Victoria Stoiciu

5 legende grecești și vânătoarea de vrăjitoare

Zilele astea, spațiul mediatic și online e suprasaturat de voci care vituperează împotriva Greciei și a refuzului guvernului Tsipras de a accepta condiționalitățile impuse de Troikă. Se caută, cu orice preț, vinovați, iar vinovații sunt, inevitabil, grecii –  pentru că sunt leneși, corupți, iresponsabili, neserioși. Se uită sau nu se vrea a ști că această situație cu iz de catastrofă în care s-a pomenit Grecia este rezultatul unor probleme structurale – atât ale Greciei, cât și ale Uniunii Economice și Monetare. Iar când e vorba de probleme structurale, a căuta vinovați și țapi ispășitori echivalează cu o vânătoare de vrăjitoare.

Mai jos, câteva mituri foarte populare care circulă nestingherit, fără a fi chestionate

Grecii sunt de vină pentru situația creată

Mai exact, sunt vinovați pentru ca și-au întins așternutul mai mult decât îi ținea plapuma, se spune. Și e adevărat că grecii au trăit după aderarea la euro peste posibilitățile lor economice. Dar asta nu pentru cu au fost necumpătați, lacomi sau leneși, ci pentru că au făcut greșeala de a intra într-un club al celor bogați unde nu aveau ce căuta – adică în zona euro. Iar asta nu e doar responsabilitatea Greciei, ci a tuturor celor care au stat în spatele arhitecturii Uniunii monetare. Zona euro, după cum se știe, presupune o monedă comună care circulă atât in statele cu economii competitive, puternice, cum e Germania, dar și în state cu economii mai puțin competitive, cum e Grecia sau alte state de la periferia sudică a Europei. Prima consecință a intrării in euro a fost o scădere a ratei dobânzilor – până în 2001, când a adoptat moneda euro, Grecia avea dobânzi bancare ridicate, care țineau împrumuturile jos. E singurul beneficiu pe care, practic, grecii l-au avut de pe urma aderării la euro – s-au putut împrumuta ieftin. Altfel, având o monedă supraevaluată, competitivitatea Greciei a scăzut, din cauza creșterii costurilor forței de muncă și a productivității stagnante.

Când recesiunea economică s-a instalat în Europa în 2008, statele cu economiile cele mai slabe au fost cele mai afectate. Dacă Grecia nu ar fi intrat în zona euro și ar fi rămas la drahme, în 2008, când a fost lovită de criză, ar fi putut să pompeze mai mulți bani în economie, dând drumul la tiparnița de bani. Acest lucru ar fi produs inflație, dar ar fi devaluat moneda grecească pe piețele internaționale, făcând exporturile grecești mai competitive și stimulând economia.

Fiind în zona euro, marja de manevră fiscală a Greciei a fost extrem de redusă, iar problemele de arhitectură a zonei euro au început să iasă la suprafață. Problema principală e că zona euro reprezintă o uniune monetară, nu și una fiscală, așadar nu există  pârghii de intervenție și de transferuri către statele mai sărace cu probleme, atunci când acestea apar. Iar apariția lor era previzibilă, dacă nu chiar inevitabilă, dar mizele economice erau prea mari, statele cu economii puternice precum Germania aveau prea mult de câștigat pentru a renunța la proiectul Uniunii Monetare. Îi putem blama pe greci pentru că au intrat într-o uniune monetară croită pe măsura intereselor altora? Discutabil. Pe această logică, ar trebui să îi arătăm cu degetul și pe cei care i-au primit, și pe cei care au conceput zona euro așa cum au făcut-o.

Grecii au falsificat datele statistice și au mințit

Da, le-au falsificat. Dar cine sunt grecii? Sunt ei o masă indistinctă, omogenă, nu există clase sociale, nu există conduși și conducători, aleși și alegători ?

În anul  1998,  Greciei i s-a refuzat accesul in zona euro, din cauză că nu  îndeplinea cele 5 criterii necesare, printre care un deficit bugetar sub 3% si o datorie publică mai mică de 60% din PIB. Deficitul bugetar al Greciei era , însă, de 3,7%. Guvernul Greciei, împreună cu Goldman Sachs, au găsit o soluție – legală, de altfel. Ea a constat în furnizarea către statul grec a ceea ce se cheamă cross-currency swaps, adică transferuri de bani în avans în schimbul unor plăți viitoare. Astfel, creditele acordate Greciei nu erau înregistrate ca datorii, guvernul grec putea cheltui în voie, fără ca deficitul bugetar să explodeze. Partea și mai interesantă e că Eurostat ignora, la acea dată, astfel de schimburi legate de produse derivate și accepta statisticile bazate pe astfel de schimburi ca fiind corecte.

Așadar, ce treabă au cetățenii greci, care azi plătesc prețul austerității, cu ceea ce a făcut guvernul lor împreună cu Goldman Sachs? Păi, vine replica tradițională, guvernul grec a fost ales în mod democratic, deci implicit și cetățenii greci sunt complici la minciună. Acest argument e o simplificare nepermisă, care pentru a fi valid  necesită, mai întâi, un grad de transparență care nu a existat niciodată și, doi, un mandat acordat de electorat pentru așa ceva și care, nici el, nu a existat niciodată. Și-au anunțat politicienii greci electoratul cu privire la intenția de falsificare, au primit ei mandat de la electoratul grec pentru așa ceva? Și atunci despre ce responsabilitate a grecilor vorbim? Dacă există vreo responsabilitate a electoratului grec în povestea asta, atunci ea e post-factum și constă în aceea de a nu îi fi tras la răspundere pe politicienii care s-au făcut vinovați de provocarea crizei, așa cum a făcut Islanda, care a deschis dosare penale foștilor membri ai guvernului pentru  neglijența de care au făcut dovadă la guvernare în prevenirea crizei (deși măsura e foarte discutabilă).

Grecii sunt, totuși, vinovați, pentru că s-au împrumutat peste măsură

Din nou, depinde ce înțelegem prin greci. Dacă ne referim la grecii de rând, datele Băncii Centrale Europene ne arată că gospodăriile grecești – adică cetățenii, nu erau nici pe departe atât de îndatorați pe cât erau alți europeni. E adevărat că după intrarea în zona euro  ritmul de îndatorare a gospodăriilor grecești a crescut vertiginos – de la 20% din PIB în 2000 la 65% în 2010. Cu toate astea, în perioada 2007-2009 doar 37% din gospodăriile din Grecia, față de 47% din gospodăriile europene aveau credite la bănci. În mod ironic pentru cei ce laudă rigoarea nordică germană, 47% din gospodăriile germane dețineau un credit, 60% din cele finlandeze și 66% din cele olandeze. După cum se poate vedea mai jos, și gradul de îndatorare a gospodăriilor grecești  față de veniturile disponibile era, înainte de criză, mult  mai mic decât în multe state europene ( Date OECD, sursa aici) –  în jur de 80%, față de 250% în Olanda, 180% în Marea Britanie și 100% în Germania.

grexit 2

Marea problemă a Greciei e datoria guvernamentală, cauzată în parte de iresponsabilitatea unor guverne, parte din cauza unei situații fără ieșire, în care după 2010  au trebuit să se împrumute tot mai mult pentru a plăti datoriile către creditori. Dar de ce s-a împrumutat statul de la Troikă? Pe cine a salvat Troika?

Troika a salvat  Grecia!

Da, se poate spune că Troika a salvat Grecia prin cele două bailout-uri consecutive, dar principalii beneficiari nu au fost nici cetățenii greci, nici guvernul grec, ci băncile.

În 2010 și apoi 2012 Troika (adică Banca central Europeană, FMI și UE) au  împrumutat Greciei 252 miliarde de euro.  Dintre acestea, 34 de miliarde au  mers către diverse plăți menite să convingă creditorii să accepte restructurarea datoriilor în 2012. Alte 48 de miliarde au fost folosiți pentru recapitalizarea băncilor grecești, iar 149 miliarde au fost utilizați pentru a plăti datoriile originale și dobânzile la acestea. Mai puțin de 10% din bani au ajuns la cetățenii greci (sursa aici). Majoritatea banilor s-au dus, așadar, către băncile străine, în special franceze, germane, care au împrumutat nesăbuit în goana lor după profituri.

Cine deține azi cea mai  mare datorie a Greciei? Nu o mai dețin băncile private, ci statele, în special Franța și Germania. Cu alte cuvinte, banii împrumutați grecilor de către Germania și Franța au mers către … băncile germane și franceze. În plus, ca urmare a celor două bailout-uri, Grecia nu stă deloc mai bine la capitolul datorie publică – din contra, azi datoria statului grec reprezintă 175% din PIB, mai mult decât era în 2009 (129%), înainte de cele două bailout-uri.

grexit 1

E nevoie de mai multă austeritate!

Păi, dacă e așa, dacă datoria publică e în creștere, înseamnă că e nevoie ca grecii să strângă și mai mult cureaua, spune „înțelepciunea tradițională”.

Nu spune nimeni ca Grecia nu are nevoie de reforme profunde. Dar termenul de reformă nu este sinonim cu austeritate, nici cu măsuri distructive pentru economie. Marea problemă e că austeritatea și-a arătat limitele în ultimii 5 ani, de când e aplicată, fapt admis inclusiv de FMI.

Nu a fost suficient aplicată, vor riposta unii. Austeritatea trebuie continuată și atunci va da rezultate. Marea problemă e că mai multă austeritate nu va rezolva problema – și asta nu o spune doar Tsipras, ci o serie de analize ale Troikăi, Care arată că în varianta în care Grecia ar aplica toate măsurile pe care guvernul lui Tsipras le-a respins săptămâna trecută și ar avea 15 ani de creștere economică continuă, nivelul datoriei publice ar rămâne în continuare nesustenabil. În varianta în care cel mai bun scenariu s-ar adeveri, în anul 2030, datoria greacă ar reprezenta 118% din PIB.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

30 thoughts on “5 legende grecești și vânătoarea de vrăjitoare

  1. Speranta Balasa

    Pare un articol manipulator, in stilul „nu-i asa ca nu-i asa? ” care vrea solutii simple la probleme complicate, o tendinta care contamineaza mult gindirea actuala. Sinteti sigura ca cifrele avansate sint reale?

    Reply
    • Nicolae Dorobantu

      foarte reale si inca nu e tot.
      Din pacate la gradul urias de propaganda corporatist-neoliberala eliberata pe piata media s-a ajuns ca realitatea sa fie vazuta ca o tentativa de „manipulare” !!!

      Reply
      • Flaviu

        aș adăuga și faptul că nu se spune nimic despre cum au cheltuit guvernele anterioare din Grecia o căruță de bani pe armament și alte echipamente militare, cumpărate de la nemți….probabil cu lobby puternic, poate chiar șpăgi.

        Reply
        • Nicolae Dorobantu

          Armament care in mare masura nici macar nu exista, au fost contracte pur fictive. Spaga putin spus, a fost operatie criminal mafiota in toata regula.

          Reply
  2. Albert

    De acord cu Speranta, articolul e incomplet. Dar nu e prea tarziu, poate ne clarifica autoarea intrabarile urmatoare. Sunt intrebari sincere, nu am nici o agenda, doar speranta de a afla ‘ce nu ne spun ceilalti’:
    1. Nu toti grecii sunt vinvati, asta e clar. Dar chiar nu e nimeni vinovat ? Nici un fost politician, ministru, etc ?
    2. Pe ce s-au cheltuit banii ?
    3. Sunt adevarate sau falsele povestile cu pensiile speciale si foarte generoase la care nu vor acum grecii sa renunte ?
    Daca macar la intrebarile astea ar putea propune autoarea niste raspunsuri corecte, poate mai invatat si eu (si noi) ceva. Daca nu, ramane un articol de propaganda. In directia opusa celeilalte propagande, dar tot propaganda.

    Reply
    • Nicolae Dorobantu

      spun o parere daca mi-e permis:
      1, exista sute de miliarde in bancile occidentale ale grecilor foarte bogati pe care UE si FMI nu vor nici in ruptul capului sa fie impozitati cu absolut nimic
      2. o mare parte din credite au fost fictive, o escrocherie din care profitul a fost impartit frateste intre guvernarea corupta si institutiile financiare americane in prima faza si apoi europene

      Reply
    • gheorghitazbaganu

      1. De vină este UE, dar în primul rînd FMI. CAre nu are ce căuta în Europa
      2. Probabil pe armament și pentru capitalizarea băncilor
      3. Sunt false
      4

      Reply
  3. golan

    Despre ce vorbeste autoarea la capitolul: „Grecii sunt de vină pentru situația creată”… nu as putea sa inteleg.
    pai ce treaba are zona euro cu faptul ca grecii s-au imprumutat necontrolat? s-au imprumutat sau nu? este intrebare simpla, poti sa ii raspunzi obiectiv?

    Romania are o datorie externa de 40% din PIB, astazi, pentru ca atat poate suporta economie. Germania a avut un procent mai mare de dublu din PIB la u nmoment dat, pentru ca ei atat suportau. Fiecare s-a gospodarit cum a stiut mai bine, ce treaba are zona euro cu lipsa de inteligenta a guvernarilor grecesti?

    Reply
  4. Bianca

    Golan…hai sa iti spun pe limba ta. Tatal tau e un betiv care da toti banii pe bautura iar mama ta trebuie sa ia 100 cu imprumut de la vecinul de palier ca sa poata sa iti puna tie mancare pe masa. Luna urmatoare povestea se repeta iar mama ta merge sa ia din nou imprumut…de aceasta data 150.Vecinul este de acord cu conditia ca din acei 150 …100 sa constituie rambursarea primei datorii. Dupa o perioada tatal tau si mama ta se despart si isi vede fiecare de drumul sau, iar vecinul iti bate la usa si cere sa restitui datoriile despre care tu nu ai nici o idee concreta in ce priveste suma si pe ce au fost cheltuiti……

    Acum spune daca ti se pare corect ca tu sa fi considerat responsabil pentru imprumuturile mamei tale,de care tu te-ai folosit intro foarte mica masura.
    …sau poate ca vecinului ai trebuie o lectie ….sa ramana fara banii dati imprumut si pe viitor sa nu mai imprumute bani daca stie ca nu ai poate primii inapoi .
    Grecia are o pozitie foarte corecta privind finantele internationale….pentru ca FMI trebuie sa stie ca imprumuta o tara si nu un guvern sau o mana de oameni aflati pentru o perioada la putere.

    Reply
    • Adrian Cosma

      „sa ramana fara banii dati imprumut si pe viitor sa nu mai imprumute bani daca stie ca nu ai poate primii inapoi „.
      Pai exact asta se intampla. Greci nu mai restituie banii dar au nevoie de alti bani. Si vecinul „nu le mai imprumuta pentru ca stie ca nu o sa-i mai primeasca inapoi”.
      El ramane cu pierderea. Asta este. N-ar fii prima data si la o adica isi poate permite aceasta pierdere.
      Dar tu din ce mai traiesti?
      In exemplul tau mama ta si cu tine s-au despartit de tatal betiv care da banii pe beutura. Grecii nu vor sa renunte la beutura. Daca ar renunta toate problemele se rezolva, vecinul e dispus sa-i imprumute in continuare.
      Dar ei nu vor sa renunte.
      Nu ar fi tampit vecinul ca in aceste conditii sa le mai deie si alti bani?
      Tu ce ai face?

      Reply
    • Costel

      Dona Bianca, un guvern reprezinta tara pe toata perioada mandatului. Nu te poti face ca nu-l cunosti si nu raspunzi solidar cu el. Te rog sa dezlegi sarada, cine e oare tatal betiv din Grecia, cine e mama grijulie, ca pe vecinul cel rapace il stim! (lupul cel rau, capitalistul odios, dusmanul grecului cinstit, harnic si comunist ).
      Articolul nu sufla un cuvintel despre proastele obiceiuri ale populatiei grecesti lenea(nu ma refer la micii intreprinzatori cu care ai de_a face la hotel si taverna), despre faptul ca nu-si platesc impozitele si taxele, ca statul corupt a incurajat coruptia de masa, ca a permis pensii mai mari decat in Germania, a supradimensionat aparatul administrativ in dauna investitiilor (ceea ca face acum si odiosul guvern Ponta, ditrugand masurile chibzuite luate de guvernul Boc). Vorba romanului: „Trai neneaca pe banii babachii”.

      Reply
      • Nicolae Dorobantu

        „masurile chibzuite luate de guvernul Boc” VALEUUUUU :(((

        horia simu, mafia retrocedarilor, gold corporation, bechtel, isarescu si mafia bancara cred ca sunt in deplin acord cu afirmatia asta, mai putin copiii morti, incendiati la maternitatea Giulesti

        Reply
    • golan

      Acum spune-mi, ti se pare corect sa plateasca celelalte tari din zona euro pentru greselile Greciei? Pentru ca de fapt la asta se rezuma problema. Daca una din tari nu-si mai respecta cuvantul dat, toate vor resimti asta in dobanda cu care se vor imprumuta ele mai departe. Este normal sa plateasca nemtii, romanii pentru greselile grecilor si ei sa-si ia jucariile si sa plece?

      Pentru ca varianta in care grecii isi iau jucariile si pleaca este legitima cand tu te imprumuti pentru tine si ajungi in incapacitate de plata. Doar ca grecii nu sunt inca in situatia asta, ei doar vor un imprumut ieftin, fara sa suporte niciuna din restrictiile care ar veni in mod evident cu un astfel de imprumut.

      Noi sunt in situatia in care vecinului i se cere un nou imprumut desi stie ca are de-a face cu cineva neserios. Ce rost are sa dea acei 150 de lei cand stie ca nu va mai primi inapoi inapoi banii. De ce ar continua sa dea bani?

      Reply
      • Mihai Gotiu

        @ golan: nu plătește altcineva pentru greșelile Greciei: când ștergi din datoriile acumulate din dobânzi ceea ce se ”pierde” e profitul nerealizat; nu dai ceva de la tine ci doar nu încasezi o dobândă pe care sperai să o încasezi; scopul unor creditori ca FMI sau BCE nu e să obțină profit, ci să pună țările respective pe picioare – dacă asta se poate realiza prin ștergerea unui profit rezultat din dobânzi, nu-i niciun bai, că nu ăsta e scopul FMI și BCE; în privința finanțatorilor privați (cei care au împrumutat Grecia în prima parte a anilor 2000 și până atunci) ei și-au cam luat banii înapoi, că dacă te uiți cum sunt structurate contractele de împrumut, într-un contract pe 20 de ani, în primii 10 ani deja ai dat înapoi ce ai luat, după care doar dobânzi plătești (chiar dacă în contract e tocmai pe dos); oricum, ținând cont că finanțatorii privați (bănci, fonduri private etc.) au propria responsabilitate în declanșarea crizei economice (care a tras în jos și Grecia), faptul că ar rămâne cu o parte din bani (de fapt, din profit) neîncasați ar fi o minimă compensare pt. aportul lor la criză

        Reply
        • golan

          Se pierde dobanda preferentiala pe care o puteau obtine de la eventuali creditori, procente putine, dar la sumele pe care le invart tarile europene este vorba de sume imense de bani. Si 2 la mana, aceste tari pierd posibilitatea de a folosi banii acolo unde nu ar putea fi folositi decat la o dobanda foarte mica – precum programele de investitii pe termen lung sau cele prin care au finantat tari precum Grecia si Romania sau orice alte proiecte care nu ar putea fi posibile fara aceste conditii financiare. Pentru o eventuala neplata a datoriilor din partea Greciei, la ratele pe care ei le-au agreat, platesc restul europenilor pentru 5 ani sau mai mult de acum incolo. Asta este si justificarea destul de simpla de inteles pentru oricine de ce ar trebui scosi din zona euro in cazul in care se ajunge la asa ceva. 2 la mana, restul europei a platit deja prin proprile masuri de austeritate acolo unde a fost nevoie pentru a mentine situatia financiara la nivelul favorabil la care poti vorbi de procente de dobanda la nivelul ratei inflatiei in Europa. Sau asta ne facem ca uitam, pentru ca avem vederi de stanga?

          Reply
          • Mihai Gotiu

            @ golan: 1. nu plătește nimeni pentru profit nerealizat, cu atât mai mult cu cât nu profitul este scopul FMI 2. mereu și mereu se uită că extinderea UE s-a făcut din considerente economice; prin faptul că noile țări, mai puțin dezvoltate, au renunțat la taxe vamale, la alte politici protecționiste (pt. diferite industrii, agricultură etc.), firmele (și implicit cetățenii) din țările dezvoltate au câștigat mai mult, că și-au vândut propriile produse, salariații au încasat venituri mai mari, taxe și impozite de pe urma acestora etc. – toate astea nu le calculezi? că nu din considerente de caritate a fost primită Grecia (și nici alte țări) în UE

  5. Adrian Cosma

    „Se caută, cu orice preț, vinovați,…” nimic mai fals, minciuna sfruntata.
    Se cauta solutii.
    Grecii au nevoie de bani imprumut ca de aer. Practic ei vin si cer: sa ne finanteze cineva stilul de viata ca noi nu avem bani sa ni-l finantam singuri, nici nu vrem sa-l schimbam si nici sa dam banii luati imprumut inapoi.
    Vreau sa-l vad pe „omul de bine”, pe cel care sustine ca „bine fac grecii ca nu accepta conditiile celor care-i imprumuta” de unde scoate bani pentru greci in aceste conditii?
    Asta este problema. Nimeni nu e dispus sa finanteze o gaura neagra. Oricine are bani se gandeste intai la cum sa-si recupereze banii, apoi cum sa scoata si un profit si abia apoi se gandeste la faptul ca grecii trebuie sa schimbe ceva substantial, consistent.
    Mai devreme sau mai tarziu, sub o forma sau alta, grecii tot vor trebuii sa se imprumute pentru ca nu pot continua fara bani. Nu au cum sa iasa din aceasta situatie fara bani. La un moment dat tot vor trebui sa accepte conditiile celor care ii imprumuta, sa faca sacrificii. Si nu doar de fatada.
    Daca cineva gaseste o solutie prin care grecii sa-si continue viata la fel ca si pana acum acel cineva va lua premiul Nobel pentru economie. Va astept cu solutii nu cu lozinci.

    Reply
    • Constantin I

      Daca nu se vor imprumuta de la europeni se vor imprumuta de la tarile din grupul BRICS. Aceasta este una dintre solutii.
      Ar fi util sa avem si cifrele pentru Romania pentru ca in citiva ani …cine stie ? Parca mergem pe un drum similar ca si grecii… 3/07/2015 ; 07:17 (GMT +3)

      Reply
  6. Speranta Balasa

    Da, Adrian Cosma, este corect, doar despre lozinci este vorba. Cind vorbim in lozinci solutiile dispar de la sine.

    Reply
    • Adrian

      Ce împiedică România, de pildă, că e în UE, să aducă bunuri grecești? Abia în ultimul an am mai văzut și eu „la nivel de cetățean” câte ceva prin magazine venit din Grecia. O să obiectați că nu așa se face comerț, etc. Comerțul, până la un punct, ar trebui să răspundă unor cereri, și de abia după aceea poate să mai exagereze cu reclama, după părerea mea. Sunt curios, pe de altă parte, ce bunuri/servicii etc. a promovat guvernul grec în ultimii cinci ani (!) partenerilor UE spre vânzare-cumpărare și cât s-au înghesuit producătorii greci să intre într-o astfel de promovare.

      Reply
  7. Octavian Duliu

    In 1996-1997 o pensie de 250 US$ era considerata buna iar salariul unui profesor universitar era de maximum 500 US$. Cu cat a crescut productivitatea astfel azi, la 18-19 ani distanta o pensie de 650 euro sa fie considerata la limita inferioara a saraciei?

    Exemplele pot continua, dar intrebarea este de ce si alte tari aflate la „periferia” zonei euro nu au niciun fel de problema de talia celor din Grecia.

    Si mai trebuie luat in consideratie un lucru: indiferent daca datoria Greciei este in mare masura preluata de la banci de bancile centrale ale Germaniei si Frantei, aceasta reprezinta de fapt contributia contribuabililor din Germania si Franta. Bancile nu sunt niste „ologarhi feroce” al caror scop este de a subjuga popoarele ci niste administratori ai banilor deponentilor, iar acestia nu sunt niste talhari avizi de bani nemunciti. Ganditi-va la cei care depun banii in bancile din Romania.

    Cetateanul german la ora 10 seara este acasa, cetateanul grec la ora 10 seara se duce la teverna si sta pana la 1-2 noapte. Este foarte placut sa te socializezi, dar pentru asta mai trebuie si sa muncesti cu cu oarecare randament. De ce in Germania varsta de pensionare crest ela 67 de ani si nimeni nu protesteaza?

    Aceste mici detalii trebuiesc incluse in analiza celor cateva mituri pe care Dna. Stoiciu inceraca sa le interpreteze in primul rand in favoarea grecilor sarmani cazuti victime hidrei cu trei capete, adica troicii europene.

    De ce portul Pireu pe care l-am vizitat de nenumarate ori are numai cinci sau sapte macarale mari pe cand Constanta are peste cincizeci? De ce Loteria Romana este capusata cu complicitatea unor inalti functionari romani de un consortiu de firme din Grecia? De ce patru din cele mai importante banci din Romania: Alpha Bank, Bank-Post, Pireus Bank si Banca Romaneascu sunt cu capital majoritar grecesc ? De ce RomTeleCom, o institutie de stat romaneasca a fost cumparta de OTE, o institutie tot de stat din Grecia? De ce vapoarele romanesti erau trimise la reparat la Pireu, cand santierul de la Constanta putea face la fel de bine orice reparatie? Si acestea sunt cateva exemple izolate, dar la o analiza mai atenta se poate vedea volumul contributiei ramanesti la economia Greciei. In grecia sunt cca 500000 de muncitori straini, o mare parte albanezi intrati ilegal si care lucreaza la negru, cu complicitatea tacita a autoritatilor. Care este contributia acestora la PIB-ul Greciei?

    Si in aceste conditii, Grecia intra in faliment si Romania nu, de ce?

    Dna. Stoiciu explica falsificarea datelor economiei Greciei prin intremediul lui Goldman Sachs ca pe un fapt minor, cand de fapt a fost vorba de o fauda de zeci de miliarde. Cu ce suma de bani au fost platiti cei de la Goldman Sachs sa accepte un astfel de lucru? Cat de mare este coruptia in Grecia, si cate de mare este implicarea bisericii in cadrul alegerilor parlamentare?

    Inca din 1945, Grecia au santajat Europa cu prezenta altor puteri straine decat cele aliate in porturile si bazele sale miltare, ca si cu un sistem politic de natura comunista, motiv pentru care au fos acceptati in NATO si s-au facut investiti masive in infrastructura.

    Cum este posibil ca prin alegeri absolut libere, in tara in care acum 2500 de ani a fost creeata democratia, sa ajunga la putere un grup de partide care sa-si asmuta poporul impotriva creditorior?

    Analiza situatiei din Grecia trebuie facuta la rece, fara niciun fel de simpatie sau antipatie pentru ca reprezinta un fenomen unic pana acum in economia europeana.

    Reply
  8. Cristian Paun

    Aveti dreptate doamna Stoiciu si mi-as fi dorit sa mergeti un pic mai departe cu analiza, astfel incat toti cetatenii „seriosi si muncitori”, nu ca grecii, sa priceapa ca Grecia trebuie sa opreasca cumva asediul asupra ei. Desi va fi greu pentru populatie, Grecia trebuie sa iasa din zona Euro si sper ca acest prim pas sa duca la destramarea acestei uniuni monetare odioase, care la fel ca si FMI-ul, este doar un mijloc de distrugere a economiilor tarilor mai slab dezvoltate si de indatorare FARA POSIBILITATEA RETURNARII INTEGRALE VREODATA. Populatiile tuturor tarilor mici, intrate in eroarea ca FMI sau UE te ajuta daca te imprumuti de la ei si daca respecti regulile impuse de ei, au saracit in cea mai mare parte, peste tot doar cativa oameni (exclusiv din cercurile puterii) s-au imbogatit. Discutiile permanente privind eradicarea coruptiei sunt o ipocrizie atata timp cat sistemul financiar actual are la baza coruptia si nu poate functiona altfel. In fine, sper ca Guvernul Tsipras sa reziste presiunilor, iar daca Grecia va ramane in zona Euro asta sa fie pe cheltuiala exclusiva si nerambursabila a Troikai (de fapt o adunatura de bancheri si economisti lacomi si abjecti, care se cred stapanii lumii).

    Reply
    • Victor Nimirceag

      Domnule Păun,
      Desigur sunteți la curent cu faptul că asediul asupra Greciei a încetat: nimeni nu-i mai distruge acestei țări economia așa cum a făcut-o prin creditele de sute miliarde de euro acordate până acum. Presupunem că odioasa uniune monetară despre care vorbiți se va destrăma și mulțumită atitudinii curajoase și de o inaltă moralitate a guvernului Tsipras.
      Ați putea să mergeți și dvs. un pic mai departe și să sugerați care ar fi primele trei consecințe pozitive pentru
      poprul grec derivate din actuala abordare a guvernului revoluționar grec?

      Reply
      • Cristian Paun

        Sper sa realizati ca in orice situatie majoritatea populatiei va suferi pe termen scurt (1-3 ani), dar in situatia iesirii Greciei din zona Euro exista sansa reala de reorganizare economica (prima consecinta) mai ales prin prisma exemplului dat, exemplu care va determina si alte tari sa faca la fel, lucru care va dezechilibra puterea actuala (care de altfel va incerca sa submineze Grecia prin toate mijloacele imaginabile, fara succes insa). Exemplul dat astfel de chiar „inventatorii democratiei” va da startul formarii unei noi aliante (a doua consecinta) formate din state mici care separate, astazi, nu conteaza dar in viitorul apropiat vor reusi sa formeze un nou pol de putere, coagulat chiar de greci. In sfarsit, pozitia si particularitatile geografice ale Greciei vor permite (chiar vor impune), dupa iesirea din zona Euro, negocieri militare (a treia consecinta), care, purtate cu rabdare, vor aduce deasemenea o raza de soare in economie.

        Reply
  9. Petru Gheorghiu

    Lectia Greciei trebuie analizata cu calm , dar adevarata fata a actualei populatii grecesti se va vedea duminica, la referendum. Functie de raspunsul lor vom afla daca poporul care a inventat democratia doreste sincer sa se sinucida sau nu.Oricum , impresia lasata la ultimele alegeri este naucitoare; imaginati-va ca la noi ar fi castigat alegerile PPDD. Sunt momente in istorie care par apoi dezastre pt. cei normali,cum a fost alegerea profund democratica, deci legitima, a lui Hitler in 1933, cu toate consecintele ce au urmat. Daca nemtii- cu enorma lor cultura si civilizatie- au fost in stare de asa ceva, nu m-ar mira ca sa castige tabara antieuropeana (sa nu uitam ca in Grecia s-a dorit sincer comunismul, au avut chiar si razboi civil ) , dar sper totusi sa mai fie si greci lucizi.

    Reply
  10. Adi

    Foarte bun articolul. Cei care il considera ‘propagandistic’ cred ca ar trebui sa consulte un dictionar explicativ, pentru ca e clar ca nu-i pricep semantica. Fiecare sectiune e documentata, exista link-uri , deci oricine poate sa verifice autenticitatea si completitudinea informatiilor .
    Nenea Petru Gheorghiu , inainte de a echivala Syriza cu PPDD ar trebui sa te informezi putin despre programul asumat si oamenii care il compun. Nu -mi pierd timpul cu descutii despre diferentele ideologice ca nu pari genul caruia sa-i placa lucrurile complicate. In schimb ai putea sa vezi cine sunt cei din guvern si sa te lamuresti in ce masura seamana cu coruptii si semianalfabetii din PPDD .

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *