Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, a adoptat, astăzi (miercuri, 7 decembrie), propunerea legislativă a USR (semnată și de la parlamentari ai altor partide) prin care se permite accesul cetăţenilor în bazele sportive ale unităţilor şi instituţiilor de învăţământ, gratuit sau cu plată, în afara orarului şcolar. Legea dă viață unei solicitări civice, cu largă susținere la nivel național, din ultimii ani. O primă lege în acest sens a fost blocată, în primăvară, de Guvernul Ciucă, printr-un atac la CCR.
„Bazele şi instalaţiile sportive proprii pot fi puse la dispoziţie, gratuit sau cu plată, comunităţilor locale, persoanelor fizice sau juridice interesate, cu obligaţia respectării desfăşurării normale a programelor şi activităţilor de învăţământ şi ale cluburilor sportive şcolare şi universitare, precum şi a regulamentelor de acces şi utilizare a acestora”, se arată în legea adoptată astăzi.
Astfel, este permis accesul gratuit în spaţiile şi terenurile de sport exterioare ale unităţilor de învăţământ care fac parte din domeniul public al comunelor, oraşelor şi municipiilor şi sunt administrate de către consiliile locale, tuturor copiilor, precum şi tinerilor cu vârsta de peste 18 ani, care urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional, organizate în condiţiile legii, până la terminarea acestora.
„În termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi toate unităţile de învăţământ vor introduce în regulamentele actuale de funcţionare prevederi legate de acces şi de modul de utilizare a spaţiilor şi terenurilor de sport aflate în folosinţa acestora, precum şi orarul de acces, după orele de program, în zilele libere şi în timpul vacanţelor şcolare şi le vor afişa la exterior într-un loc vizibil, precum şi pe pagina de internet, acolo unde este cazul”, se mai precizează în lege.
Re-deschiderea curților școlilor pentru activități sportive după încheierea orelor este o revendicare importantă a societății civile din ultimii ani. Petiția de pe Platforma Declic ”Scoateți lacătul de pe curtea școlii” a strâns peste 11.000 de semnături. De asemenea, în vara anului 2021, o scrisoare deschisă adresată Asociației Municipiilor din România și Guvernului, cu același obiect, a fost asumată de mai multe organizații civice.
”Practic avem două fenomene: pe de o parte avem dispariția spațiului public dedicat copiilor tinerilor şi pe de altă parte dizolvarea înțelegerii ideii de spaţiu public.
De unde ar veni salvarea? Salvarea ar fi terenurile de sport din jurul școlilor: închise și inaccesibile copiilor. Ele sunt acum îngrădite cu sârme, garduri, ziduri, lacăte. Au devenit aproape private: sunt folosite strict în cadrul orelor de școală. În marea lor parte sunt inaccesibile și închise pentru copiii din cartier.
Practic, noi stăm cu terenurile de sport noi, bine amenajate, nefolosite. Chiar nu putem să le deschidem pentru copiii noştri? Nu le putem deschide măcar trei ore pe seară, câteva zile pe săptămână, vacanțele? Generații întregi am făcut asta, am crescut şi ne-am jucat pe aceste terenuri, de ce nu se mai poate acum, în „democrație”?
E o soluție simplă şi la îndemână. Cum se face că din „generația cu cheia la gât” am produs „generații cu 101 de chei şi nenumărate ziduri”? Dacă mai pui şi contraoferta tehnologică la lipsa de spaţiu public pentru ei lucrurile sunt rezolvate: depresia şi obezitatea sunt aproape asigurate. Şi atunci firește că duba şi amenda este singura soluție când copiii ies din casă: ei trebuie să fie damnați la spațiu privat – dacă nu în casă sau pe un teren privat atunci în dubă şi la poliție.
Astfel, organizațiile semnatare vă solicităm să scoateți lacătul de pe curțile școlilor: permiteți copiiilor și tinerilor din comunități să folosească infrastructura școlară pentru petrecerea timpului liber. Creați cadrul necesar și respectați-le copiiilor României dreptul de a bate mingea.”
Scrisoare deschisă, semnată de Societatea Academică din România (S.A.R), Declic, Societatea Organizată Sustenabil S.O.S, Fundația World Vision România, Federația Națională a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar (FNAP-IP), Asociația Elevilor din Constanța, Asociația Vâlceană a Elevilor, Asociația Elevilor din București și Ilfov, Asociația Elevilor din Maramureș, Asociația Vâlceană a Elevilor, Centrul de Resurse pentru Participare Publică, Asociația școlilor particulare din România (ASP), Asociația Runners Club, Asociația Părinți de Cireșari
Prima propunere legislativă a USR pe această temă a fost adoptată în decembrie 2021, dar a fost atacată pe motive de formă de Guvernul Ciucă, la Curtea Constituțională a României (CCR). După admiterea sesizării de către CCR, propunerea legislativă a fost redepusă, într-o formă amendată, de USR și semnată și de parlamentari de la PNL, PSD, UDMR și minorități.
***
Foto Declic: Protest cu mesajele ”Scoateți lacătul de la curtea școlii” și ”Strada nu e loc de joacă”, în fața Primăriei Cluj-Napoca (condusă de președintele Asociației Municipiilor din România, Emil Boc) pentru re-deschiderea curților școlilor
1. Legea 69/2000 a educației fizice și sportului (adoptată în aprilie 2000 și publicată în M.Of. nr. 200/9 mai 2000) este rezultatul combinării unui proiect legislativ (PL 308/07.10.1998; parlamentari PRM, PNȚCD, PDSR, PD, UDMR, PUNR și un independent) cu proiectul de lege al Guvernului nr. 3/11.01.1999.
2. Cele două propuneri spun: “Instalațiile/bazele (sunt singurele cuvinte care diferă – V.S.) sportive proprii vor putea fi puse la dispoziția comunității locale, cu respectarea desfășurării normale a programelor și activităților de învățământ.”
3. Din Parlament, textul a ieșit astfel: “Bazele și instalațiile sportive proprii pot fi puse la dispoziție, gratuit sau cu plată, comunităților locale, persoanelor fizice sau juridice interesate cu obligația respectării desfășurării normale a programelor și activităților de învățământ și ale cluburilor sportive școlare și universitare.”. Acesta este art. 6(9) din lege.
4. Acest text nu a fost modificat niciodată de când există legea. Modificare de acum, cel puțin în forma de la Senat, constă exclusiv într-o eroare gramaticală.
5. La asta s-a adăugat un 6(9^2) care prevede accesul gratuit al copiilor și tinerilor peste 18 ani care sunt încă elevi în curțile și pe terenurile de sport ale școlilor. Dacă pentru asta trebuia o lege… felicitări, ce să zic. Aștept, în consecință, o lege care să-l oblige pe vecinul meu să nu își mai lumineze curtea cu becul stradal…
din păcate, este nevoie de lege, pentru că ani la rând primăriile și/sau școlile au interzis accesul în curțile școlilor după program; da, e trist că trebuie să dai o lege că cetățenii au dreptul să beneficieze/utilizeze un bun public :(
@MG: Bun, de acord cu dumneavoastră că o fi și trist, dar mie mi se pare că e în primul rând împotriva logicii să pretinzi că ai modificat un text – articolul 6(9) din lege – când, în realitate, l-ai lăsat fix la fel ca și până acum.
Adăugarea lui 6(9^2) transformă posibilitatea din 6(9) – existentă încă din 2000 și fără întrerupere de atunci – într-o obligație atunci când e vorba de copii și elevi. E singura noutate reală.
Presupun că s-a ajuns aici din cauză că, deși puteau să îl permită, multe școli (majoritatea?…) interziceau accesul copiilor și elevilor în afara programului. I-a întrebat cineva de ce o făceau?
Transformarea unei posibilității (la dispoziția discreționară a cuiva) într-o obligație legală, indiferent de domeniul de aplicare, vi se pare puțin lucru?
Și încă un lucru: îmi amintesc că, în liceu, am jucat fotbal în curțile multor școli, nu numai la liceu la noi și nu numai în București. Apoi, când eram în facultate, mergeam cu foști colegi de liceu să jucăm fotbal în curtea unei generale de pe undeva de prin Cotroceni… Deci, judecând strict după experiența personală (care nu e neapărat generic relevantă, dar deocamdată alta n-am) aș zice că s-a pus “lacăt” pe curțile școlilor cândva după a doua jumătate a anilor 2000… Mi-a venit ideea că poate ar fi interesant și util să aflăm de ce – ce s-a schimbat și din ce cauze, dacă a fost o manifestare a unui fenomen mai larg și în ce măsură acest fenomen a fost pozitiv sau negativ. Un fenomen social mai amplu care a avut efecte și în învățământ. Un fenomen care, pozitiv sau negativ cum o fi fost el (sau în ce măsură o fi fost el una și în ce măsură cealaltă), nu e exclus să fie sursă și pentru această acțiune civică și oglindirea ei parlamentară.
În fine…
@NC: Mi se pare că, dacă n-ar fi fost considerată puțin lucru de către cei care au obținut-o, atunci ei nu ar fi simțit nevoia să-i adauge lucruri ireale.
Problema e cum dumnezeu reusim sa aparam aceste spatii de gastile de cartier care, in absenta unei serioase reglementari le vor napadi si isi vor face legea, vor comercializa droguri si vor domina spatiul. Scriu acestea dintr-o trista experienta ca profesor si director de scoala, in care am initiat aceasta masura si m-am trezit cu amenintari, droguri, violente si teroare. Politia nu a actionat decat dupa iunsistente repetate si atunci fara tragere de inima, ceea ce cred ca se va intampla si acum. Daca scoala angajeaza personal de paza, pe langa cheltuieli se confrunta cu complicitatea paznicilor cu infractorii.