragă la răspundere doar pionii, directorii de la Hidroelectrica care au semnat contractele cu “băieţii deştepţi” sau mai bine zis cu “cel mai deştept băiat” din energie, Nicolae Buzăianu. Procuroarea DIICOT Adriana Cristescu, acum pensionară, a scris negru pe alb în rechizitoriul directorilor că prejudiciul, numai în cazul contractului cu Buzăianu, este de aproape 1 miliard de dolari. Vezi aici.
Procuroarea s-a mărginit însă să tragă la răspundere doar pionii, directorii care au semnat contractele cu băieţii deştepti. Beneficiarii contractelor de energie ieftină şi politicienii care i-au ajutat au scăpat. Dosarul se află acum la DNA, unde de asemenea trenează.
La răcoare nu e chiar aşa rău pentru ei şi mai rămân şi cu banii
În plus, degeaba au fost aruncaţi corupţii în puşcării – unde oricum nu au viaţă foarte grea – dacă nu li se iau banii. Vezi aici.
În mod categoric deţinuţii trebuie să fie ţinuţi în puşcării în condiţii decente. Însă, la începutul anului, directorul Administraţiei Penitenciarelor, Marius Vulpe, a declarat că niciun deţinut nu doarme în pat cu un altul. Ştiu personal cazuri de persoane care, în aceeaşi perioadă, au fost internate în spitale şi au fost nevoite să împartă patul cu alţi pacienţi. Şi nu aţi vrea să vă povestesc cum arăta căminul de studenţi P19 din Regie când, la 18 ani, am nimerit ca student la Politehnică. Şi eram nevinovat!
România nu va scăpa de flagelul corupţiei dacă afacerile de acest tip (încă) rămân rentabile
România nu reuşeşte să recupereze prejudiciile din dosare. Potrivit unui raport Freedom House România, valoarea prejudiciilor care trebuie recuperate de la corupţi se ridică la 7 miliarde de lei, adică 1,5 miliarde de euro, din care Fiscul a recuperat anul trecut doar 173.500.000 de lei, adică aproape 40.000.000 de euro, iar în 2015, aproape 140.000.000 de lei, adică uşor peste 30.000.000 de euro. Rezultă un modest 2,4 % grad de recuperare a prejudiciilor. Şi ne mai plângem că nu avem şosele şi autostrăzi!
Corupţii stau puţin în puşcărie şi rămân cu banii.
Un exemplu. Giovani Becali a fost condamnat la 6 ani şi 4 luni de detenţie în dosarul Transferurilor pentru un prejudiciu de peste 11 milioane de euro, care trebuia recuperat de la toţi “greii din fotbal” condamnaţi. El a fost însă eliberat din penitenciar, fără să îşi achite partea de prejudiciu.
Numai vorbim de situaţia hilară a fostului ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu. Acesta nu a achitat nimic din prejudiciul de peste 1,5 milioane de euro din dosarul Transformatorul. În al doilea dosar penal, el a recunoscut că a primit mită 900.000 de euro ca să ajute două firme să obţină contracte IT. Procurorii DNA Ploieşti i-au pus sechestru însă pe aceleaşi bunuri indisponibilizate şi în primul dosar, a căror executare este dificilă. BMW-ul lui Fenechiu de 50.000 de euro nu a putut fi confiscat pentru că “nu a fost identificat în trafic”. Vezi aici.
Care sunt soluţiile
Evident că anticorupţia poate avea un reviriment. Ar trebui ca statul român – care declară în continuare că luptă cu acest flagel – să investească în pregătirea poliţiştilor şi procurorilor care lucrează dosarele de fraudă şi corupţie. Serviciile de informaţii să îşi îndeplinească menirea şi să informeze parchetele. Iar magistraţii să fie surzi şi tenace la atacurile din partea politicienilor. Doar faptele ar putea fi cartea lor de vizită. Şi trebuie recuperate prejudiciile, trebuie ca afacerile de corupţie să nu mai fie rentabile în ţara asta.
E nevoie de prevenţie, de schimbări de mentalitate, de implicarea Bisericii şi a Şcolii. Dintre cele două, doar Educaţia cred că are capacitatea de a impune o schimbare.
O schimbare de mentalitate pare că s-a produs deja la nivelul publicului urban, educat. Protestele masive din februarie împotriva modificărilor la legislaţia penală sunt încurajatoare. Suportul elitelor din stradă trebuie să îi ajute pe magistraţi să nu se dea bătuţi.
DA E TIMPUL SA SE FACA LUMINA CU JUSTITIA DIN RO
Cineva ar trebui sa analizeze cu atentie daca intre castigurile incomensurabile ale avocatilor si lipsa de eficienta a actului de Justitie exista legaturi de cauzalitate. Dupa cum rezulta la o prima analiza se observa ca exista o dependenta a veniturilor avocatilor proportional cu scaderea finalitatii judiciare a proceselor. In aceasta ecuatie sunt fenomene extrem de complexe legate de destinatia finala a sumelor. Avocatura rămâne cea mai bine plătită meserie IN CONDITII MISTERIOASE. Un avocat din Capitală a câştigat, anul trecut, nici mai mult nici mai puţin de ZECI DE MILIANE lei net şi asta după ce şi-a plătit toate contribuţiile la stat, conform datelor furnizate de către DGFPMB. De altfel, şase poziţii din Top 10 cele mai mari venituri declarate în Bucureşti, în 2016, aparţin unor avocaţi.
Sisitemul judiciar romanesc se poate eficientiza, FARA A SE APLICA MAI MULTE FAZE ALE PROCESULUI JUDICIAR, si FARA FOLOSIREA INSTITUTIEI AVOCATULUI prin infaptuirea justitiei cu obiectivitate si celeritate precum si cu cheltuieli minime, NUMAI aplicand modelul Sistemului de Justitie CANADIAN, a Tribunalului Electronic, bazat pe stiinta ciberneticii judiciare. Completul de judecata este format dintr-un IT-ist sau cibernetician instruit si din punct de vedere ala cunostintelor juridice, un judecator ce detine si cunostinte IT si un calculator performant cu softul adecvat care valorifica toate probele si expunerile.
La români, anticorupția e ca lupta pentru pace de pe vremuri. Ca să lupți “pentru pace”, ajunge să nu faci război, iar împotriva corupției ajunge ca unii să-și facă datoria.
Președintele, pentru care faianțarii din Italia au sacrificat o zi și venitul lor pe-o săptămână ca să-l voteze, ce zice? Nu convoacă și el CSAȚ-ul la o cafea, la un rahat cu apă rece, un ciubuc, ceva acolo?
Cât despre justiția făcută de mașini, citiți Homo deus a lui Yuval Harari.
Am avut deja câteva ture de alegeri făcute din calculator și am văzut unde-am ajuns!
Ca multe alte idei bune, anticoruptia a fost folosita in Romania ca arma politica, si inevitabil s-a transformat intr-un circ trist in care nu poate crede nimeni. La fel a fost si cu analiza dictaturii comuniste, o idee buna care insa s-a terminat asa cum stim toti, cu “raportul final” al comisiei Tismaneanu, care era in mare parte o reglare de conturi intre clanuri comuniste, si nu o analiza serioasa.
Cu anticoruptia e la fel. A devenit evident ca sub fatada absolut legitima a luptei impotriva coruptiei se ascunde de fapt o politie politica ce lucra mana in mana cu serviciile secrete. Astea doua lucruri sunt inacceptabile intr-o tara europeana, chiar daca unii conducatori occidentali (si in particular Merkel) s-au acomodat foarte bine cu ele. E pacat, pentru ca povestea incepuse relativ OK, dand oamenilor speranta ca s-a terminat cu impunitatea marilor corupti. Este clar acum ca marii corupti pot sta linistiti daca asculta de cine trebuie. S-a vazut clar dubla masura aplicata atat coruptilor (Basescu nu e in puscarie) cat si cadrelor (Kovesi cica nu a plagiat) acestui sistem.
Nu pot sa nu remarc faptul ca Basescu (fost om al partidului comunist si al securitatii) a fost asociat ambelor actiuni (decredibilizarea anticoruptiei si a anti-comunismului). In mare parte din cauza acestui individ romanii, in majoritatea lor, tot nu stiu azi de ce si cum comunismul a facut rau (si ceva bine, asta nu trebuie uitat). Si, din pacate, o majoritate de romani vede justitia azi tot ca pe un joc de “care pe care” sau “ai nostri vs. ai vostri”. Un joc in care singura regula este sa nu iasa scandal international.
Addendum : Poate ar fi o idee buna ca Romania Curata sa prezinte articolul asta : http://raduchirita.ro/bunicuto-de-ce-ai-urechile-atat-de-mari/ Autorul este cat se poate de safe.
Addendum 2 : tocmai am vazut pe Youtube inregistrarile cu Bendei de la RCS/RDS, de cand dadea “foloase in natura” angajatilor DGA pe vremea cand era investigata cauza in care era implicat. Cat de anti-Badea ai fi, tot e indecent. Uite asa a ajuns anticoruptia sa fie devalorizata.
NU catusele filamte si usile trantite inuman ale pemnitenciarelor fac politica morala si consolideaza statul de drept, democratia, ci masurile concrete de integritate din partide. Ultimii ani au dovedit ca daca este conservata politic meteahna banilor pe orice cale si incurajata coruptia, arestarile sunt neputincioase si afecteaza credibilitatea justitiei – intrucat nu se recupereaza banii -, iar economic si diplomatic sunt un fiasco pe plan intern si international.
Auditul solicitat de ministrul Justitiei, daca este facut corect, va releva adevarata fata a lucrurilor si colaborarile institutiilor in ceea ce acum apare atat de fragmentat: cercetarea judiciara, cercetarea judecatoreasca, recuperarea efectiva a prejudiciilor, caracterul educativ al detentiei, gradul social de recuperare-reabilitare efectiva a individului pedepsit penal- care in Romania nu functioneaza, cata vreme toata viata cazierul poarta stigmatul, iar in media flutura cine vrea steagul unei erori ispasite, chipurile, s.a.
In lupta impotriva coruptiei autorul acestui articol nu crede ca este necesar ca justitia sa se impotmoleasca in detalii precum drepturile omului si respectarea constitutiei. Faptul ca procurorii au incalcat cu buna stinta prevederile constitutiei – lucru dovedit de deciziile curtii constitutionale- i se pare celui care scrie acest articol un detaliu irelevant. In orice context ar trebui plecat de la ideea ca mai bine scapa 1000 de corupti decat sa se incalce drepturile unui singur nevinovat de coruptie!!! Se stie ca multi procurori au un comportament abuziv si ca multi judecatori sunt santajabili. In acest context este logic sa fi existat decizii strambe. Pe langa aceste decizii strambe mai exista si cazuri de razbunari personale sau reglare de conturi practicate de magistrati. Nu poate exista un caz mai clar de folosire in scopuri personale a justitiei decat actiunea de strivire a cetateanului Rarinca!!!
”de implicarea Bisericii şi a Şcolii. ”Pai biserica este deja implicata,popi sunt cei mai mari excroci si cei mai avizi dupa bani.
Or fi modificat ăștia legea siguranței nationale ca să nu mai aibă atribuții serviciile secrete ?
Dar că DNA este principalul vinovat pentru slăbirea luptei anticorupție nu dă nimănui prin cap ???
O droaie de anchete super cu prejudicii uriase terminate cu cîte un mare fîîîs , urmărirea pînă în pînzele albe al cîte unui peștișor amărît în timp ce rechinul cel mare de lîngă el urmărea liniștit evenimentele …
Toate astea , plus faptul că s-a încetățent expresia : ”și ce dacă îl bagă la bulău , el rămîne cu banii ” , totul atașat unui sistem judiciar cel mult relativ , cu avocați-parlamentari care joacă normal la 2 capete , nu pot duce decît aici . DNA are nevoie de reformă , exemplele oferite de dvs. sunt mai repede dovezi că era la marginea legii , cu jumătate de talpă afară . Dar mai ales instituția procurorului din România are nevoie de reformă . Cazul Negulescu de la Ploiești a scos la iveală un mod de a face justiție de care nimeni și mai ales România nu are nevoie . Oare cîți or mai fi ca el ? 1 , 5 , 10 , 20 ? Număr sau procente ? Cred că 20 % e cam optimist … Mai cunoaștem și noi lume … Se zice că la judecători e și mai rău …
Deci după faza corupție fără corupți am ajuns la anticorupție cu magistrați corupți .
Cît privește suportul Bisericii și al Școlii . iertați-mă sunt instituțiile cele mai ușor de cumpărat . A , dacă dorim efectul invers , sunt excelente .
Nu știu dacă acum nu plătim ceva și pentru frica Guvernului Cioloș de a lovi din plin în sciitorii din pușcării . Nu trebuia decît să dea norme metodologice care să lungească la 10-15 luni pronunțarea sentinței pentru o carte . Ar fi fost un semnal că nu se tolerează o asemenea măgărie .
O soluție de tipul : fără eliberare condiționată înainte de recuperarea prejudiciilor ar avea ceva efect . Poate că e singura ce ne-a mai rămas … Avem curajul ??? Mă îndoiesc …
”și ce dacă îl bagă la bulău , el rămîne cu banii ” Cazul tipic fiind cel al lui Mircea Basescu, care a ramas cu banii mafiei tiganesti in buzunar.
V-ați dori ?
Anticoruptia nu trebuie sa mearga repede si cu artificii, ci bine si temeinic. Deci lasa asa, fara SRI, SRI sa se ocupe sa lichideze Hexi, Ghita si ce paate mai au ei, ce sa te ocupi de coruptia altora cand chiar tu ai contracte date astora cu carul. Iar DNA sa isi elimine Negulestii, si cazurile politice, care din pacate sunt, ca nu e rational sa asculti Directia de Protectie a Copilului Teleorman ani de zile, costul e mai mare decat prejudiciula ngajarii acelei secretare a PSD Teleorman, cine ia deciziile astea? Nu sunt decizii bune, pe pe aceiasi bani puteai face ceva mult mai eficient iar lui Dragnea ii puteau cauta ceva serios, vad ca tot presa a scos una, alta, si, ciudat, nu a cautat nimeni portofoliul lui ca ministru la dezvotare, desi acolo e totul
Oricum tara nu se poate curata fara o abordare pe fiecare sector d eprevenire, care exista doar pe hartie, dar nimeni nu o pune in practica, asa ca mai bine salvam statul de drept si facem totul pe proceduri si cu civilii