Ce efecte ar putea avea decizia CCR de eliminare a SRI din chestiunea interceptărilor

O decizie a Curții Constituționale elimină practic SRI dintre instituțiile care pot face interceptări ale comunicațiilor în dosarele penale, altele decât cele pe siguranță națională. România Curată a încercat să afle care sunt cele mai importante efecte ale acestei hotărâri.

Ce a spus Curtea Constituțională

CCR a declarat neconstituţional articolul din noul Cod de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică din timpul anchetei penale şi care arată cine face această supraveghere. Este vorba de interceptări ale comunicaţiilor, înregistrari audio-video ambientale, filaje.

Potrivit articolului 142 din noul Cod de Procedură Penală:

procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”.

CCR arată că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” nu respectă Constituţia. Ar fi neclară pentru că nu spune explicit la cine se referă. Practic, Curtea spune că probele folosite în procesele penale, interceptările comunicaţiilor şi filajele, ar putea fi făcute doar de procurori şi poliţişti, nu şi de către serviciile secrete.

Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse (….) conform cărora România este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate. De asemenea, sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viata privată a persoanelor”, arată CCR.

Cine s-a plâns la CCR

Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-un proces de la Tribunalul Bucureşti. Sesizarea la CCR a fost facută de un grup de turci, iranieni şi chinezi care sunt judecaţi pentru spălare de bani şi evaziune fiscală de peste 5 milioane de euro.

Cine interceptează în România

SRI, prin Centrul Tehnic pentru Securitate Naţională, este autoritate unică în materie. Acces la serverele SRI au DNA, DGIPI (fostul Doi şi-un sfert, serviciul secret al Ministerului de interne) şi DOS (Direcţia de Operaţiuni Speciale a IGP). Surse judiciare au explicat că, atunci când interceptează o convorbire, serviciul tehnic al DNA foloseşte serverele SRI, însă acces la conţinut are doar DNA.

După decizia CCR, responsabili pentru strângerea de probe în procesul penal ar putea rămâne doar procurorii şi poliţiştii, adică Serviciul tehnic al DNA şi DOS a IGP. Problema e că aceste două servicii tehnice nu au capacitatea SRI. În plus, celelalte parchete nu au servicii tehnice şi vor fi nevoite să lucreze doar cu DOS sau să îşi implementeze astfel de servicii tehnice. Acesta ar fi însă un proces de durată și presupune costuri.

Ce spun părţile implicate şi specialiştii

Ce spune DNA. Surse oficiale din cadrul DNA au declarat că anchetele procurorilor anticorupţie vor fi afectate într-o mai mică măsură deoarece DNA are propriul serviciu tehnic de supraveghere. Potrivit unor surse judiciare, acest serviciu tehnic este dezvoltat însă mai cu seamă în București, în timp ce în teritoriu DNA stă mai prost din acest punct de vedere. DNA va putea face filaje doar cu Poliţia, nu şi cu cei de la SRI.

Ce spune DIICOT. Surse judiciare au explicat că DIICOT, parchetul specializat pe combaterea crimei organizate, va fi cel mai afectat de această decizie. DIICOT lucrează cu Poliţia, dar si cu SRI pentru interceptări ale comunicaţiilor şi filaje. După decizia CCR, procurorii DIICOT vor fi nevoiţi să lucreze doar cu Poliţia, cu Direcţia de Operaţiuni Speciale din cadrul IGPR.

Poliţia nu are capacitatea şi pregătirea SRI

Potrivit surselor noastre, problema e că Poliţia încă nu are capacitatea SRI privind măsurile de supraveghere. De exemplu, filajul specializat şi accesul la sisteme informatice se fac doar de către SRI.

În plus, DIICOT-ul are nevoie de specialişti în limbi rare: kurdă, dialecte turcice etc, mai ales pentru combaterea traficului de droguri şi migrația ilegală. Spre exemplu, doar SRI are traducător “la cască” din vietnameză, au explicat sursele noastre. Şi aceasta pentru că statul român a investit în pregătirea ofiţerilor SRI mai mult decât în cea a poliţiştilor. Ofiţerii SRI au făcut traininguri cu americanii şi pakistanezii pentru specializări în limbile rare.

42.263 mandate de supraveghere tehnică în 2014

Toate aceste în condiţiile în care, potrivit raportului SRI de la Parlament, numai “în 2014 au fost puse în executare 42.263 mandate de supraveghere tehnică şi 2.410 ordonanţe aparținând structurilor Ministerului public si DNA”. Or Poliţia nu are capacitatea să operaţionalizeze atât de multe mandate de supraveghere, cum face SRI.

“Dacă ar fi numai înregistrarea pur şi simplu, ar mai fi cum ar mai fi, dar ce te faci că trebuie să ai om la cască permanent, eventual cunoscători de limbi rare, care să fie pe fază când se comit sau pun la cale infracţiuni“, a explicat o sursă din Parchetul general. O oră de interceptare “la cască” înseamnă 5 ore de redare pe hârtie. “Poliţia nu poate să implementeze un volum atât de mare de supraveghere tehnică“, a arătat aceiaşi sursă.

Se deschide calea pentru revizuirea sentinţelor?

Potrivit surselor noastre, un posibil efect al deciziei CCR ar putea fi acela că se deschide calea revizuirii sentinţelor de condamnare pe baza probelor obţinute de SRI, interceptări de comunicaţii şi filaje. Potrivit art. 453 litera f din Codul de procedură penală:

“Revizuirea hotarârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când:

  1. f) hotarârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotarârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încalcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.”

Ce spun specialiştii în drept. Experţii au explicat că, prin această decizie, se revine practic la reglementările vechiului cod de procedură penală în care se prevedea că supravegherea tehnică putea fi făcută doar de procurori şi poliţişti. În vechiul cod nu exista sintagma “ori de alte organe specializate ale statului” şi nu a fost nicio problemă.

Ce spun activiştii pentru apărarea drepturilor omului
. Preşedintele APADOR-CH, Nicoleta Andreescu, a declarat: “Din perspectiva drepturilor omului, e o decizie cât se poate de bună pentru că se referă la protecţia unui drept fundamental, dreptul la viaţă privată. Din comunicatul Curţii, înţeleg că decizia de a elimina sintagma “alte organe abilitate să facă interceptari este luată din cauza că, în forma aceasta, legea nu era predictibilă ceea ce e un element esenţial pentru protecţia drepturilor omului. Acum, este de precizat că este rezonabil ca, în anumite conditii, să existe interceptări în cursul unui proces penal sau în alte situaţii, dar această intruziune în viaţa privată a cetăţenilor trebuie să fie legală şi necesară într-o societate democratică şi proporţională cu scopul urmărit. Adică, nu este normal şi rezonabil să poată fi cetăţenii interceptaţi de oricine oricând şi să nu ştie mai ales, că asta era problema aici, cine anume poate intercepta“, a declarat reprezentantul APADOR-CH.


Recomandări

15 thoughts on “Ce efecte ar putea avea decizia CCR de eliminare a SRI din chestiunea interceptărilor

  1. Costin

    Nu e in regula. La ce mai avem servicii secrete daca le castram? Sa modifice textul, sa-l faca clar si gata. De fapt miza e mult mai mare. Mana mafiei se vede de la o posta. Mai toate dosarele DNA se bazeaza pe interceptări, deci mânăstire intr-un picior.

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ Costin: vă referiți la acele interceptări care au zăcut la SRI 7-8 ani până să ajungă la DNA sau la cele care nu au ajuns deloc?

      Reply
      • Raul

        Probabil ca se refera la celelalte. Una e sa zaca exceptiile si alta sa nu mai existe nimic.

        Reply
        • Raul

          E suficient sa vezi cine a depus plangerea de neconstitutionalitate. Crezi ca au facut-o pt drepturile omului? Sau dintr-o profunda nemultumire ca “zac la SRI”?

          Reply
        • Mihai Gotiu

          @ Raul: problema e cine decide care sunt ”excepțiile” și cine poate controla (democratic) asta; că sunt ”excepții” legate și de cine e ascultat, și ce se dă mai departe la DNA

          Reply
  2. Ciprian

    Consider ca problema nu este atat de complicata. Trebuie facut un protocol intre politie si SRI, asigurata prezenta a 2-3 politisti prezenti permanent la SRI care sa semneze raportul de interceptare.

    Reply
  3. tranzitia

    Aveti impresia ca SRI are o imagine buna in fata oamenilor?! Nu s-a debarasat nimeni in mod real cu procese si multi ofiteri intrati la puscarie de trecutul Securitatii deci tot ce este acum nu e altceva decat o transformare (un rebrand) al acesteia.
    Cine garanteaza ca ce face SRI este in folosul societatii sau al lor personal?!

    Reply
  4. dan niculescu

    și de ce nu se introduce explicit, în lege, în locul formulei „ori de alte organe specializate ale statului” Serviciul Român de Informații”?
    oricum, conform hotărârii CSAT, corupția este categorisită drept atentat la siguranța națională. se pot emite mandate pe această problemă.

    Reply
  5. Horatiu

    Țara asta se duce la vale rău. Hoții si bandiții vor face și în continuare legea.Dar ,dupa decizia luată în cazul academicienilor din puscarie, nu mă mai miră nimic. E de plecat urgent din țară.Păcat.

    Reply
  6. POPOVICIU DORIN

    Cei care sunt abilitati sa expliciteze cine sunt” alte organe specializate ale staului” nu au nici un interes pentru ca legile clare, pot incurca avocatii infractorilor!!! De acord cu d-ul Horatiu cu exceptia ultimei afirmatii!!!

    Reply
  7. Pingback: Grijulii cu ascultarea telefoanelor dar liber prin conturile bancare… | Biziday

  8. Ionas

    In perioada vechiului Cpd Pr. Pen. cind nu exista sintagma <> nu indraznea nimeni sa conteste privilegiul SRI de a intercepta orice oricind. CCR nu avea ce sa desfiinteze.

    Acum, cu intrarea in vigoare a noului Cod Pr Pen CCR are ocazia de a spune explicit ca SRI nu are dreptul de a intercepta la bunul lui plac cu exceptia cazurilor se siguranta nationala.
    Amaritele de DNA, DIICOT Politie si alte organizatii fundamentale in existenta statului de drept (national si unitar ) vor trebui sa invete sa asculte si sa fileze

    Reply
  9. Pingback: CCR a rezolvat una dintre problemele ridicate de decizia prin care interceptările SRI devin neconstituționale | România curată

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *