BUCUREȘTIUL FURAT (II). Competiția primarilor de sector. La mită încasată

PSD, PNL sau vreun aliat al lor mai mic? Ce partid a dat cel mai bun primar Bucureștiului și sectoarelor acestuia? E o întrebare căreia i se poate răspunde cu greutate. De fapt, mai simplă e întrebarea: cine a băgat mai mult mâna în bugetul public pentru a se îndestula pe sine și partidul? Ei, aici chiar e competiție. Că până la Primăria Generală, nu există Sector în ultimele legislaturi care să nu fi dat măcar câte un primar nevoit să treacă să dea cu subsemnatul în fața procurorilor*. Așadar, hai să vedem cine stă ”mai bine” la capitolul șpagă, abuz în serviciu și alte acuzații penale: primarii PSD ori cei ai PNL? Astăzi ne ocupăm de cei de la sectoare; vom reveni însă și cu Primăria Generală. Cu mențiunea că ceea ce au apucat procurorii să documenteze deja reprezintă, cel mai probabil, doar o parte din șpăgile încasate și contractele cu dedicație semnate.

***

Sectorul 1. Primar PNL. Contracte atribuite în valoare de 60-90 milioane euro, șpagă în jur de 9 milioane euro  

Andrei Chiliman avea o imagine foarte bună în ochii electoratului, în ciuda unor anchete de presă care dovedeau că intelectualul rafinat de la PNL nu e chiar cel mai cinstit om din București. Percepția publică s-a schimbat în iunie 2015, când procurorii DNA l-au săltat pe edil direct de la aeroport, urmare a denunțului unui afacerist controversat, Gheorghe Boeru, agățat de procurori în dosarul lui Iulian Herțanu, cumnatul lui Victor Ponta (aici).

Andrei Chiliman a participat, conform procurorilor DNA, încă din primul său an de mandat, 2004, la constituirea unei rețele de ”contracte contra șpagă”, fiind înconjurat de o camarilă politică formată din Vlad Moisescu (considerat multă vreme un sforar al PNL), Ioana Costescu, consiliera primarului și consilierul local Ion Brad. DNA-ul susține că Chiliman & Co au constituit un grup ”care a avut drept scop comiterea unor fapte de corupție și asimilate acestora, care să genereze obținerea unor comisioane cuprinse între 10% și 15% din valoarea lucrărilor atribuite pe criterii clientelare, de la agenții economici favorizați în câștigarea procedurilor de achiziție publică, pe parcursul derulării contractelor încheiate cu primăria”.

Primarul și ajutoarele lui au practicat diviziunea muncii, fiecare având roluri clar definite în schema de corupție, dar și o retribuție în procent fix, pentru efortul depus, cel mai răsfățat financiar fiind însuși Chiliman: ”Suspectul Moisescu Vlad Octavian coordona grupul infracțional, solicita și încasa comisioanele respectiv dispunea cu privire la modalitatea gestionării acestora, suspecții Costescu Ioana și Brad Ion derulau activități de determinare a plății comisioanelor și de încasare a acestora, iar inculpatul Chiliman Andrei Ioan, prin prisma atribuțiilor conferite de funcția sa, garanta favorizarea societăților agreate în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor și ulterior, pe parcursul derulării acestora. Banii primiți de la reprezentanții societăților comerciale, în modalitatea descrisă mai sus, au fost împărtiți între suspecții Vlad Moisescu, Ioana Costescu și Brad Ion, inculpatul Chiliman Andrei și filiala unui partid politic, în următoarele procente: 30% inculpatul Chiliman Andrei; 15% Moisescu Vlad; 15% Ioana Costescu; 15% Brad Ion, 10% partidul respectiv-filială Sector 1. Diferența de 15% a fost folosită pentru diverse cheltuieli legate de remunerarea suplimentară a funcționarilor care au sprijinit, în diferite modalități, la derularea activităților ilicit”, se susține în comunicatul DNA.

Procurorii au documentat, conform comunicatelor emise, șpăgi în valoare de 300.000 lei (Romair Consulting-Gheorghe Boeru) plus 38.481.488 lei (Straco), bani obținuți de la reprezentanții celor două beneficiare ale unor contracte de lucrări publice (lucrări de reabilitare termică a blocurilor de locuințe din Sectorul 1 al municipiului București, inclusiv servicii de supraveghere a lucrărilor prin diriginți de șantier) derulate în perioada 2007 – 2014 (vezi aici).

Precizăm însă că după arestarea lui Andrei Chiliman, majoritatea trusturilor mari de presă au vuit, citând surse din DNA că prejudiciul real ar fi de 670 de milioane euro. România Curată nu a putut identifica vreo mențiune oficială a DNA legată de cuantumul prejudiciului produs de gruparea Chiliman. Dacă considerăm însă reală suma speculată de presă ca fiind de 670 milioane de euro, în acest caz dacă respectăm procentul de 10-15%, ar înseamna o șpagă cuprinsă între 67 și 100 milioane de euro.

Ulterior au apărut clarificări legate de valoarea enormă a prejudiciului. Suma a fost lansată în presă după ce DNA ar fi pus sechestru asigurător pe valoarea de 3.000.000.000 de lei (informație neconfirmată deocamdată de DNA). Suma aceasta a rezultat urmare a unui contract notarial prin care nevasta lui Vlad Moisescu și-ar fi împrumutat mama (soacra lui Vlad). Ulterior au apărut clarificări, cum că ar fi fost lei vechi, de unde ar fi apărut confuzia.  (aici) si (aici).

Chiliman mai are pe cap două dosare penale, unul deschis în decembrie 2015 (aici) în care s-a declanșat urmărirea penală față de edil pentru că ar fi emis o autorizate de demolare a anexelor monumentului istoric Palatul Știrbei, de pe Calea Victoriei, în inima imobiliară a Capitalei. Autorizația de demolare a fost urmată de o autorizație de construire a unui complex imobiliar de factură modernă pe amplasamentul construcțiilor monument istoric demolate. Primarul Sectorului 1 e acuzat că și-a depășit atribuțiile, autorizațiile privind demolări de monumente istorice neintrând în competența lui. Cel de-al treilea dosar e legat de o autorizație ilegală emisă pentru construirea unei terase a unui imobil, în ciuda opoziției vecinilor, care fusese ferm exprimată și de care primarul nu a ținut cont.

Calcularea prejudiciilor reale încă nu a început, deocamdată vorbim de o șpagă de aproximativ 9 milioane de euro, din care ”partea primarului” ar fi, conform procentelor avansate de procurori, de aproximativ 2,5-2,7 milioane euro.

Sectorul 2. Primar PSD. Șpagă de 1,4-4,2 milioane euro

Neculai Onțanu (ex-lider PSD și președinte pentru scurt timp al UNPR) era cel mai longeviv primar de sector din Capitală, cu 4 mandate consecutive, începând cu anul 2000. Onțanu a fost săltat de DNA în martie 2016 pentru că a condiționat o retrocedare de o șpagă în natură (aici). Mai exact e vorba de 1.500 mp, situați pe strada Barbu Văcărescu, pe malul lacului Colentina, unul din epicentrele dezvoltatorilor de lux. Șpaga a fost disimulată în 2007 sub forma unui contract de vânzare-cumpărare fictiv între Loredana Radu (nepoată lui Gabriel Oprea și avocată lui Dorin Cocoș și Victor Ponta) și Tudor Ioan Ionescu (urmașul lui Take Ionescu), beneficiarul de drept al retrocedării. Valoarea șpăgii (terenul respectiv) a fost evaluată de procurori la 4 milioane euro. Din cei 1500 mp, 1000 de mp au ajuns la generalul UNPR Gabi Oprea, care l-a luat la o fracție de preț. Ulterior, pe acel teren, Gabi Oprea a  ridicat un turn de 10 niveluri, pe care l-a donat ”la gri” fiicei  sale (aici).

Ceilalți 500 mp au ajuns la Remus Florin Capotă, partener de afaceri cu nevasta lui Thomas Lundin, mituitor al mai multor oficiali români, pentru încheierea de contracte cu compania Ericsson, ale cărei interese le reprezenta. Restul terenului primit de moștenitorul retrocedării a ajuns la Marian Jean Căpățână, care apare ca beneficiar și într-o retrocedare ilegală în Sectorul 6. Nu știm dacă e vorba efectiv de un prejudiciu cauzat statului român, deoarece beneficiarul retrocedării chiar trebuia să i se facă punerea în posesie, procurorii nevorbind pană la acest moment de o supraevaluare a suprafeței cuvenite beneficiarului de drept, ci doar de o folosire abuzivă de către Onțanu a puterilor conferite de funcția de primar, pentru a obține foloase materiale necuvenite.

Nu cunoaștem suma exactă care a ajuns în buzunarele lui Neculai Ontanu de pe urma acestei retrocedări. Dacă luăm în considerare că valoarea terenurilor date spagă era de 4,2 milioane euro și două treimi din suprafața au ajuns la Gabi Oprea, rezultă că partea lui Ontanu a fost de 1,4 milioane euro. Însă, în cazul generalului Neculai Onțanu, cel mai probabil acesta e doar începutul. Așa cum a arătat România Curată recent, în ograda lui Ontanu există și alte retrocedări care au urmat aceeași retetă folosită prin plasarea unui avocat interpus (aici).

Sectorul 3. Primar PNL (ex-PDL). Nu a luat nimic? A trucat doar de fraier ce a fost?

În februarie 2016, DNA a anunțat începerea urmăririi penale fată de fostul primar PDL al Sectorului 3, Liviu Negoită. Însă acesta este acuzat de abuz în serviciu, nu de luare de mită și nici de producerea unui prejudiciu a cărui valoare să fi fost cuantificată (aici). E vorba de fapte comise în 2008-2009: ”În perioadă 2008-2009, suspecții Negoiță Liviu, Mihăiță Marius și Dumitrașcu Ștefan, în calitătile menționate mai sus, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu referitoare la verificarea legalitătii actelor întocmite, au eliberat 4 autorizații de construire și certificatele de urbanism aferente acestor autorizații, referitoare la un imobil situat pe Calea Dudești, Sector 3, cu nerespectarea normelor de urbanism și protecție a zonelor în care se găsesc monumente istorice”.

În paralel mai există un incident în care a fost implicat numele ex-primarului Liviu Negoită. Despre acest dosar nu se știu foarte multe, doar că a ajuns și la DNA, dar cercetările au înaintat în pas de melc. E vorba de o licitație derulată în 2009 pentru un contract cadru de realizare a unor proiecte de infrastructură finanțate din fonduri europene, în valoare de 110 milioane euro, intitulat: “Lucrari sistematizare pe verticală/modernizare/ranforsare /reparații curente/extindere apa/extindere canal pe rază Sectorului 3”. La acel moment Negoită a fost acuzat că a modificat în SEAP condițiile de participare la licitație, fără să treacă respectivele informații și în Jurnalul Electronic al Uniunii Europene. Nu există vreo dovadă că Negoită ar fi încasat vreo șpagă în urmă acelor licitații, însă ce e cert e că a declarat câștigător un consorțiu de societăti de construcții apropiate de sine și de PDL, Tehnologica Radion și AB Construct. În acest caz s-a declanșat o anchetă și la Bruxelles, luându-se în calcul inclusiv posibilitatea condamnării Romaniei la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). La nivelul justiției române, cazul a intrat într-un mare con de umbră. Presa a vehiculat că în cariera sa de primar, Liviu Negoită ar fi trucat 40 de licitații (aici), însă, până acum, singurul dosar în care Negoită e urmărit penal e cel de abuz în serviciu.

Sectorul 5. Primar PSD. Contracte de 454 milioane euro, șpagă de 90 de milioane euro

Marian Vanghelie, ex-primarul ”care este”, a fost săltat de DNA în martie 2015, fiind acuzat că a luat șpagă și că a comis fapte de abuz în serviciu în perioada 2007-2015, atribuind discreționar contracte în valoare de aproximativ 2 miliarde de lei către Marin Dumitru, un afacerist agreat de el, care acceptase să cotizeze un procent de 20% din valoarea contractelor încheiate cu Primăria Sectorului 5 și cu instituțiile din subordinea acesteia.(detalii aici). Asta înseamnă că Marian Vanghelie s-ar fi ales cu o șpagă de până în 90 milioane de euro.

Precizăm că nu toată suma de 2 miliarde lei poate fi considerată prejudiciu, fiind vorba de valoarea totală a contractelor atribuite operatorului privat agreat de Marian Vanghelie. Însă orice șpagă plătită către un ales/ funcționar, se traduce automat în creșterea costurilor pentru operatorul economic (transformată apoi într-o notă de plată mai mare pentru autoritățile statului), fie printr-o calitate precară a serviciilor/produselor oferite statului, fie într-un mix din cele două. Neavând însă o estimare a pagubelor generate de lipsa de calitate a serviciilor/bunurilor oferite de afaceristul favorizat de Vanghelie, nici a procentului cu care au fost umflate valorile contractelor, putem consideră momentan că prejudiciul cert pentru stat ar fi șpaga cuprinsă între minim 45 de milioane euro (dacă ținem procentul la limita de jos, adică 10%) și 90 de milioane euro (dacă nu s-ar fi acordat nici un discount la cei 20%). Ca medie, până la finalizarea expertizelor judiciare, putem consideră deocamdată nivelul șpăgii undeva la mijloc, adică la 60 de milioane euro.

Să nu fim însă, incorecți, cu Marian Vanghelie: procurorii susțin că o parte din şpagă ar fi bucurat şi alţi oameni: 2 milioane euro au ajuns la Ocram Televiziune (OTV-ul lui Dan Diaconescu), 200.000 euro la B1 TV, că au fost renovate trei sedii ale PSD din Bucureşti (unul dintre acestea fiind cartierul general de campanie electorală al lui Mircea Geoană în 2009, când a candidat la prezidenţiale). Se mai ştie şi de nişte ceasuri de lux care au nimerit sub formă de cadou în casa lui Mircea Geoană, dar despre care fostul preşedinte al PSD a declarat la DNA că nu are habar din ce bani au fost procurate.

Sectorul 6. Primar PDL (rebotezat PNL). Pagubă  de 58,2 milioane de euro, șpagă în jur de 10 milioane euro

Primarul Cristian Poteraş s-a bucurat de două mandate (2004-2008 şi 2008-2012). Deşi este un personaj extrem de controversat, ale cărui tunuri şi dealuri cu afacerişti protejaţi politic ies la iveală periodic (aici) şi (aici), acesta face puşcarie pentru o faptă comisă în primul sau an de mandat. La acel moment a eliberat 6 titluri de proprietate cu încălcarea dispoziţiilor legale, având complici mai mulţi membri ai subcomisiei locale de aplicare a Legii fondului funciar. Poteraş a simulat o serie de retrocedări în compensare, ce au însumat 119.647,64 mp teren intravilan situat pe artere importante (Splaiul Independenţei, Calea Plevnei, Bulevardul Timişoara, Iuliu Maniu, Calea Giuleşti) sau în locuri cu potenţial imobiliar ridicat de pe raza Sectorului 6 (în spatele SMG al Forţelor Terestre), a căror valoare de piață la nivelul anului 2006 a fost de 58.230.034 euro (205.306.570 lei).

Terenurile au ajuns la o grupare din care a făcut parte fratele lui Elan Schwarzenberg şi verişorul soţiei lui Poteraş, Aureliana, care au cumpărat drepturile litigioase la un preţ infim: 417.900 euro şi 40.000 lei. Păgubiţii au fost Municipiului Bucureşti, Clubul Sportiv Rapid, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie ICECHIM şi Institutul de Biologie al Academiei Române. Autorităţile judiciare au precizat că în urmă tranzacţiilor, membrii grupării infracţionale au obţinut 82.324.529,67 euro (aici). Ex-primarul Cristian Poteraş nu a fost dovedit că a încasat vreo ”şpagă”, în schimb verişorul Aurelianei Poteraş (căutat o vreme de procurorii DNA în SUA, deşi el îşi făcea veacul în ţară) a câştigat de pe urmă acestor retrocedări ilegale 20.193 mp de parcele de lux (8.400 mp în incinta ştrandului Crângaşi, 1.880 mp în curtea Institutului de Biologie al Academiei Române de pe Splaiul Independenţei şi 9.830 mp pe Bd. Timişoara) din care a instrăinat 11.700 mp, pentru care a încasat 3.820.000 euro (aici). Estimativ, valoarea beneficiilor familiei Poteraş de pe urmă acestor retrocedări ilegale, a fost de aproximativ 10 milioane de euro (dacă ţinem cont că partea lui Lucian Viorel Grecu, verişorul nevestei lui Poteraş) a fost de o şesime din totalul suprafeţei retrocedate. Exprimat procentual, beneficial familiei Poteraș a fost de 16.67% din pagubă generată statului român. Fostul primar a fost obligat să plătească paguba de 58 de milioane euro în solidar cu funcţionarii condamnaţi, însă averea la vedere ce poate fi executată este deprimant de mică: „apartament evaluat la 70.000 euro şi  de 3.693 lei din contul BRDE…”.

***

VA CONTINUA! Cu marii primari. Mai exact, primarii generali!

***

Citește și BUCUREȘTIUL FURAT (I) : Topul Șpăgii pe sectoare


Recomandări

5 thoughts on “BUCUREȘTIUL FURAT (II). Competiția primarilor de sector. La mită încasată

  1. Pingback: BUCUREȘTIUL FURAT (I): Topul Șpăgii pe sectoare | România curată

  2. Pingback: Bucureștiul furat (III). Marea competiție de la Primăria Capitalei | România curată

  3. Pingback: Fara Cenzura | Stiri Directe - Adpres.net

  4. Pingback: Bucureștiul furat (IV). Top 5 cele mai controversate contracte încheiate de primarii Capitalei | România curată

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *