Amânările solicitate de către reprezentanții marilor industrii, sindicate și administratori și proprietari privați de păduri, luni seara, la dezbaterile generale din Comisia pentru Mediu n-au avut succes. Marți dimineața, comisia a votat raport favorabil pentru Noul Cod Silvic
Comisia pentru Mediu din Camera Deputaților a adoptat, azi (marți), raportul legii Noului Cod Silvic. Au trecut amendamentele pentru Centurile Verzi și sancționarea penală a celor care distrug arborii din parcuri și au fost consolidate victoriile de la Senat privitoare la accesul liber în pădure, pe jos sau cu bicicleta, în scop recreativ, pentru orice cetățean, și accesul profesional în pădure al jurnaliștilor și investigatorilor din zona civică. Confiscarea camioanelor care transportă ilegal lemn s-a menținut în forma de la Senat.
Noul Cod Silvic, a cărui dezbatere în Camera Deputaților a fost deblocată, după jumătate de an de amânări, în urma demersurilor civice, inclusiv a campaniei României Curate, mai are nevoie de rapoarte de la Comisiile Juridică, respectiv Agricultură și silvicultură, și apoi de un vot în plen. Lobby-ul Schweighofer și a altor actori din domeniul silvic (sindicate, administratori și proprietari privați de păduri) încearcă să amâne adoptarea Noului Cod Silvic pentru după alegeri, pentru a putea să elimine din modificările importante adoptate de Senat.
Adoptarea Noului Cod Silvic ÎNAINTE de alegeri depinde, acum, de PSD, care deține șefia celor două comisii de la care mai e nevoie de raport, în contextul în care liderul PSD Marcel Ciolacu se promovează public cu acțiuni legate de susținerea Centurilor Verzi (implicit și a Noului Cod Silvic care crează cadrul înființării lor).
Undă verde pentru Centura Verde
Amendamentele care vizează înființarea de Centuri Verzi, menite să protejeze pădurile de lângă București și de pe lângă marile orașe, au fost votate în bloc, clarificând și îmbunățățind forma trecută deja la Senat. Inițiativa civică a reușit să atragă o mare susținere publică, care a dus, în cele din urmă, și la una politică. Pe scurt, amendamentele detaliază cadrul prin care pădurile din jurul marilor orașe vor primi o protecție sporită, reducând tăierile la cazuri excepționale, precum și posibilitatea de identificare de terenuri și de plantare de noi păduri în zonele peri-urbane.
„Votul, cu unanimitate, pentru legiferarea centurilor verzi la nivel național, al comisiei pentru mediu, reprezintă un uriaș pas înainte și care, odată finalizat, va avea consecințe pozitive în viața a milioane de români. Este un vot pentru orașe mai sănătoase și mai reziliente climatic. Pentru asta, benefic pentru România, benefic pentru oameni, benefic pentru natură și necesar pentru a nu risca și mai mult pierderea banilor europeni este ca acest cod să fie votat înainte de alegeri. Nu mai există niciun argument de bună credință pentru a îl mai tărăgăna și a nu se afla pe agendele comisiilor de agricultură și juridică chiar săptămâna viitoare. Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde face toate demersurile pentru ca acest lucru să se întâmple”.
Alex Găvan, fondator al Platformei Civice Împreună pentru Pădurea Verde
Închisoare pentru distrugerea arborilor din parcuri
Tot marți, a trecut și amendamentul propus de Societatea Academică din România (SAR) și România Curată (RC) legat de condamnarea penală a celor care distrug copacii din parcurile și alte spații verzi din mediul urban. Solicitarea SAR/RC a fost făcută pornind de la cazul Parcului IOR din Capitală, distrus într-o mare parte, după anul 2020, când din Codul Silvic a fost eliminată sancționarea penală a tăierilor și distrugerilor de arbori din afara Fondului Forestier Național (sub motivarea de a nu-i trimite la pușcărie pe cei care își curăță pajiștile sau livezile).
Distrugerile din Parcul IOR au dus și la apariția unei mișcări civice care militează pentru salvarea lui, foarte activă în ultimii doi ani. De altfel, membri ai acesteia au pichetat, luni seara, Parlamentul, în timpul dezbaterilor din Comisia pentru Mediu pe noul Cod Silvic. Aceștia au tipărit afișe cu fotografiile membrilor comisiei și mesajul ”suntem cu ochii pe voi”. Andreea David, de la ”Aici a fost o pădure/ aici va fi o pădure”, a fost prezentă la ședință și le-a transmis mesajul direct deputatelor și deputaților prezenți.
După o opoziție de mai bine de un an (de la primele consultări publice legate de proiectul noului cod), ministrul Mircea Fechet a acceptat amendamentul pentru care a militat România Curată și activiștii de mediu (într-o formă pe care a modificat-o parțial, cu trimitere la Legea Spațiilor Verzi).
Accesul liber în pădure și confiscarea camioanelor hoților, ca la Senat
Condiționarea accesului în pădure, în scop profesional, a jurnaliștilor și activiștilor de mediu (altă propunere SAR/ RC), un amendament solicitat de Romsilva și Federația Silva, a fost respinsă. Cum niciun membru al Comisiei nu l-a asumat, amendamentul nici măcar nu a mai fost supus la vot. Forma rămâne cea propusă de SAR/RC, preluată de Ministerul Mediului, anul trecut, și adoptată de Senat în primăvară, potrivit căreia jurnaliștii și membrii organizațiilor guvernamentale au acces fără vreo îngrădire în pădure și fără să fie nevoiți ”să sune din clopoțel” când vor să facă asta.
Confiscarea camioanelor și a altor utilaje folosite pentru transportul ilegal de lemne a rămas în forma adoptată de Senat (chiar dacă, personal, mi-aș fi dorit o formă și mai fără echivoc – pentru a elimina absolut orice altă interpretare și posibilitate ca vreun procuror să mai returneze camioane confiscate, cum au fost cazuri documentate pe teren după 2020, când introducerea confiscării a fost adoptată de Parlament, în urma unei propuneri la care am fost co-autor).
Accesul liber în păduri, pe jos sau cu bicicleta, și protejarea arborilor remarcabili, alte două revendicări civice importante, adoptate încă din primăvară de Senat, nu au mai fost contestate de cineva, astfel că n-a mai fost nevoie să fie supuse la vot (cu excepția unei mici corecturi, solicitate chiar de către inițiatorii civici).
Un alt amendament important, solicitat de Asociația Producătorilor de Mobilă, a primit votul comisiei. Aplicarea lui le-ar garanta producătorilor de mobilă autohtoni un drept de preempțiune care să le ofere accesul la resursa de lemn necesară activității lor (resursă controlată, ani la rând, prin practici de tip cartel, de companii ca Schweighofer ori Kronospan).
Noul Cod Silvic, la mâna comisiilor controlate de PSD. Își va ține Ciolacu promisiunea?
Deblocarea dezbaterilor în Parlament pe Noul Cod Silvic, după amânări de peste șase luni, și raportul favorabil al Comisiei pentru Mediu din Camera Deputaților reprezintă un pas uriaș în adoptarea legii într-o formă dorită de cetățeni. Pentru adoptare, proiectul legii mai trebuie să primească raport și de la Comisia Juridică, respectiv Comisia pentru Agricultură și silvicultură. Eventualele diferențe ar trebui mediate într-o ședință și raport comun al celor trei comisii. Raportul final (comun) va fi supus votului în plenul Camerei Deputaților (care, de obicei, e o formalitate atunci când raportul este adoptat cu o largă majoritate, ce să mai vorbim de unanimitate, cum a fost cazul Noului Cod Silvic în Comisia pentru Mediu).
Dacă președenția Comisiei de Mediu (Alexandru Ioan Andrei) este la PNL, la Juridică, respectiv Agricultură și silvicultură, conducerea aparține PSD. Președintele unei comisii are un rol foarte important, începând cu una din principalele lui atribuții – aceea de a propune includerea unui proiect legislativ pe ordinea de zi a unei ședințe (în lipsa unei astfel de propuneri fiind imposibilă dezbaterea și votarea raportului de adoptare/ respingere a unei legi).
După retragerea Laurei Vicol (în urma scandalului Nordis) din funcția de președinte, Comisia Juridică a lucrat mai mult în regim de avarie, semn că PSD n-a găsit un înlocuitor în care să aibă chiar așa mare încredere cum avea în ”doamna Nordis”. La Agricultură și silvicultură, președinte este Adrian Chesnoiu, a cărui relație cu conducerea PSD este ambiguă. Deși l-au retras de pe lista candidaților la parlamentare din județul Olt (datorită trimiterii în judecată), Adrian Chesnoiu a fost menținut în funcția de conducere de la comisie.
Indiferent, însă, de persoana aflată la conducerea comisiilor, decizia pentru a merge mai departe este, în acest moment, la PSD. Imperativul adoptării Noului Cod Silvic ÎNAINTE de alegerile prezidențiale și parlamentare a fost confirmat, la dezbaterea de luni seara, de atacul lobby-ului marii industrii a lemnului (Schweighofer, Egger, Kronospan etc.), a sindicatelor silvice, a administratorilor și proprietarilor privați de păduri. Strategia lor a fost evidentă, toți solicitând amânări și mult mai multe dezbateri (după mai bine de un an și jumătate de consultări și dezbateri publice, la nivel academic-universitar, la Minister și apoi, începând din primăvară, în Parlament!).
Nu e niciun secret că presiunea (legitimă) a cetățenilor este mult mai eficientă înainte de alegeri și mai puțin influentă (spre deloc) în primele săptămâni și luni de DUPĂ alegeri. De-asta grupurile de lobby care reprezintă interesele Schweighofer, sindicate, administratori și proprietari privați de păduri, încearcă să tragă de timp. Acum, rămâne de văzut dacă Marcel Ciolacu își respectă sau nu promisiunea legată de Centura Verde, a cărei adoptare e inerent legată de adoptarea Noului Cod Silvic. Dacă ține mai mult la Schweighofer & Co ori la zecile și sutele de mii de cetățeni mobilizați în ultimii ani pentru păduri.
Președintele PSD și candidatul PSD la funcția de președinte al României nu doar că a semnat și a asumat, la nivel declarativ, Centura Verde, ci s-a și promovat în campanie cu acest proiect. Săptămâna trecută, Cancelaria Guvernului a organizat un eveniment de plantare de puieți pentru o viitoare pădure care va fi inclusă în Centura Verde a Bucureștiului, la care a participat și Marcel Ciolacu. În calitate de șef de partid, Marcel Ciolacu are posibilitatea de a demonstra, în următoarele săptămâni (înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale), că acțiunea nu a fost doar o cacealma, precum campania inițiată în 2020 de președintele României (în funcție încă). Dacă până la data votului, pe 24 noiembrie, Noul Cod Silvic încă nu e adoptat de Parlament, veți ști fiecare dintre voi cum își ține promisiunile Marcel Ciolacu.
În cadrul unui eveniment organizat, săptămâna trecută, de Cancelaria Guvernului, Marcel Ciolacu a fost fotografiat plantând puieți pentru o viitoare pădure care să fie inclusă în Centura Verde a Bucureștiului. În următoarele trei săptămâni, până la primul tur al alegerilor prezidențiale, Marcel Ciolacu are ocazia să demonstreze că acțiunea nu a fost doar una de PR electoral, iar Noul Cod Silvic trece prin comisiile conduse de PSD, apoi este votat de plenul Camerei Deputaților
Ar fi bine ca macar pastrarea spatiilor verzi actuale sa se pastreze. Din pacate, nu exista localitate in Romania unde sa nu se taie discretionar arborii de pe spatiile verzi, precum si desfiintarea acestor spatii si aparitia parcarilor betonate. De exemplu, de un an de zile se sapa o fundatie pe spatiul verde din spatele hotelului Astoria din Eforie Nord. Toti arborii au fost taiati, iar pamantul excavat a fost depozitat pe un spatiu verde langa hotelul respectiv. Nu exista imprejmuri ale santierului, nu exista informari cu privire la autorizatii, durata de constructie, etc.
Si nu e singurul exemplu… dar e cel mai recent.
Din păcate nu sunteți singurul, ca fiecare care observă că prin zona lui ceva este „putred”!
Se poate vorbi de o epidemie ante-post cov-ID-XXI, o „contaminare” extinsă peste tot.
Sună glorios titlul acestui de articol dar precum remarcați și dvs. sunt foarte multe alte mizerii care trebuie scoase de sub preș căci altfel ajungem câștigători în competiția de mâine cu Valencia ajunsă in finalele acestei competiții de azi.