Adrian Popescu

USR propune modificarea Legii CCR pentru eliminarea riscului de politizare a instituției

Partidul Uniunea Salvați România va depune, miercuri, un proiect de modificare a Legii de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, care să accentueze libertatea judecătorilor constituționali de a formula opinii separate.

Ideea proiectului de lege a apărut după ce în urmă cu doar câteva zile motivarea unei decizii controversate a Curții Constituționale a României a fost publicată fără a mai include și opinia separată exprimată de judecătoarea Livia Stanciu.

Opinia Liviei Stanciu care critica decizia CCR ce obligă Parlamentul să impună un prag valoric în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu nu a mai fost reprodusă în Monitorul Oficial odată cu decizia emisă de Curtea Constituțională deoarece nu a respectat noile reguli de redactare. Aceste reguli au fost introduse săptămâna trecută printr-o Hotărâre de organizare internă emisă de președintele CCR Valer Dorneanu.

Valer Dorneanu, de la munca de partid in PCR si PSD, la președinția CCR

”Hotărârea de organizare internă cu privire la opiniile separate este inoportună și nelegală, încălcând prevederile art. 145 din Constituției si cele ale art. 59 alin (3) din Legea 47/1992. Aceasta Hotărâre devine un veritabil instrument de cenzură la adresa judecătorilor constituționali care se află în minoritate”, a explicat deputatul USR Silviu Dehelean, membru în Comisia juridică.

”Practica juridică folosește dintotdeauna instituția opiniei separate ca o garanție a libertății de exprimare și a libertății de opinie a judecătorilor și dă posibilitatea manifestării unor ideologii diferite sau a unei abordări filozofice diverse a dreptului”, a adăugat deputatul Silviu Dehelean.

Proiectul USR propune modificarea și completarea unor articole din Legea 47/1992 astfel încât să accentueze libertatea judecătorilor constituționali de a formula opinii separate și să statueze obligativitatea publicării opiniei separate în forma prezentată de autorul ei, fără nicio ingerință din partea celorlalți judecători.

Proiectul introduce, de asemenea, noi condiții pentru numirea în funcția de judecător constituțional, respectiv cea de a deține titlul universitar de doctor în drept și cea de a nu fi fost membru într-un partid politic în ultimii nouă ani. Aceste condiții au rolul de a asigura îndeplinirea criteriilor de integritate și de independență politică a judecătorilor CCR.

”Curtea Constituțională este o instituție fundamentală pentru democrația noastră. Deși sunt numiți de către Camera Deputaților, Senat și Președintele României, judecătorii Curți Constituționale trebuie să fie imparțiali, iar deciziile lor nu trebuie afectate de considerente de ordin politic. Pentru a da eficiență principiului independenței judecătorilor Curții Constituționale USR consideră oportun a introduce între criteriile de selecție a judecătorilor Curții Constituționale condiția ca aceștia să nu fi fost membri într-un partid politic în ultimii 9 ani”, a declarat deputatul Stelian Ion, membru în Comisia juridică.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

7 thoughts on “USR propune modificarea Legii CCR pentru eliminarea riscului de politizare a instituției

  1. CETATEANUL

    Pentru eliminarea deficienţelor existente in aplicarea JUSTITIEI in Ro este necesară, DEPOLITIZAREA (decuplarea ei de sistemul politic ticalosit) sau respingerea amestecului deciziei politice in functionarea sistemului judiciar. Drept urmare normele ce reglementează “compoziţia” Curţii Constituţionale a României(CCR) şi a Consiliului Superior al Magistraturii(CSM) precum şi unele proceduri judiciare trebuie revizuite astfel:
    A. Pentru normalizarea activităţii C.C.R. se impun următoarele modificări;
    – nr. membrilor să fie mărit de la 9 la 11, vârsta acestora să nu depăşească 65 de ani;
    – membrii să fie alesi pentru o perioadă de cel mult 5 ani, un singur mandat;
    – 8 din nr. total de 11 membrii, să fie desemnaţi de către cele 16 Curţi de Apel din România (prin unul din algoritmii existenti, fie primele 8 C.A. în primul mandat şi urmatoarele 8 în al doilea mandat, fie grupate câte două Curţi de Apel să-şi desemneze în comun cate un candidat de fiecare data), 1 candidat să fie desemnat de I.C.C.J. şi 2 din partea senatelor Universităţilor de Drept din Romania care se clasează în primele 2 locuri oferite de numărul mai mare de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani;
    B. Componenţa C.S.M. trebuie sa asigure “conectarea sau racordarea” justiţiei la nevoia socială de dreptate si ordine publică firească. Pentru aceasta este necesar ca cei 25 de membri să fie aleşi pe un termen de 3 ani, un singur mandat (unii cu prezenţă permanentă-funcţie de nevoile impuse de buna funcţionare a structurii, alţii doar atunci când sunt necesare, consultări, dezbateri ori adoptari de hotărâri în plen). Din motive de obiectivitate si eficienta se impune ca structura C.S.M. să aibă urmatoarea componenţă;
    – 14 jurişti competenti si integri (situaţi pe funcţii de execuţie sau de comandă cu o vechime de cel puţin 5 ani în structurile respective) desemnaţi de către colegiile de conducere din fiecare minister şi de catre liderii de sindicat ;
    – 2 şefii ai direcţiilor de personal (cadre) din M.J. şi respectiv din Parchetul General;
    – 3 membrii desemnaţi de colegiile de conducere ale Poliţiei Romane, S.R.I. şi S.I.E.;
    – 1 membru desemnat de forul superior al I.N.M.;
    – 1 membru din partea Uniunii Barourilor de Avocaţi din România;
    – 2 membri desemnaţi de Universităţile de Drept din România care se clasează în primele 2 locuri datorită numărului mai mare de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani;
    – 1 membru marcant desemnat de Clubul Roman de Presă;
    – 1 membru desemnat de instituţia Avocatul Poporului a cărui rol activ în societate lipseşte cu desăvârşire, deoarece are un statut confuz competenţele sale nu sunt clar delimitate, administrative sau de justiţie.
    Inspectiile judiciare pentru judecatori si procurori din C.SM. pot sa ramana cu acelasi statut existent in prezent.

    Reply
  2. Ion Podocea

    Foarte bine! Este o idee excelentă. CCR a ajuns stat în stat. Sunt curios ce părere are doamna Mungiu despre această inițiativă pentru că am citit, pe o altă coloană, unde doamna Mungiu atrăgea atenția celor care critica CCR că li se vor elimina comentariile în acest sens.

    Reply
    • Romania Curata

      Dna Mungiu vorbea despre deciziile CCR, nu despre componenta CCR. Componenta CCR poate fi tema de dezbatere, asa cum modificarea Constitutie poate fi si ea.

      Reply
  3. taunul77

    Este o propunere de bun simt. Dar cine sa adopte o asemenea lege? Majoritatea PSD-ALDE-UDMR al caror slujbas credincios este Dorneanu?

    Reply
  4. Cris

    Cred ca ar fi util ca USR sa gaseasca o modalitate de a stringe rapid semnaturi de la cetateni pentru a-i sustine in demersurile lor iar parlamentarii sa constientizeze in acest fel faptul ca ne intereseaza optimizarea legilor in folosul binelui si nu in folosul baronilor!

    Reply
  5. Cristi

    Stie oare cineva că poziția concurentă a dnei Stanciu este publicată în decizia 392/6 iunie 2017, cea referitoare la prag? Este frumos sa ascundem adevarul dintr-o situatie si sa dezinformam, manipuland opinia publica asa cum face USR.

    Luati decizia 392 asa cum este ea publicata pe siteul CCR si vedeti acolo toata expunerea dnei Stanciu. In speță, doar publicarea în MO este omisă ceea ce nu are și nu ar fi avut efecte juridice. Deci vorbiți degeaba. Iar USR ar face bine sa nu minta la fel ca celelalte partide pentru că aceeasi mizerie ajunge.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *