Daniel Befu

Turul Marilor Tunuri Timişoara. De la străzile istorice stricate de Doreii locali, până la cea mai mare investiţie greenfield ratată de România

România Curată a organizat ieri Turul Marilor Tunuri Timișoara, o călătorie prin care am vrut să le arătăm locuitorilor orașului câteva dintre prostiile, furturile și pagubele produse Timișoarei de potentaţii politici şi afaceriştii tranziţiei protejaţi la nivel înalt. 29 de oameni, cei mai mulți studenți, și-au rupt două ore și jumătate dintr-o sâmbătă frumoasă de primăvară și ne-au însoțit în acest demers.

Turul Marilor Tunuri Timișoara 9

 Mulţi tineri, dar şi câţiva curioşi între 30 şi 50 de ani ne-au însoţit pe traseu. Le-am prezentat, ca o noutate faţă de turul trecut, cel mai cald subiect din ultima perioadă. E vorba de încercarea unui grup de timişoreni total dezinteresaţi, de salvare a ultimelor străzi pavate cu piatră cubică din Cartierul Elisabetin, de decizia autorităţilor de a le moderniza cu forţa stilul de viaţă. Am putut vedea cu ochii noştri,  ajutaţi de ghida noastră Alina Gibescu, arhitect şi membru al Asociaţiei ”Salvaţi Patrimoniul Timişoarei”, cum străzi care au rezistat o sută de ani fără a se deteriora mai deloc, au încăput în ultimii 20 de ani pe mâna unor ”Dorei bănăţeni” care, atunci când au schimbat ţevi, nu au tasat bine partea de terasament. Din cauza acestor lucrari de mântuială, sub greutatea automobilelor, străzi care au arătat impecabil un secol, au ajuns să aibă denivelări absurde sau să fie plombate cu asfalt de aceiaşi Dorei (cu acceptul, sau la îndemnul slujbaşilor municipalităţii).

pavate timisoara 6

Mai nou, prin vot politic în Consiliul Local Timişoara, s-a decis privarea oamenilor din Elisabetin de ”patina vremii” specifică acestui cartier cu străzi pietruite. Printr-un simulacru de consultare publică, conform membrilor grupului ”Salvaţi Străzile Pietruite” s-a decis că pentru persoanele care nu-şi permit să trăiască în zona VIP din centrul Timişoarei, e bun şi mirosul de asfalt.

Grupul a fost interesat să afle şi elemente apărute spontan în calea noastră pe traseu, cum ar fi o scurtă foaie de istorie contemporană neromanțată a Academiei Române, al cărei sediu renovat în ultimii ani, e situat vis-a vis de Casă Muhle. Casa florarului imperial a fost unul din obiectivele pe care ”Salvaţi Patrimoniul Timişoarei” l-a expus ca studiu de caz din categoria ”Aşa nu”.

Ce înseamnă stilul Ballantines în arhitectură 

Participanţii la tur au ascultat descrierea mecanismelor prin care politicienii mediocri ai Timişoarei, începând cu Dan Ioan Sipoş până la Constantin Ostaficiuc, prin decizii birocratice greu de înţeles  pentru cetăţeanul de rând din cauza limbajului administrativ demoralizant de plat, au ”inserat” micile prevederi viclene prin care au înfăptuit înstrăinarea Vilei de protocol a lui Nicolae Ceauşescu. Desigur, cu hectarul de teren aferent, vila fiind amplasată în zona zero a oraşului, unde sunt cele mai mari preţuri pe metrul pătrat. De acelaşi set de mecanisme perverse au uzitat şi membrii clanului Cârpaci, care au pus mâna pe vile în epicentrul imobiliar al Timişoarei, pe care le-au sluţit apoi din punct de vedere arhitectural.

Turul Marilor Tunuri Timișoara 5

Arhitecta Alina Gibescu le-a prezentat un exemplu de ”vilă în lucru” a cărei renovare a început-o competitorul lui Ionelas Cârpaci, Stancu Trifu, personaj acuzat de şantaj, după ce şi-a terorizat vecinii ca să preia o vilă întreagă la subpreț. La această vilă, participanţii la Turul Marilor Tunuri au putut vedea cum una din faţade respectă întru totul arhitectura din urmă cu trei sferturi de veac, pe când cealaltă faţadă fusese deja mutilată cu materiale sofisticate, scumpe dar kitsch-oase până la extrem: ferestre cu aspect roşu cireş şi geamuri oglindă, uşi majestuase de culoarea mahonului, soclu înalt ca pătrăţelele ca de ciocolată albă şi ţiglă solzi cu glazură neagră).

Cea mai bună snoavă, reală, a fost depănată de arhitecţii de la ”Salvaţi Patrimoniul Timişoarei”, care ne-au relatat o scenă amuzantă, în care unul din romii de catifea care şi-a luat vilă lângă Parcul Rozelor, la o întâlnire cu un arhitect pe care dorea să-l tocmească să-i renoveze vila proaspăt achiziţionată, a fost întrebat ce stil doreşte să imprime imobilului. Comanditarul lucrării i-a răspuns: ~Stilul Ballantines~. Mirat, arhitectul a cerut lămuriri şi romul de catifea i-a explicat: ”Cum sunt vilele alea din reclamele cu  Ballantines”. Sau tradus pentru cititorii României Curate care nu cunosc stilul arhitectural Ballantines, acel tip de arhitectură pe care-l găsim la casele starurilor de la Hollywood, începând cu Puff Daddy până la Kim Kardashian. Până la urmă modernitatea trebuia odată şi odată să fie introdusă şi în Banat.

Pe locul unde trebuia să fie fabrica Mercedes

Cel mai interesant obiectiv turistic a fost cel din ”ogorul Mercedes”, ultima noastră oprire de pe traseul turistic atipic. Fiind la final, lumea aştepta să vadă un showroom cu maşini nemţeşti. Ba chiar s-au auzit  comentarii de uşurare: ”De-abia aştept să ajungem la Sanandrei, la Mercedes, că nu mai pot de sete”. Din păcate acolo au găsit doar un câmp cu grâu verde şi viguros, semn că până acum anul agricol e bun. Însă în loc de cereale, pe acel teren ar fi putut fi cea mai mare investiţie greenfield a României postdecembriste.  E vorba de fabrica auto a concernului Daimler, unde s-ar fi putut produce modelele Mercedes Clasa A şi Clasă B. Corupţia, incompetenţa şi lipsa de viziune i-au făcut pe aleşii noştri din 2008, începând de la premierul Călin Popescu Tăriceanu, actualmente cocoţat pe jilţul de Preşedinte al Senatului, până la şi mai meschinii politicieni locali şi afacerişti venali, să încerce să tragă un mic tun imobiliar, de bun venit, celor de la Daimler. Aşa ca nemţii s-au suit în avion şi au plecat, alegând Kecskemet, un oraş nici jumătate cât Timişoara, care însă i-a primit pe nemţi cu covorul roşu. Uzina de la Kecskemet e prima fabrică construită de Daimler în afara Germaniei pe continentul european şi în 2016 de pe porţile ei a ieşit Mercedesul cu numărul 500.000.  Ei au o producție anuală estimată la 3 miliarde de euro și exportă mașinile ”Made in Kesckemet” în 180 de țări. Noi am rămas cu ogorul cultivat cu grâu, respectându-ne fidel, ca în urmă cu o sută de ani, supranumele de ”Grânarul Europei”.

Aici puteţi citi pe larg povestea obiectivelor incluse în ”Turul Marilor Tunuri Timişoara”.

 

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *