Daniel Befu

Bucureștiul furat (IV). Top 5 cele mai controversate contracte încheiate de primarii Capitalei

Dincolo de prejudiciile anchetate de procurori și aflate în dosare penale, primarii de până acum ai Bucureștiului au aruncat cu banii și pe investiții, altfel necesare orașului, dar care au costat de câteva ori mai mult decât ar fi fost firesc. Pasajul Basarab, spre exemplu, a ajuns să coste 131,5 milioane de euro pe kilometru, sumă apropiată de investiții mult mai complexe din alte țări. Stadionul Național costă cât ”fratele” lui din Frankfurt, deși acesta din urmă stă mult mai bine la dotări. Este bine să ținem cont și de aceste lucruri atunci când judecăm activitatea de până acum din fruntea administrației capitalei a principalelor partide politice românești. După ce v-a prezentat marile dosare penale în care sunt implicați foștii primari din București (aici și aici), România Curată vă propune și o trecere în revistă a celor mai controversate cinci cheltuieli făcute în ultimii ani.

1. Aproape cel mai scump pod din lume

E vorba de Pasajul Basarab, ale cărui costuri au ajuns la aiuritoarea sumă de 250 milioane de euro, în condițiile în care construcția măsoară numai 1.900 de metri. Asta însemnă un cost pe kilometru de 131,5 milioane de euro. Costurile sale sunt apropiate de cele ale Viaductului Millau din Franța, capodoperă inginerească ce îți taie răsuflarea, care a costat totuși cu 19% mai mult pe kilometru. Viziunea acestei ctitorii i-a aparținut Primarului General Traian Băsescu, care a lansat-o încă din 2001 în eter, însă proiectul a fost aprobat de-abia în 2004, cu un cost inițial estimat la 67,8 milioane euro. Proiectul a fost demarat efectiv de Primarul General Adrian Videanu în 2007 și finalizat de Primarul General Sorin Oprescu în 2012. Podul e foarte frumos noaptea, fiind luminat pe alocuri cu leduri albăstrui.

arena nationala

2. Național Arena, locul ideal pentru serbarea onomasticilor

E considerat din punct de vedere al costurilor echivalentul Stadionului din Frankfurt, fiind investiți în el 190 milioane euro. Jurnaliștii de la GSP au făcut o comparație a celor două arene sportive, realizate, culmea, de același constructor, Max Bogl, și au tras câteva concluzii triste. Pe de o parte deși costurile au fost similare, calitatea celor două construcții diferă dramatic, în special la capitolul echipări. Singurele similitudini între noi și nemți au fost identificate la acoperiș, terasă VIP și chioșcurile exterioare. La noi jurnaliștii au descoperit că finisajele sunt de calitate inferioară, dând ca exemplu pelicula de vopsea cu care a fost acoperit betonul, care la noi se pătează imediat. GSP a descoperit că nemții au fost chibzuiți cu banii lor: cu 126 de milioane au făcut stadionul și cu alte 45, infrastructura de transport care-l deservește. Mai mult, Național Arena, desi demarat în 2007, a fost în mare parte construit în plină criză economică, când prețurile materialelor de construcții, al serviciilor firmelor constructoare și al mâinii de lucru ar fi trebuit să fie considerabil mai mici decât în perioada de boom. În contrapartidă, autorii investigației au ținut să evidențieze că în mod paradoxal, spre deosebire de România, costul muncitorilor care au edificat stadionul din Frankfurt a fost mult mai mare, de aproximativ 2000 euro/luna. Cu toate astea noi i-am egalat la costuri. Victor Ponta, pentru a i se genera un plus de popularitate înainte de prezidențialele din 2014, a fost sărbătorit triumfal pe Național Arena de către familia sa lărgită (PSD). După dezastrul de la Clubul Colectiv, s-a iscat un scandal legat de gradul de  la flăcări  prelatei care  care acoperă Național Arena.

3. Bucureștenii beau la robinet ”apă franțuzească” la preț de Evian

Apa Nova, o companie protejată pe rând de Adrian Videanu cât și de Sorin Oprescu, e operatorul care deservește cele aproape 2 milioane de suflete de bucureșteni. Iar când ai un consumator captiv, pentru a spori profitul îți mai lipsește doar ”scânteia” unei minți sinistre. Reprezentanții Apa Nova și complicii lor politici (Costin Berevoianu-consilierul Primarului General, Vlad Moisescu- trezorier PNL și cu sprijinul controversatului Ovidiu Semenescu) au cumpărat ”la bucată” voturi în CGMB pentru a accepta un act adițional la contractul de concesiune încheiat de PMB cu Apa Nova, prin care s-a mărit nejustificat de 17 ori prețul apei potabile și al serviciilor de canalizare vândute bucureștenilor. Malefici în gândire și acțiune, reprezentanții Apa Nova, ajutați de complicii lor din Primăria Capitalei și CGMB, și-au zis că ”niște zeci de lei în plus în factura la apa pentru fiecare familie se simt prea puțin la portofel”, în schimb sutele de mii de facturi lunare, generează un extaz financiar în conturile Apa Nova. Procurorii DNA au constatat că urmare a ”actului adițional” infam, s-a generat o creștere a cifrei de afaceri a companiei franceze de la 493.644.646 lei în 2011 și de la un profit net de 85.732.079 lei în  2011, la o cifră de afaceri de 666.912.331 lei în 2012 și un profit de 118.135.449 lei în 2012 (aici).

apanova-1

4. Banii frumos mirositori din ”Afacerea Panseluța”

Sub numele de scenă ”Afacerea Panseluța” s-au derulat o serie de contracte de către fiecare din primăriile de sector, prin care s-au aruncat în vânt sume enorme de bani, cumpărându-se flori, arbuști și arbori, dar și mobilier urban, de tipul coșurilor de gunoi, al bancuțelor etc, la prețuri astronomice. Același lucru s-a întâmplat și cu părculețele de copii. Culmea e că la scurt timp după plantare, o mare parte dintre acestea fie au fost furate, fie s-au uscat. Ca să înțelegem scara la care s-a desfășurat această operațiune de achiziție de plante, la care au aderat toți primarii de sectoare, vom da câteva exemple sugestive, extrase din raportul Curții de Conturi a României:

  • La ADP Sector 2,72% din totalul contractelor din anii 2011-2012 s-au încheiat prin procedura de achiziție directă, ocolindu-se astfel licitațiile.
  • Primăria Sectorului 1 a cumpărat un balansoar cu 12.750 lei, cu de peste zece ori mai mult față de 927 lei cât a costat în Sectorul 3, iar pe o jucărie pe arc amplasată în parcuri, Andrei Chiliman a plătit 11.500 lei, de cinci ori mai mult decât cei 2.612 lei plătiți de Primăria Sectorului 4.
  • Suma plătită doar pentru achiziționarea de flori, arbori și arbuști (fără cheltuielile de îngrijire), de către Primăria Sectorului 3 în intervalul 2011-2012 a ajuns la fabuloasa sumă de 39.514.000 lei. Primar era la acel moment Liviu Negoita (PDL).
  • Adaosurile comerciale puse de comercianți la florile vândute primăriilor au fost și de 25 de ori mai scump la crizanteme – de 310 lei/bucată, în contextul în care furnizorul primăriei le cumpărase de la producător cu 12 lei/bucată (adică adaus comercial de 2500%!!!). Trandafirii au avut adaosuri comerciale de ”doar” 418% – achiziționați cu 5,5 lei bucata și revânduți primăriei cu 28,5 lei/bucată.
  • Inclusiv avocatul PSD Dănuț Sova a prestat consultanță juridică pentru ALPAB (aflată în subordinea lui Sorin Oprescu), facturându-și serviciile cu 100 euro/oră. Rodul consultanței a fost achiziția de către ALPAB a unor chioșcuri care costă cât un apartament: 40.000 euro bucată (aici).

5. ”Borduriada” cu borduri importate din China de Marmosim

Primarul Adrian Videanu a rămas în istorie ca omul care a întors Bucureștiul cu susul în jos, demarând o multitudine de proiecte de reasfaltari de străzi și trotuare, care, prin faptul că s-au desfășurat simultan, au generat numeroase perturbări ale traficului. Șoferii bucureșteni, în timpul cozilor interminabile din trafic, au putut observa pe îndelete cum borduri grozave din granit au fost smulse și duse nu știm unde, fiind înlocuite cu borduri din beton. O parte din bordurile montate au fost ”made în China”. Ulterior s-a descoperit că unul din importatorii acelor borduri era chiar firma Marmosim controlată de familia Videanu. În total, conform unui raport al Curții de Conturi citat de ziarul Gândul, firma familiei Videanu ar fi importat borduri in valoare de 4 milioane euro din  care au fost apoi vândute firmelor de construcții care încheiaseră contracte cu PMB pentru  asfaltare (vezi aici). Adrian Videanu s-a scuzat la acel moment, explicând ca Primăria nu e obligata sa verifice listele de furnizori ai societăților asfaltatorilor. In total, în cursul ”marii asfaltări”, Bucureștiul a cheltuit 20 milioane euro pe borduri, conform presei vremii.

Citește și Bucureștiul furat (I). Topul șpăgii pe sectoare

Bucureștiul furat (II). Competiția primarilor de sector. La mită încasată.

Bucureștiul furat (III). Marea competiție de la Primăria Capitalei


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *