Mihai Goțiu

Cine mai crede în The New York Times. Ce răspuns am primit când le-am semnalat minciunile din articolul cu finanțarea rusească a opoziției antifracking

Articolul ”Russian Money Suspected Behind Fracking Protests”, semnat de Andrew Higgins, și apărut în ediția online a cotidianul The New York Times din 30 noiembrie 2014, a stârnit ceva vâlvă în România, fiind preluat de o mare parte a presei mainstream de la noi. Am amânat o reacție la această mizerie pentru că eram curios să aflu dacă e vorba de o grave erori de documentare (să nu-și închipuie cineva că reporterii și corespondenții The New York Times or fi cu toții niște laureați Pulitzer) sau o poziție asumată a ziarului. Pentru a mă dumiri, le-am scris celor de la The New York Times și am așteptat răspunsul. Ce le-am semnalat?

În primul rând, lipsa de credibilitate a surselor alese, cu atât mai mult cu cât fiecare dintre acestea recunoaște că NU are nicio probă în susținerea afirmațiilor pe care le fac (cu italic sunt fragmente din ce le-am semnalat celor de la NYT) – n.a.).

Credibilitatea surselor

Pentru a susține ipoteza conform căreia Rusia și Gazprom ar susține opoziția civică din România împotriva fracturării hidraulice a gazelor de șist sunt citate declarațiile mai multor persoane, îndeosebi politicieni, care recunosc că nu pot proba afirmațiile făcute. Este cel puțin ciudată o afirmație în acest sens făcută de către George Maior, directorul SRI. Dacă șeful celui mai mare serviciu secret din România nu este în stare să probeze afirmațiile făcute, cât de credibilă poate fi declarația sa? În fapt, George Maior este cunoscut încă din perioada în care era senator de Alba  ca susținător al industriilor extractive, presa românească relatând despre participarea sa la acțiunile de lobby ale companiei Gabriel Resources, care intenționează să deschidă în România, la Roșia Montană, cea mai mare exploatare de aur din Europa. La fel ca și în cazul exploatării gazelor de șist, proiectul de la Roșia Montană a întâmpinat o uriașă opoziție civică, zeci de mii de persoane – inclusiv cele care se opun și fracking-ului – solicitând toamna trecută, în stradă, stoparea acestuia. Tot fără vreo probă, George Maior a etichetat zecile de mii de protestatari ca fiind ”anarhiști” sau ”eco-teroriști”.

Într-o situație asemănătoare se află și Iulian Iancu, președintele Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților, cunoscut ca susținător al proiectului de la Roșia Montană și al exploatării prin fracturare hidraulică a gazelor de șist. Anul trecut, Iulian Iancu a fost nominalizat ca șef al Comisiei Speciale a Parlamentului pentru Roșia Montană, dar coaliția politică majoritară parlamentară a fost obligată să-l retragă în urma opoziției civice manifestate tocmai din cauza lipsei lui de credibilitate.

Atât George Maior, cât și Iulian Iancu au fost, în ultimii ani, promotorii unor mesaje similare, conform cărora opoziția civică din România ar fi susținută oneros de statul maghiar, de Rusia sau de către George Soros, fără a proba însă niciodată asemenea afirmații, deși, prin funcțiile publice pe care le dețin ar fi putut avea acces la astfel de dovezi și, dacă ar fi fost reale, ar fi avut obligația să le facă publice.

Citarea doamnei Ana-Maria Cernea este cel puțin hilară. În România, Ana-Maria Cernea este o ilustră necunoscută, ”grupul politic conservator” al cărei lider susține The New York Times că ar fi, este doar un grup de blogeri de orientare neo-liberală, cu o vizibilitate publică nesemnificativă și fără nicio relevanță în politică. Sunt curios ce altă calitate (alta decât cea inexistentă menționată în articol) o recomandă pe Ana-Maria Cernea ca sursă avizată mai mult decât orice altă persoană care bârfește la un colț de bloc cu prietenele.

Dacă problema de credibilitate a surselor poate fi considerată o chestiune subiectivă, negarea (ignorarea) faptelor în articolul celor de la The New York Times este fără echivoc.

Negarea faptelor

Cea mai gravă eroare de documentare a articolului în discuție este negarea faptelor. Astfel, se afirmă că opoziția civică s-ar manifesta doar față de proiectele Chevron (aflate în Estul României), nu și față de cele ale Gazprom, prin subsidiara sârbă NIȘ, care are interese în zona de Vest. Această afirmație, asumată de către The New York Times, contrazice atât logica, cât și faptele. Din punct de vedere logic, interzicerea fracking-ului în România, solicitată de o parte importantă a societății civile, s-ar aplica tuturor companiilor, așadar, și Gazprom-ului. Pe lângă aceasta, în Vestul României, pe teritoriul mai multor județe (Bihor, Timiș și Arad) unde subsidiarele și subcontractorii Gazprom desfășoară activități de prospecțiuni există o opoziție extrem de puternică față de fracturarea hidraulică. În ultimii doi ani, au avut loc zeci de acțiuni de protest la Oradea – Băile Felix (județul Bihor), în Arad sau în localități din județul Timiș. Pe 6 aprilie 2014, în orașul Arad au protestat peste 2.000 de persoane venite din comunele și localitățile din județ. Pe 14 septembrie 2014, la Dudești Vechi (județul Timiș), au participat la proteste aproape toți membrii localității (!), un alt protest fiind organizat două săptămâni mai târziu în localitatea învecinată Cenad. Este important de menționat că primele proteste din zona Oradea – Băile Felix (județul Bihor), unde are interese Gazprom, au avut loc în februarie 2013, cu mai bine de jumătate de an înaintea protestelor de la Pungești, unde are interese Chevron, la care se face referire în articolul din The New York Times.

În aceste condiții, afirmațiile din articolul publicat de The New York Times (”None of this has stopped Gazprom from looking for shale gas and oil itself. Its Serbian subsidiary, Nis, is now exploring prospects in western Romania near the border with Serbia. Unlike the Chevron project at the other end of the country, however, the Gazprom effort has stirred no mass protests.”), sfidează pur și simplu realitatea.

În susținerea celor afirmate, le-am oferit celor de la The New York Times link-uri către relatări din mai multe surse (TVR 1, Mediafax, România Curată, fotografii și înregistrări video pe Youtube).

Răspunsul celor de la The New York Times:

Greetings,

Thanks for writing. After discussing your email with an editor on the International desk and the reporter himself, we stand by the facts as reported from both eastern and western Romania.

Best,

Louis Lucero II, Assistant to the Senior Editor for Standards, The New York Times

new york times raspuns

Așadar, The New York Times ”susține faptele așa cum au fost ele relatate pentru Estul și Vestul României”. Mult mai importantă decât prezentarea faptelor în sine (protestele cu mii de participanți împotriva fracking-ului în zonele cu interese Gazprom) sunt ”faptele așa cum au fost relatate”. Fără a le găsi cea mai mică scuză celor de la The New York Times, mult mai lipsită de responsabilitate e preluarea masivă a articolului, fără niciun comentariu critic, de către presa autohtonă. Presă care știa (sau ar fi avut obligația să știe) și cât de credibile sunt personajele citate de jurnalistul american, și, mai ales, cât de numeroase și de puternice au fost protestele din Vestul României împotriva fracking-ului. Simpla multiplicare a unor minciuni apărute în The New York Times (fără a semnala lacunele grave de documentare) nu reprezintă un demers jurnalistic.

În urmă cu ceva ani (prin 2007 dacă îmi amintesc corect), pe Youtube era extrem de vizionat un mini-documentar care analiza ce se va întâmpla cu The New York Times în confruntarea cu apariția și dezvoltarea surselor alternative de informare din online. Scenariul analiștilor consultați era că The New York Times va pierde bătălia pe internet și-și va încheia istoria ca un ziar tipărit de nișă. Argumentul principal era legat de faptul că presa tradițională nu va face față conținutului gratuit generat de utilizatorii internetului. În realitate, falimentul presei mainstrean (iar The New York Times este un etalon) va veni nu de la faptul că există (va exista) prea mult conținut gratuit, ci de la faptul că online-ul oferă posibilități mult mai mari de verificare a informațiilor din surse alternative și de multiplicare a acestora din urmă în situații de criză. O mizerie precum cea recentă, în care The New York Times alege să susțină faptele ”așa cum a fost relatate” în contradicție cu faptele care pot fi verificate din multe alte surse online, poate fi mult mai ușor sancționată astăzi comparativ cu zece ani în urmă.

În România avem deja două exemple majore despre modul în care minciunile susținute și difuzate masiv de presa mainstream sunt contracarate eficient în online, datorită rețelelor sociale. S-a întâmplat toamna trecută, în timpul protestelor cu Roșia Montană, și s-a întâmplat în urmă cu o lună, în timpul campaniei prezidențiale. Concluzia e destul de clară: sau presa mainstream va învăța să fie onestă sau nu va mai fi.

***

P.S.: Ca și coincidențe, mizeria din The New York Times s-a nimerit să vină la pachet cu ”lista lui Dughin” (altă aberație multiplicată instant și necritic în primă fază de presa mainstream autohtonă), taman înaintea vizitei președintelui ales Klaus Iohannis în SUA. Nu sunt adeptul teoriilor conspiraționiste, dar nici nu mai sunt într-atât de inocent atunci când e vorba de mecanisme de lobby. Nu cred în coincidențe. Mă bazez pe ele.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

33 thoughts on “Cine mai crede în The New York Times. Ce răspuns am primit când le-am semnalat minciunile din articolul cu finanțarea rusească a opoziției antifracking

  1. L.V.

    O mizerie de nedescris.
    Nici o singura hotărâre de consiliu care cerea interzicerea fracturării pe motiv de poluare nu a fost atacata in instanta pe motiv de mediu, cum ca n-ar fi adevarat, nici una singura.
    Altceva ar fi fost sa se judece exact la subiectul cerut, polueaza sau nu, sa se dovedească in instanta.
    Au evitat ca… subiectul.
    Absolut toate au fost atacate pe motiv ca nu au voie sa se pronunțe.
    Si e culmea absurdului, spun ca poluezi, si tu ma dai in judecata ca n-am voie sa ma pronunț, fara sa se debata absolut deloc subiectul poluare in instanta, desi e singurul motiv.

    Reply
    • Cristian Ioan

      Nu este de loc absurd, asa a fost si cu articolele de la noi din presa: „Aia care protesteaza sunt platiti de Gazprom, scrie si in NT Times asta!” fara sa se uite incio secunda daca nu cumva protestatarii au motive, macar de ingrijorare. Pina la poluare, sunt kestii de aritmetica elementara – redevanta este ridicola, ncii vroba de independenta energetica sau beneficii financiare pentru Statul roman.
      Si nimeni nu a zis „poate ca localnicii din Pungesti protesteaza pt ca le este incalcata proprietatea, fara despegubire, nu pt ca ar fi platit de KGB …

      Reply
  2. vib

    Incercati sa ii semnalati si lui Noam Chomsky situatia. Este un personaj care sanctioneaza dezinformarile NYT de prin anii ’80. Deasemenea sustine cauzele civice (si pe cele care nu coincid cu politica externa a SUA) si e destul de popular printre studentii cu orientare „liberala” (adica de stanga in SUA). Cred ca e un subiect pe gustul lui.

    Reply
  3. OvidiuB

    Nu sustin ca nucleul dur al protestatarilor anti-fracking e platit de rusi – simplul fapt ca protestul lor poate beneficia rusilor nu e o prezumtie suficienta si oricum nu ar trebui sa-i opreasca pe ei sa sustina o cauza pe care o cred buna.

    Insa felul in care tot acest protest a fost „popularizat” nu a aratat nici o echidistanta – adica sloganurile cu Chevron deja au intrat in folclor, in vreme ce unele similare cu Gazprom eu nu prea am auzit. Barem un „Chevron si Gazprom, acelasi…pogrom (sau sindrom)”, ca sa ne aduca aminte de echidistanta din ianuarie 2012 cu PDL si USL.

    Nu am date si e posibil ca explorarile Chevron sa fie mai mari si mai multe decat cele efectuate de Gazprom, insa ceea ce sustin e ca – din exterior – nu pare ca protestele sunt atat anti-Chevron, cat si anti-Gazprom, ci mai mult anti-Chevron. Sunt convins ca, la nevoie, inclusiv media mainstream poate pune umarul la crearea unei asemenea impresii.

    Cele de mai sus nu scuza, evident, modul in care NYT a documentat acest caz.

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ OvidiuB:
      diferența de intensitate între ”tratamentul” aplicat Chevron și cel aplicat Gazprom ține de mai mulți factori (obiectivi și subiectivi): 1) de Chevron s-a aflat (la nivelul opiniei publice) înainte de Gazprom (sunt și mai avansați, la faza de explorare, în timp ce Gazprom e doar la faza de prospectare – unde nu lucrează ei direct) 2) despre Chevron există un dosar internațional gros (nu că ar fi Gazprom mai ”curat” în Rusia, ci faptul că Chevron are antecendente internaționale mai cunoscute) 3) Chevron face lobby mult mai puternic 4) Chevron e asimilat pentru opinia publică nu doar cu problemele fracking-ului în sine, ci și cu abuzurile de la Pungești

      Reply
      • agnostica

        de la inceput s-a stiut si de gazprom si de alte firme, dar numai chevronul a fost atacat…iar filmul de groaza facut la comanda ruseasca cu apa care se aprinde, etc. a dat de gandit ca ceva nu e in regula, mai ales daca ai citit toata documentatia americana – in fond la ei s-a fracturat foarte mult – legata de fracturare, ti-ai dat seama ca filmul e o manipulare ordinara…asa ca e foarte posibil ca au fost multi agenti intre demonstrantii sinceri…

        Reply
  4. taunul77

    Si noi pe aici prin Romania care ne plangeam de calitatea indoielnica a presei autohtone, in special a celei din audio-vizual! Uite ca se poate si la case mai mari. Insa pe aia de la Chevron i-au costat bani seriosi articolul cu caracter de lobby din The New York Times …

    Reply
  5. hans hedrich

    ii scrisesem si eu autorului articolului, spunandu-i ca a scris un articol bazat pe barfe si ca nu ar fi de ajuns sa admiti ca sint doar barfe, pentru a scrie, pe baza lor, un articol d epresa. la asta mi-a raspuns raspuns ca
    1. deoarece as insista asupra necesitatii unor evidente pentru scrierea unuia rticol de presa, as confunda jurnalismul cu munca de procuror(!);
    2. iar jobul de jurnalist este acela de sta de vorba cu oamenii si de a scrie despre ceea ce spun acei oameni (indiferent daca au sau nu probe pt afirmatiile lor).
    3. lucrarile de la pungesti nu pot fi considerate ilegale, deoarece DNA-ul nu-l ancheteaza pe primarul vlasa.
    4. dc ni, activistii, afirmam ca lucurarile de la pungesti ar fi fost ilegale, atunci ne-am substitui abuziv autoritatilor competente care sunt singurele in maasaura sa spuna ce e legal si ce nu.

    concluzia mea dupa cele citite in articol si in email: noapte buna, NYT! noapte buna, america!
    redau mai jos emailul autorului andrew higgins:, din 02. 12.

    „You seem to be confusing the role of a prosecutor, which i am not, with
    that of a journalist, which is to report what people say, not to produce
    „evidence” that would yield a conviction. If Romanian officials and others
    say there is a Russian hand in the anti-fracking movement that is worth
    reporting. And i don’t really understand your principal complaint, which
    seems to be that i was too fair and gave plenty of space to those who
    dispute the Russian meddling allegation and pointed out repeatedly that
    there is no direct proof. That is what journalism is about, not
    black-or-white judgements for or against fracking or anything else. I
    leave that to prosecutors and overly judgemental activists.

    A few points of fact: the Chevron test drilling was not illegal, unless
    the anti-fracking movement, not the law, is now deciding what is or isn’t
    legal. Nor did i say the protests forced Chevron to pull out. The company
    stopped work because it completed its exploratory work. Also, Romania’s
    anti-corruption agency DNA is not investigating the mayor. Its chief told
    me the agency had looked into complaints from activists but decided there
    was no reason to open a case. So that part of the activist narrative seems
    to be wrong, too.”

    Reply
  6. Maria Bucur

    si eu am scris ziarului, cu sugestia de a pune articolul lui Higgins la rubrica „opinii,” avind in vedere ca factual se bazeaza pe zvonurile unor persoane ignorante in privinta activismului ecologist din Romania. Nu mi s-a raspuns. Daca mergeti pe criticatac, exista si acolo o postare despre discutiile lui Higgins cu mai multi jurnalisti. Higgins mi se pare ca are o relatie foarte prietenoasa cu echipa lui Ponta (vezi si articolul lui inainte de alegeri, unde il citeaza pe Ponta cum ca ar avea reputatia de James Bond, mi-a venit sa vomez).

    Reply
  7. sofia

    Articolul nu face decit sa infurie si mai tare populaia impotriva Chevron si a exploatarii gazelor se sist. Asa ca articolul in discutie nu a facut altceva decit sa faca un mare deserviciu Chevron incercind sa manipuleze opinia publica. Cred ca protestele la orice exploatare Chevron vor fi si mai puternice. Operatiunea Chevron de la Pungesti ar fi fost suspendata la protestele populatiei, daca McCain, cel mai mare lobbyist al companiilor americane de petrol si gaze, nu ar fi venit imediat sa discute la Guvern problema, mai degraba sa ameninte, asa cum a facut in Bulgaria cu „consecinte grave” daca operatiunea ar fi suspendata. Ce se incearca acu e ceva de genul „daca nu se face ce zice Vestul esti pro Russia”. Dreptul la opinie publica deschisa, care nu este de nici o parte, se pare ca dispare treptat intr-o continua campanie antiruseasca care, chiar si including minciuni, incerca sa manipuleze opinia publica. Imi aduce-aminte de perioada comunista in care „occidentul era criticat”, iar noi nu puteam fi decit pro Russia, orice alta tentative era „un amestec grosolan in treburile statului de catre agentiile occidentale”. Scuirbos deja vu! NYT a ajuns la nivelul Scinteia din anii ’80 (Jalnic!!) si a pierdut credibilitatea impatialitatuii si a profesinalismului facind in fapt un mare deserviciu pt. sine si pt. Chevron. In plus, un proces cu despagubiri pt. dezinformare si manipularea opiniei publice ar fi absolut necesar la acest moment. Poate i-ar lecui, atita doar ca Chevron, care a sponsorizat probabil articolul, va pune umarul la sustinerea in justitie a cauzei articolului. In plus, investigarea pe viitor a scopului venirii in Ro a oricarui ziarist de la NYT pare de asemenea o necesitate.

    Reply
    • Cristian Ioan

      „Articolul nu face decit sa infurie si mai tare populaia impotriva Chevron si a exploatarii gazelor se sist”

      1. exact asa a pierdut si Ponat alegerile, daca nu dadeapomeni electorale excesive si nu bloca votul Diasporei, ar fi castugat!
      Asemnarea este si mai mare, asa cum pedeseristii calfica dret „basisti” pe toti cei care CRITICA, asa si oricine zice ceva de fracking sau cianuri, este claificat drept „vandut rusilor”!

      2. dar sa stiti ca dezinformarea NY Times functioneaza, mergeam cu taxiul, soferul a vazut un grup si a intrebat ce-i cu ei, i-am spus ca protesteaxa cobtra frackingului, la care a exclamat „aha, sunta ia platiti de la Moskowa!”

      Reply
  8. Oana Kenworthy

    Ma bucur sa vad ca atatia am scris NYT dupa articolul lui Higgins. Si eu am trimis un mesaj la care nu mi s-a raspuns, dar sper ca atatea voci din Romania sa le atraga atentia macar un pic.

    Reply
  9. gheorghe m.

    nu e chiar asa, NYT spune ca nu a provocat proteste „de masa”. exploatarea de la pungesti e un scandal national si international, de protestele din vest au auzit o mana de oengisti, cel mult.

    disproportia e vizibila de pe luna.

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ gheorghe m.:
      1) la protestele din vestul țării au participat cel puțin la fel de mulți oameni ca la cele din Moldova;
      2) nu e vina protestatarilor că o anumită parte a presei a ignorat protestele din Vestul țării, pentru ca apoi, aceeași parte a presei (plus propagandiștii ”de serviciu”) să vină să spună că ”în vest nu au fost proteste” – ignoranța nu e e un argument

      Reply
  10. Ovidiu R.

    New York Times si-a pierdut demult credibilitatea. Si pe teme economice si de politica interna a SUA sunt foarte partinitori scriind parca articole la comanda. Pacat ca au ales sa dispara in felul asta!

    Reply
    • man diesel

      n-am auzit ca n-ar fi ok, nici macar washington post nu scrie articole la comanda lui jeff bezos (amazon).
      mai gresesc si ei, ca oamenii, in cazul asta particular am mai mare incredere in Mihai Gotiu (de la fata locului) decat in american -chiar daca nu-mi place PS-ul lui (Johannis nu e in vizita, ci doar in concediu in Florida, party, ca omul cand incepe un job nou)
      in rest, cand ma duc la medic sa zicem, pot sa-l suspectez ca face lobby unui anumit medicament, sau pot avea totusi incredere. iar la bruxelles sau washington nu exista lege fara sa-si bage nasul lobbystii, in cazul antifracking ar avea mai multi bani arabii decat rusii sa influenteze ceva lobbysti/ONG-isti

      Reply
  11. didi

    intrebati orice absolvent de petrol-gaze ca sa aflati ca fracking-ul, cum ii ziceti voi este o tehnica clasica de exploatare a hidrocarburilor si se practica in romania din anii 50-60… toate sondele petrom si ulterior omv din romania si din lume injecteaza apa sarata si acizi pentru cresterea presiunii in zacamant si curatarea tubingului… toate prostiile astea cu fracking, cianuri si mai stiu eu ce alte prostii sunt sustinute de oameni fara nici cea mai mica pregatire tehnica, oameni care se multumesc sa dea like-uri pe facebook sau sa protesteze in piata din spirit de solidaritate cu turma de nonconformisti hipsteri… daca ii intrebi in ce consta aceast fracking si prin ce e deosebit de exploatarea clasica a petrolului nu o sa stie sa iti spuna… dar e de bonton sa iti faci selfie de la protest jos frackingu si salvati rosia montana, fara cianuri…

    Reply
    • mircea

      Absolventii „de la petrol- gaze”, profesorii si specialistii sa aduca argumente ca exploatarea gazelor de sist prin fracturare cu apa este o tehnologie sigura pentru oameni si mediu. Cu articole de genul „protestatarii sunt platiti de rusi” nu convingeti pe nimeni ca ecologistii nu au dreptate.

      Reply
      • Cristian Ioan

        Pai nu mai are nevoie!!

        Din moment ce protestatarii de la Pungesti sunt platiti de Gazprom, iar cei ce manifestau contrac cianurilor au fost platiti de Soros, totul este foarte simplu, Chevron sau RMGC nu mai trebuie sa dovedeasca ca impactul asupra mediului este redus, sau ca procedeul ar fi safe!
        Simplu, PROBLEMA NU MAI EXISTA!
        Adica, singura problema este „de ce eco-anarhistii astia nu sunt deja arestati si condamnati”, nu mai intraba nimeni de fectele frackingului sau de potentialul dezastru generat de „cel mai mare iaz cu cianuri din Europa”!

        Reply
    • Ioana

      Fauna absolventilor este din ce in ce mai variata in Ro, dar chiar si asa e destul de greu de crezut ca un absolvent va face de buna credinta un talmes-balmes din fracturarea hidraulica pe orizontala, pe verticala si exploatarea cu apa de injectie. Daca nu-ti intrebi seful chevronist, ci studiezi domeniul petrol-gaze ceva mai serios, o sa afli niste lucruri pe care „prostii” le-au auzit inaintea ta, altfel n-ar fi stat sa primeasca bataie si n-ar fi inghetat asta iarna la Pungesti (sau la protestele din alte orase ale Romaniei). Tema de casa: vezi de cand se foloseste exploatarea cu apa de injectie sau cu combustie si care sunt problemele de mediu asociate; ce inseamna fracturare hidraulica pe verticala si ce probleme de mediu ai – suficiente, daca nu deja prea multe (dintr-astea avem si in Ro). Apoi treci la fracturarea hidraulica pe orizontala si inmulteste cu 100 ca sa obtii problemele de mediu asociate.

      „eastern and western Romania” – lol, suna cunoscut.
      NYT au si alte articolase de genul ‘hai sa va invatam noi ce buna pentru omenire e fracturarea hidraulica si ce reactionare sunt tarile alea pline de gaze de sist din Europa care ne refuza noua afacerile.

      Reply
  12. dan s.

    mi se pare normal sa fie suparati cei de la NYT! primarul lor, DeBlasio, e impotriva FH, deci e omul rusilor; la fel si ceilalti new york-ezi care se opun exploatarii prin aceasta metoda, desi ‘stau’ pe unul dintre cele mai mari zacaminte din SUA. enervarea e cu atat mai mare, pentru ca se pare ca pana si justitia lor e manipulata de la moscova. (http://www.wsj.com/articles/new-york-towns-and-cities-can-ban-fracking-court-rules-1404145435)

    mai mult decat atat, insusi simbolul fracturari hidraulice, oraselul Denton, Texas, chiar acolo unde s-a nascut aceasta tehnologie – si unde a fost aplicata pentru prima data, pt extragerea petrolului – a votat pentru interzicerea FH. aici e un articol mai vechi, votul a fost la inceputul lui noiembrie si au castigat cei care se opun FH. bineinteles ca aceasta hotarare locala va fi atacata in justitie de catre industria petrolului, dar ‘rusinea’ e mare pentru lobby-ul petrolistilor, care au avut un buget de campanie de 10 ori mai mare decat adversarii lor. (http://www.nytimes.com/2014/10/09/business/in-texas-a-fight-over-fracking.html).

    aici sint alte cateva link-uri pt cei care vor sa afle cum isi fac de cap ‘rusii’ new-york-ezi, sub nasul celor de la NYT (care au intinat, de ceva timp – trista parafraza – nobilele idealuri ale jurnalismului: http://www.fractracker.org/map/us/new-york/moratoria/
    http://www.propublica.org/article/new-york-state-of-fracking-a-propublica-explainer
    http://www.huffingtonpost.com/2014/01/24/de-blasio-fracking_n_4660612.html

    Reply
  13. Adrian Niculae

    Bravo pentru modul coerent in care ai pus fata in fata realitatea din teren cu aberatiile din „articolul” NYT. Din pacate, realitatea e ca pana nu va aparea un vehicul media mainstream unde sa poata fi puse in circulatie aceste informatii si sa poata fi demontate cu subiect si predicat minciunile colportate de „jurnalistii” cu mercurialul lipit in frunte e foarte greu de depasit faza postarilor pe bloguri/facebook.

    Iar daca tu crezi ca masele abrutizate care vor craci si tate n-o sa se mai uite la Capatos, abces direct, Maruta samd doar pentru ca la emisiunile de stiri li se servesc minciuni cu polonicul, parerea mea e ca te inseli grav de tot.

    Reply
  14. Vasile Bouleanu

    RE :
    Greetings,

    Thanks for writing. After discussing your email with an editor on the International desk and the reporter himself, we stand by the facts as reported from both eastern and western Romania.

    Best,

    Louis Lucero II, Assistant to the Senior Editor for Standards, The New York Times

    Perfect answer I subscribe to NY Times reply !
    Vasile Bouleanu Skokie Illinois USA

    Reply
  15. Tempor


    Inca din 2011 au inceput sa se faca conexiunile intre fracturare, cutremure, poluarea apei. Exemplul Ohio
    https://www.youtube.com/watch?v=3GPWZfNHeNM&feature=share

    Mai recent in iunie 2014 oamenii de stiinta au inceput sa aprobe faptul ca la baza intensificarii cutremurelor din Oklahoma stau exploatatiile.
    http://www.msnbc.com/the-last-word/oklahoma-earthquakes-linked-fracking-study

    CE se v-a intampla cu zona seismica Vrancea daca in apropierea ei vor fi declansate serii mai mici sau mai mari de cutremure?

    Reply
  16. Calin

    NYT e doar o fituica propagandistica, nu stiu de ce va mirati.
    Cat priveste preluarea stirii in mass-media romaneasca, va dau un alt exemplu ca sa va dati seama cum se preiau pe la noi stirile. Desi, din pacate, majoritatea romanilor de pe malul nordic al Dunarii nu prea stiu, in Bulgaria de nord-vest, mai ales in jurul Vidinului, traiesc vreo 150 de mii de romani, total lipsiti de drepturi, supusi la o politica stalinista de asimilare fortata. E ceva imposibil de imaginat pentru noi, cei traitori in Romania, unde faza cu drepturile minoritatilor este la polul diametral opus. Eu stiu ce se-ntampla acolo pentru ca am fost prin satele de romani de langa Vidin. In urma cu vreo doi ani a fost recensamant in Bulgaria si cineva, in mod miraculos, a indraznit sa puna afise in satele romanesti, afise care-i indemnau pe romani sa se declare romani (in ce priveste romanii de acolo, nu ca nu indraznesc, nici nu le trece prin minte sa se declare romani, dupa aproape un secol de politica brutala de asimilare). Reactia presei bulgaresti evident ca a fost foarte virulenta, au facut toti spume la gura ca cineva indrazneste sa insinueze ca ar fi vreun roman in Bulgaria (statul bulgar refuza total sa recunoasca existenta romanilor). Iar mass-media romaneasca a dat stirea exact ca si cea bulgareasca. Indivizii nici nu s-au gandit ce traduc, au tradus ca un calculator. Sa nu-si inchipuie cineva ca vreau sa fc propaganda „nationalista”. Vreau doar sa intelegem clar cu ce profesionalism se preiau stirile la noi.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *