Adrian Popescu

TOPUL TRANSPARENȚEI II. Obligația depunerii rapoartelor de activitate fie este ignorată total, fie documentele sunt redactate într-o mare devălmășie

Instituţiile, autorităţile statului nu se grăbesc să răspundă atunci când primesc întrebări referitoare la propria lor activitate, după cum am relevant în analiza noastră anterioară. Mai mult, există şi acum, aproape de finele anului 2014, ministere care nu au finalizat rapoartele de activitate pentru anul 2013, deși ele trebuiau să fie publice cel mai târziu în luna martie a acestui an. Şi regăsim aici domenii importante: cultură, economie, mediu, tineret si sport. Citiţi mai jos cine sunt cei care au ignorant obligația de a-și prezenta activitatea precum și analiza noastră referitoare la calitatea unor rapoarte prezentate public de ministere, prefecturi, consilii judeţene, primării reşedinţă de județ şi inspectorate şcolare judeţene.

MINISTERE

Bilanțul nostru arată că din cele 17 ministere verificate, 7 ministere NU şi-au publicat rapoartele de activitate: Ministerul Culturii, Ministerul Economiei, Ministerul Mediului, Ministerul Tineretului şi Sportului, precum și Ministerul Educaţiei, Ministerul Finanţelor și Ministerul Justiției.

PREFECTURI

Din cele 42 de prefecturi, NU au publicat rapoartele de activitate prefecturi din 12 de judeţe: Argeş, Brăila, Caraş-Severin, Covasna, Gorj, Harghita, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Prahova, Vaslui, Vrancea.

CONSILII JUDETENE

Din 41 de consilii judeţene verificate, NU au publicat rapoartele de activitate 12 consilii judeţene: Botoşani, Brăila, Braşov, Constanţa, Covasna, Dolj, Harghita, Ialomiţa, Ilfov, Satu Mare, Suceava, Tulcea.

PRIMĂRII REŞEDINŢĂ DE JUDEŢ 

Din 40 de primării, municipii reşedinţă de judeţ plus Bucureşti, verificate de noi, am constatat că NU au publicat rapoarte de activitate 13 primării: Alba Iulia, Călăraşi, Constanţa, Sfântu Gheorghe, Târgovişte, Galaţi, Miercurea Ciuc, Drobeta Turnu Severin, Ploieşti, Satu Mare, Suceava, Râmnicu Vâlcea, Vaslui.

INSPECTORATE ŞCOLARE JUDEŢENE

Din 42 de inspectorate şcolare judeţene nu au publicat rapoarte de activitate şi nu au răspuns solicitării inspectoratele şcolare din 25 de judeţe: Alba, Argeş, Bacău, Brăila, Bucureşti, Buzău, Caraş-Severin, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Timiş, Vâlcea, Vaslui, Vrancea.

Analiza conținutului rapoartelor de activitate relevă existența unui mare haos în conținutul lor. Rare sunt instituțiile care respectă până și minimele recomandări referitoare la conținut, incluse în normele metodologice ale Legii 544/2001.

Ministere

Deşi ar trebui să reprezinte un exemplu pentru toate instituţiile publice, ministerele folosesc criterii diferite la redactarea rapoartelor de activitate.

Spre comparaţie, un exemplu este raportul Ministerului Sănătăţii, care are 171 de pagini şi în care sunt descrise: misiunea instituţiei, obiective generale şi prioritare, structura organizatorică, realizările pe anul 2013 (se folosesc inclusiv tabele cu date), atragere de fonduri externe, colaborare cu alte state, resurse umane (încadrare de personal, pregătirea medicilor pentru rezidenţiat, evaluare şi certificare medici, recunoaştere a calificărilor, relaţia cu CNAS, activitatea în domeniul IT, politici salariale, achiziţii publice, sisteme de alertă rapidă, programe de sănătate la nivel naţional (pe regiuni şi categorii de boli), execuţia bugetară pe anul 2013 (tabele), relaţia cu publicul şi cu mass-media, implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie, nerealizări, măsuri de remediere. S-a respectat deci structura recomandată în anexa Legii 544/2001. Raportul se încheie cu o listă a departamentelor şi responsabililor care au redactat raportul.

La polul opus este raportul întocmit de Ministerul de Interne, intitulat “Evaluarea activităţii desfăşurate de Ministerul Afacerilor Interne în anul 2013”, care are doar 7 pagini şi cuprinde informaţii generale despre obiectivele şi realizările instituţiei: câteva misiuni întreprinse în domeniul combaterii criminalităţii şi a infracţiunilor economice, lupta împotriva corupţiei, cooperare internaţională, managementul resurselor umane etc. Acest raport nu este semnat şi pare că aparţine ministrului de Interne, Gabriel Oprea.

Redăm câteva pasaje din obiectivele pe care şi le-a propus ministrul Gabriel Oprea:

“Ministerul Afacerilor Interne este una din acele instituţii a căror bună funcţionare se constată nu doar la evenimentele de bilanţ. Rezultatele se văd la orice oră din zi sau din noapte, se văd în fiecare moment în care cetăţenii acestei ţări se simt protejaţi, iar ordinea publică este apărată”.

“Nimeni nu trebuie să-mi spună să mă bat pentru colegii mei şi pentru drepturile lor. Voi lua toate măsurile necesare pentru ca drepturile personalului, inclusiv cele salariale, să fie respectate”.

“Anul trecut au fost înregistrate progrese în lupta împotriva corupţiei. Cele câteva cazuri izolate de corupţie au reprezentat mai degrabă excepţia decât regula şi nu pot conduce la o concluzie unitară în ceea ce priveşte lipsa de integritate a personalului”.

 Prefecturi

Un exemplu de originalitate este raportul întocmit de Corneliu Grosu, prefectul de Mureş (121 de pagini).

Documentul este structurat pe mai multe capitole: prezentarea departamentelor, obiective strategice (viziunea instituţiei, misiune, valori), realizări (planuri de acţiune pentru serviciile publice deconcentrate; rezolvarea problemelor comunităţilor de romi, inclusiv cazul “Hădăreni” sau abandonul şcolar), gestionarea situaţiilor de urgenţă, comisii de dialog social, relaţia cu autorităţile publice locale, serviciul comunitar de eliberare a permiselor de conducere etc.

Raportul conţine şi lucruri mai puţin obişnuite: prefectul Corneliu Grosu se laudă cu faptul că, după 100 de ani, preoţi ortodocşi au colindat în Sala Mare a Instituţiei Prefectului-Judeţul Mureş.

De asemenea, prefectul a participat la organizarea unor sărbători locale, exerciţii ale pompierilor, expoziţii de pictură, dezvelirea de statui, emisiuni tv, iar ca dovadă sunt postate numeroase fotografii şi discursuri ţinute cu ocazia acestor evenimente.

Practic, cea mai mare a raportului (70 de pagini din 121) face referire la evenimentele la care a participat prefectul.

Unul dintre cele mai mari rapoarte (203 pagini) aparţine fostului prefect al Capitalei Georgeta Gavrilă (schimbată în 2014 din funcţie). Documentul conţine foarte multe cifre, tabele şi grafice cu obiectivele propuse şi realizările instituţiei (verificarea legalităţii actelor autorităţilor locale, procesele din instanţă în care prefectura a fost parte, eliberarea permiselor de conducere sau a paşapoartelor). Sunt trecute în revistă comunicarea cu cetăţenii (inclusiv numărul accesărilor site-ului şi a infochioşcurilor), modul în care a fost cheltuit bugetul instituţiei etc.

Interesant este că raportul are o evidenţă a protestelor care au avut loc în Capitală în anul 2013, cu numele organizatorului protestelor, data de desfăşurare, obiectivul revendicării şi numărul de participanţi. Astfel, anul trecut, în Bucureşti au avut loc 117 acţiuni de protest.

Primării oraşe reşedinţă de judeţ

Pentru această categorie am analizat raportul întocmit de Primăria din Sibiu, condusă de Klaus Iohannis.

Documentul are 32 de pagini şi cuprinde o prezentare sobră a activităţilor realizate anul trecut de primărie: finanţarea proiectelor din municipiul Sibiu (un capitol important fiind atragerea fondurilor europene), lucrări de reabilitare, modernizare sau reparaţii a străzilor, modernizarea transportului public local, banii obţinuţi de primărie din diverse activităţi (taxele primite de la comercianţi şi terasele din oraş aflate pe domeniul public, filmări care au avut loc în oraş, taxele din parcări, închirierea stadionului municipal), achiziţiile de mobilier stradal, administrarea zonelor verzi, repararea locuinţelor care aparţin domeniului public, administrarea pieţelor, gestionarea câinilor fără stăpân, investiţiile în unităţile de învăţământ, construirea de piste pentru biciclete, proiecte de finanţare a spitalelor etc.

De asemenea, sunt evidenţiate activităţile teatrelor şi a caselor de cultură din Sibiu.

Raportul conţine chiar şi numărul copiilor născuţi anul trecut în Sibiu, dar şi câte persoane au decedat sau câte căsătorii au fost oficiate la starea civilă, precum şi câte divorţuri pe cale amiabilă au fost înregistrate.

Un capitol important este destinat turismului din Sibiu, ilustrat elocvent cu fotografii de la evenimente.

În schimb, la Timişoara, la capitolul raportul primarului Nicolae Robu pe 2013, sunt postate 9 rapoarte separate ale direcţiilor şi departamentelor din subordinea primarului. Tot pe site-ul primăriei sunt postate rapoarte ale viceprimarilor, ale consilierilor locali şi ale instituţiilor şi regiilor din subordinea primăriei, inclusiv spitale şi pieţe din oraş.

Consilii judeţene

La Vrancea, raportul semnat de preşedintele CJ Vrancea, Marian Oprişan, are 47 de pagini şi conţine capitole despre hotărârile adoptate de consilierii judeţeni în 2013, bugetul instituţiei şi execuţia bugetară, investiţiile realizate, reabilitarea şcolilor, a monumentelor istorice, printre care şi cele de la Mărăşti şi Mărăşeşti, investiţii în obiective turistice, reabilitarea drumurilor judeţene etc.

Tot în acest raport, Marian Oprişan trece în revistă şi ce evenimente a organizat în judeţ: 154 de ani de la Unirea Principatelor, Ziua Curăţeniei, Green Week 2013, Festivalul Internaţional al Vinului şi Viei “Bachus 2013” etc.

Inspectorate şcolare judeţene

La categoria inspectorate şcolare am analizat raportul întocmit în judeţul Harghita, unde comunitatea maghiară este majoritară.

Pe parcursul a 149 de pagini, inspectorii şcolari detaliază starea învăţămîntului din judeţul Harghita pe anul şcolar 2013-2014, pe diverse domenii: monitorizarea absenţelor elevilor de liceu, a situaţiei bibliotecilor şcolare, monitorizarea situaţiei managementului unităţilor de învăţământ (fiind date exemple cu rezultatul unor inspecţii la mai multe şcoli şi ce măsuri au fost luate pentru fiecare dintre probleme, dar şi tabele cu profesorii şi învăţătorii controlaţi de inspectori).

În ceea ce priveşte elevii români, raportul menţionează printre măsuri şi “educarea elevilor în spiritul, pentru promovarea şi transmiterea valorilor culturale, a tradiţiilor şi obiceiurilor specifice poporului roman şi a locurilor natale, prin participarea unui număr de 216 elevi, la festivalul de folclor al copiilor, iniţiat de Asociaţia Învăţătorilor Harghiteni şi desfăşurat în parteneriat cu ISJ Harghita şi Consiliul Judeţean Harghita”.

De asemenea, sunt menţionate şi deficienţe: “Nu sunt justificate mediile de 10 în cazul elevului care nu poate formula un enunţ coerent în limba română, indiferent de specificul şcolii”.

Cum ar fi trebui să arate rapoartele de activitate

Legea 544/2001 include, la normele metodologice, și un cadru orientativ pentru elaborarea raportului anual de activitate al autoritatii sau institutiei publice, valabil deci pentru orice autoritate.

Un raport de activitate trebuie să prezinte următoarele elemente standard:

  • misiunea autoritatii sau institutiei publice, precum si obiectivele care trebuia atinse in perioada de raportare;
  • indici de performanta, cu prezentarea gradului de realizare a acestora;
  • scurta prezentare a programelor desfasurate si a modului de raportare a acestora la obiectivele autoritatii sau institutiei publice;
  • raportarea cheltuielilor, defalcate pe programe;
  • nerealizari, cu mentionarea cauzelor acestora (acolo unde este cazul);
  • propuneri pentru remedierea deficiențelor.

Caută și tu raportul de activitate al oricărei instituții/autorități din județul tău. Orice neregulă descoperi, sesizează-ne!

Citește și TOPUL TRANSPARENȚEI. Află ce instituții locale și centrale ale statului nu au fost în stare să-și descrie activitatea într-un raport


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

4 thoughts on “TOPUL TRANSPARENȚEI II. Obligația depunerii rapoartelor de activitate fie este ignorată total, fie documentele sunt redactate într-o mare devălmășie

  1. cri

    Ii invit pe autorii acestui site ca sa se duca “sub acoperire” pentru a vizita institutii precum Ministerul Sanatatii, Directia de Sanatate Publica Bucuresti sau Casa de Asigurari de Sanatate Bucuresti sau Primaria Generala a Capitalei . Atunci vor constata ce inseamna aroganta si dispretul fata de cetateni pe care le manifesta functionarii acestor institutrii. Daca nu ati vizitat “incognito” institutiile mai-sus mentionate, inseamna ca inca nu ati vazut nimic…

    Reply
  2. DRAGULANESCU NICOLAE

    Practica evaluatorilor “sub acoperire” (denumiti insa MISTERY SHOPPER) este veche si larg raspandita in statele dezvoltate… Sunt vizate institutii ale administratiei publice locale si centrale, spitale si policlinici publice si private, universitati si scoli publice si private, magazine, prestatori de servicii, etc…Poate deveni “MISTERY SHOPPER” orice persoana care are un set de criterii si obiective, simturi functionale si un anumit nivel al eticii… In unele state chiar managerii generali – ai unor banci, spitale, universitati, lanturi de magazine – pot efectua asemenea evaluari ale cunostinte;lor, deprinderilor, atitudinilor si comportamentelor personalului lor aflat in contact direct cu clientii (“front desk”)… Problema platii evaluatorilor sub acoperire se rezolva de regula prin valorificarea adecvata a rapoartelor acestora si/ sau prin cointeresarea lor materiala … Propun ROMANIEI CURATE sa organizeze un corp propriu de asemenea EVALUATORI SUB ACOPERIRE, instruindu-i si responsabilizandu-i adecvat…. EXISTA DEJA SI IN ROMANIA O FIRMA CARE SE OCUPA CU CERTIFICAREA COMPETENTELOR DE MISTERY SHOPPER…

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *