Trăim într-o lume în care trebuie să moară 12 oameni, deopotrivă jurnaliști și victime colaterale pentru a ne reaminti cât de puternică și de importantă e libertatea de exprimare.
Despre atentatul din Paris, asupra redacției Charlie Hebdo, se difuzează deja tone de știri, luări de poziție și analize. Am urmărit, în diagonală, câteva emisiuni și am oprit televizorul. Inevitabil, ajungeau la un subiect comun: necesitatea luptei împotriva terorismului și/sau creșterea importanței serviciilor secrete (iluștrii ”experți” care se pronunțau din niște studiouri din România, la câteva ore după atentat, despre ce ar fi trebuit să facă serviciile secrete franceze au fost cei care m-au făcut să opresc televizorul). Fără a arunca deloc în derizoriu importanța luptei anti-teroriste, spun un singur lucru: orice încălcare a unor drepturi și libertăți civile în numele luptei anti-teroriste reprezintă o victorie a alienaților care au deschis focul în redacția de la Charlie Hebdo.
Singura armă eficientă împotriva acestei frici e exact ceea ce au făcut francezii înspre seară, când au ieșit cu zecile de mii în stradă cu mesajul ”Je suis Charlie”. Exercitarea libertății de exprimare e singura metodă prin care poți lupta eficient împotriva fricii și a terorii. Îndrăznesc să cred că suntem cu mult mai mulți Charlie decât pot mitralia în zece vieți toți fanaticii din lumea asta.
Dacă pentru fiecare victimă a atentatului de la Paris, o mie de oameni își vor înfrânge începând de mâine fricile și vor avea curajul să exprime liber ceea ce simt și ceea ce cred, atunci oamenii de la Charlie Hebdo n-au murit degeaba.
***
Citește și:
Moise Guran: Mai bine mort în picioare, decât viu în genunchi
Solidaritate cu Charlie Hebdo, în fața Ambasadei Franței din București













Dacă ne pierdem lumina interioară a Cuvântului – pierdem însăși esența umanității! Să nu uităm că dimensiunea noastră este cea CREATOARE nu distrugătoare! Cât suntem în lume să fim lumina lumii!
Nici nu ai idee câți îi blamează pe acei caricaturiști că au turnat ca inconștienții gaz pe foc. Adică ridică în slăvi prudența fricoasă și critică curajul acelor oameni de a fi continuat deși amenințarea era reala….