Lansarea cărții ”Cum a devenit Andrei băieș. O poveste din și despre Roșia Montană pentru copii mari și mici”, la doar câteva ore de la o importantă decizie a justiție legată de Roșia Montană. Cluj-Napoca, 06.12.2025
Joi, 6 noiembrie 2025, a fost o nouă zi istorică pentru Roșia Montană și pentru ceea ce înseamnă implicarea civică. Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a anunțat, printr-un comunicat de presă, că a dispus în mod definitiv că statul român poate institui un sechestru asigurator pe acțiunile companiei Gabriel Resources, dacă aceasta nu-și achită datoriile de aproximativ 10,6 milioane de dolari, rezultate în urma pierderii litigiului de la Curtea de Arbitraj a Băncii Mondiale de la Washington (ICSID), în care pretindea României despăgubiri de miliarde de dolari.
Dincolo de recuperarea cheltuielilor de judecată și a instituirii unui sechestru pe acțiunile Gabriel Resources, miza procesului este dobândirea controlului de către statul român asupra bunurilor imobile (terenuri agricole, case, pășuni, păduri) pe care compania le mai deține la Roșia Montană.
Anunțul verdictului ÎCCJ a venit cu doar câteva ore înaintea lansării, la Cluj-Napoca, la Casa Tranzit, a unei cărți pentru copii, ”Cum a devenit Andrei băieș”, inspirată din viața minerilor (băieșilor) și a poveștilor și miturilor locale cu vâlve, de la Roșia Montană, realizată de o echipă care, în mare parte, a fost implicată în lunga campanie de salvare a Roșiei Montane.
Ce spune verdictul ICCJ
”În procesul dintre Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și compania Gabriel Resources privind recuperarea cheltuielilor efectuate în arbitrajul internațional în sumă de 46.779.769 lei (aproximativ, 10,6 milioane de dolari sau 9,35 milioane de euro – n.a.), Secția Contencios Administrativ și Fiscal a instanței supreme a dispus în mod definitiv ca acțiunile Gabriel Resources să fie puse sub sechestru asigurator ca o garanție pentru recuperarea creanțelor”, se arată în comunicatul ICCJ.
”Măsura administrativă a ANAF fusese contestată în instanță, recursul fiind soluționat astăzi de completul specializat al ICCJ. Prin această decizie se asigură efectivitatea cadrului legal pentru protejarea intereselor financiare ale statului român de recuperare a creanțelor bugetare de la compania cu care s-a derulat litigiul privind investițiile de la Roșia Montană. Efectul deciziei este acela că, în situația în care Gabriel Resources nu achită suma de 46.779.769 lei în termenele prevăzute de lege, acțiunile acestuia sechestrate pot fi executate silit și trecute în patrimoniul statului”, mai precizează Înalta Curte.
ANAF a decis instituirea unui sechestru asigurator pe acțiunile Gabriel Resources, după anunțarea verdictului ICSID de la Washington, prin care erau respinse pretențiile companiei (de 4,4 miliarde de dolari, inițial, ajunse la 6,7 miliarde de dolari, la finalul litigiului) și impunea obligația de achita statului român sumele de de 1,1 milioane de euro, 30,3 milioane de lei și 0,928 milioane de dolari (cheltuieli cauzate de proces). Acestora li se adăugau alte 1,4 milioane de dolari pe care Gabriel Resources trebuie să le achite tribunalului Băncii Mondiale.
Compania listată la Bursa din Toronto a contestat atât plata acestor sume, la ICSID Washington, cât și măsura dispusă de ANAF, în Justiția din România. În luna martie a acestui an, în disputa de la Washington, ICSID a somat compania să depună, în termen de 30 de zile, garanții bancare pentru sumele pe care le contestă. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, statului român i-a fost confirmat dreptul de a institui sechestru pe acțiunile Gabriel Resources, fapt reflectat și în decizia definitivă, de ieri, a ICCJ.
Cea mai mare miză a deciziei
Miza deciziei este mult mai mare decât recuperarea de către statul român a cheltuielilor cu procesul de la Washington și executarea acțiunilor Gabriel Resources (ajunse la valori derizorii). În urma presiunii civice și a verdictului în care România a avut câștig de cauză, anul trecut, Guvernul nu a mai prelungit licența minieră (oricum eliberată și, apoi, prelungită abuziv) pentru perimetrul de la Roșia Montană. Astfel, Gabriel Resources nu mai ar putea deschide o exploatare minieră la Roșia Montană, chiar și dacă scapă de plata cheltuielilor de judecată.
Prin dobândirea controlului asupra acțiunilor Gabriel Resources, statul român poate, însă, să dobândească un control și asupra companiei Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), subsidiara din România a Gabriel Resources. Implicit – cel mai important lucru – statul român poate prelua controlul și asupra terenurilor (pășuni, păduri, terenuri agricole) și a caselor pe care compania le-a achiziționat și încă le deține la Roșia Montană.
”Roșia Montană nu va dispărea!”. Promisiunea respectată de cei care s-au implicat în campania de salvare a localității
Coincidența a făcut ca decizia ICCJ să fie anunțată public cu doar câteva ore înainte ca, la Cluj-Napoca, la Casa Tranzit, să fie organizată lansarea cărții ”Cum a devenit Andrei băieș”. Ideea a aparținut lui Stephannie D. Roth, una dintre inițiatoarele campaniei de salvare a Roșiei Montane de la distrugere, povestea fiind versificată de Mihnea Blidariu (solistul trupei Luna Amară, de asemenea implicat ani la rând în campanie) și ilustrată de Maria Brudașcă. Proiectul cărții a fost co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), printr-un grant acordat Asociației Peisajul Cultural Roșia Montană, în parteneriat cu cercetașii din Roșia Montană.
Acțiunea poveștii este inspirată din viața băieșilor (minerilor) de la Roșia Montană, fiind plasată în urmă cu o sută de ani, dar și de miturile locale, în special cel al vâlvelor, care îi ajută pe cei care atunci când caută aur se gândesc la bunăstarea întregii comunități din care fac parte, și îi rătăcește și îi pierde pe cai care vor aurul doar pentru îmbogățirea proprie.
România Curată a participat la lansare (supra-semnatul având și o contribuție mică la realizarea cărții) și s-a bucurat ca, la atâtea alte evenimente legate de Roșia Montană din ultimii ani, să observe prezența unor oameni din mai multe generații. Iar la lansarea de la Cluj, cei mai mulți reprezentanți a avut generația cu vârsta sub 10 ani. O garanție mult mai mare decât sechestrul asigurator instituit de ANAF pe acțiunile Gabriel Resources, că poveștile Roșiei Montane, despre băieșii din urmă cu un veac ori cele ale rezistenței din ultimele decenii vor fi spuse și transmise mai departe și peste o altă jumătate de veac și chiar mai mult. Și că promisiunea, cântată în stradă, ”Roșia Montană nu va dispărea”, este și va fi realitate.
Proiectul ”Cum a devenit Andrei băieș. O poveste din și despre Roșia Montană pentru copii mici și mari” are și un site (aici), de unde se poate descărca o hartă joc de căutare de comori, precum și o variantă în format audiobook a poveștii. De asemenea, site-ul conține informații despre patrimoniul imaterial de la Roșia Montană și atracțiile turistice ale localității.
Sâmbătă, de la ora 18.00, va avea loc o nouă lansare a cărții, la Căminul Cultural din Roșia Montană.
SUSȚINE lupta de salvarea pădurilor României! DONEAZĂ ACUM (clic aici)!
SUSȚINE lupta de salvarea pădurilor României! DONEAZĂ ACUM (clic aici)!
Probabil ai uitat ca firma a contestat intregul proces de la ICSID, pe motiv de conflict de interese. Depinde de ICSID ce decizie va lua (probabil, pe la anul), deci Romania inca nu a scapat.
In sensul acesta, comunicatul ICCJ s-ar putea sa le dea apa la moara :(
Din fericire, orice ar decide ICSID, Rosia Montana va ramane in UNESCO dar nu ne-ar pica bine ca statul roman sa mai plateasca ceva, in conditiile astea decriza financiara…
In fine… om trai si om vedea
La ICSID Gabriel Resources a contestat plata cheltuielilor cu litigiul (aproximativ 10 milioane de dolari pentru statul român și curtea de arbitraj); pentru alte pretenții trebuie să deschidă un nou litigiu (dacă mai au bani de așa ceva)
Au contestat intregul proces pentru ca unul din “arbitri” ar fi fost in conflict de interese (zic ei). Sa speram ca Romania va demonstra ca nu e asa!
Daca noi nu putem demonstra asta, s-ar putea sa ceara din nou miliardele alea. In caz ca, vorba ta, mai au bani pentru asa ceva :))
nu România trebuie să demonstreze că arbitrul nu ar fi fost în conflict de interese, ci Gabriel că ar fi fost; indiferent de decizie, miza apelului sunt, însă, cele 10 milioane cheltuieli cu litigiul; pentru alte pretenții (că nu li s-a prelungit licența, că Dumnezeu mai știe ce, au nevoie să deschidă alt litigiu)