Chiar dacă nu a făcut nici un anunț public în acest sens, Primăria Arad a anulat licitația pentru studiul de fezabilitate aferent transformării parcului Eminescu într-o parcare. Un extras de pe SEAP, obţinut de membrii grupului de iniţiativă “Salvaţia Parcul Eminescu”, arată că licitația figurează în prezent ca anulată.
Este o victorie foarte importantă a arădenilor în lupta pentru salvarea parcului. Dar nu este finalul acestei lupte, cred cei care au pornit-o.
“Anularea licitației este doar una din cele două solicitări transmise către Primărie de grupul de inițiativă “Salvați Parcul Eminescu” pentru a avea garanția că acest proiect nu se va realiza. Cea de a doua solicitare, cea mai importantă de altfel, este cea de anulare a amendamentelor ilegale la PUZ-ul pentru zona protejată a orașului. În opinia noastră, fără anularea respectivelor amendamente pericolul transformării parcului în parcare poate oricând să reapară! Le mulțumim tuturor arădenilor care au crezut că prin implicare civică putem câștiga această luptă și îi asigurăm că ne vom continua acțiunile până când vom avea garanția finală că Parcul Eminescu va rămâne parc”, spun reprezentanţii grupului de iniţiativă.
Pe 16 decembrie 2014, Primăria Arad a lansat licitația pentru întocmirea studiului de fezabilitate care urma să realizeze transformarea Parcului Eminescu într-o parcare publică acoperită de o placă de beton armat peste care să se amenajeze așa zise spații verzi. Nivelul acestui tavan de beton ar fi trebuit să coincidă cu nivelul falezei Mureșului. Primăria a intitulat această lucrare: Regenerare urbană Zona Piaţa Eminescu-Palatul de Justiție din Municipiul Arad, dar documentele licitației exprimau clar cerința administrației și anume: transformarea parcului în parcare.
Grupul de pe Facebook ”Salvați Parcul Eminescu” are peste 5.600 de aprecieri, iar petiția lansată a strâns de asemenea peste 3.000 de semnături. Grupul a fost asumat și de mai multe ONG-uri din Arad, iar cetăţenii nemulţumiţi au protestat săptămânal, în Parcul Eminescu.
Apreciez munca de jurnalism, e o misiune frumosa, de informare, Educare a populatiei, dar trebuie facuta cu cap! Faptul ca se face o parcare subterana care permite realuzarea deasupra a unui “acoperis verde” e un lucru excelent, minunat, de viitor! Se poate reface intreg parcul deasupra parcarii! Documentati-va dragi jurnalisti despre “acoperisurile verzi”, consultanti niste banali specialisti ( un student de an 2 la arh stie deja f bine ce e un acoperis verde) si apoi orice banal inginer stie ce e studiul de fezabilitate, cind se discuta principii si idei, si se certifica de specialisti ( ing, urbanisti, arhitecti, sociologi) costul investitiei, beneficiile ( nr de parcari, accesibiyatea zonei, etc) si dezavantajele ( nr de copaci taiati/ plantati). Iar costul unui astfel de studiu e 1-2-3% din valoarea de investitie…… Un mizilic, dar ai la dispozitie argumente tehnice date de specialisti….. Nu doar vorbe goale…. Deci lasati specialisti sa isi face treaba…. Nu sariti in sus cu argumentul simplu, ”
Pur si simplu nu vreau” , sa analizam mai profund situatiile, profesional, cu argumente pro si contra, cu oameni calificati si instruiti!
@ Dana B: Vă recomand ”Orașe pentru oameni”, de Jan Gehl – e unul dintre cei mai importanți urbaniști contemporani – e o lectură extrem de plăcută și (în același timp) utilă; o să înțelegi de ce acele ”acoperișuri verzi” nu sunt parcuri și nu vor îndeplini niciodată funcțiile unui parc;
și, da, înainte de a mă exprima, m-am documentat serios, și nu doar în România, ci și la Viena, Berlin și Praga, anul trecut, în cadrul unei burse de excelență în jurnalism, în cadrul căreia, printre altele, am avut ocazia să studiez modul în care spațiul public influențează viața într-un oraș și calitatea locuirii într-un oraș – sper ca până la sfârșitul anului să termin și să și public lucrarea pe tema asta
Cultura ADN-ul istoriei neamului romanesc si stiinta cea mai importanta componenta a progresului general, in Ro sunt tratate cu indiferenta si lasate in voia arbitrariului de catre submediocritatile politice. Acum poate intelege oricine de ce marii oamenii de cultura si de stiinta ai neamului au emigrat, nu au putut vietui in Ro si nici sa fie patrioti, ei s-au dăruit omenirii pe teritoriul altor tari suspinand de dorul patriei lor.
Nu cunosc proiectul arădean, nici dedesubturile acestor licitații.
Doar câteva lucruri aș dori să subliniez:
– Ar fi bine ca primăriile să creeze obiective prevăzute cu acoperiș verde în zone fără parcuri, vegetație mariind astfel suprafața spațiilor verzi.
– Însă dacă este impetuos necesara realizarea unei parcări subterane în ocul parcului putem afirma că prin tehnica de realizare a acoperișurilor intensive, cu o proiectare și execuție adecvată se pot planta copaci foarte mari chiar până la 15 – 20 m (ancorari speciale, grosime substrat mare etc),
Astfel practic există posibilitatea realizării unui parc cu valoare ecologică adecvată, însă aceasta nu va putea compensa pe termen scurt taierea unor copaci seculari (daca exista- deoarece nu cunosc realitatile Aradene – tot ce scriu aici este o analiza de principiu)
In București acum 7-8 ani am plantat peste o parcare subterană copaci de 8-10 m.