Călin Dejeu

Taierile masive din munții Vâlcan, cauza inundațiilor din Uricani

În 1990 am dormit la stână pe muntele Arcanu (la sud de Câmpu lui Neag, sat pe Jiul de Vest care aparține de Uricani). Versanții muntelui erau încă acoperiți cu o pădure superbă. Acum pădurea este sfârtecată și tăierile continuă, în timp ce Comisia Europeană doarme în papuci cu infringementul pe păduri.

Apele au ieșit din matcă astăzi pe raza orașului Uricani și au provocat pagube însemnate. Dar nu este ”furia naturii” în spate, cum s-au obișnuit unii să spună, ci inconștiența oamenilor. Le putem numi, datorită nivelului lor, inundații antropice. Cel mai mult s-au umflat Rostovanu, Pârâu Negru și Arcanu. Dacă aruncăm o privire pe imaginile satelitare vedem că pădurile din bazinele acestora sunt sfârtecate.

Și mai grav este faptul că o parte din pădurile sfârtecate sunt în sit Natura 2000. Acolo expolatările sunt strict ilegale, pentru că nu s-a făcut evaluare adecvată la aprobarea amenajamentelor silvice.

Se vede pe istoricul de la Google Earth cum în bazinul pârâului Rostovanu a fost tăiat un nou drum forestier, între 2015 și 2017. O rană oribilă pe fața naturii. Sunt curios să știu dacă are acord de mediu…

O mare parte din vină o poartă și Apele Române. Pârâul Arcanu este amonte de lacul de acumulare de la Valea de Pești. Barajul s-a umplut și au fost nevoiți să ”dea drumul la baraj”. Au dat drumul la vanele de jos. În consecință, a fost rupt și drumul situat aval de baraj.

A ajuns și Jiul de Vest la un nivel înspâimântător în aval, în centrul orașului Uricani.

Cu siguranță că, dacă Apele Române gestionau rațional nivelul barajului, scădeau nivelul înainte de precipitațiile abundente, toată situația aval de baraj arăta mult mai ”moderat”. Cum se întâmplă la noi cu drumarii, surprinși de iarnă în ianuarie, au fost și cei de la Apele Române surprinși de ploaie în plin ”sezon ploios”. Ieri lacul de acumulare din spatele barajului era plin.

Aceeași indolență a provocat suferință în județul Brașov, în urmă cu doi ani, din cauza barajului de la Săcele.

S-a demonstrat din nou că regularizarea râurilor este o aberație înapoiată. În zona Uricaniului au avut loc recent regularizari oribile, masive, cu care se laudă Apele Române pe site. Astfel de lucrări mai degrabă accentuează pericolul, pentru că le dau oamenilor un sentiment fals de siguranță. Ele se fac doar pentru a sifona niște fonduri. Când viitura este imensă, regularizarea albiei minore nu face nicio diferență.

Problema inundațiilor cu o amplitudine peste cea naturală trebuie tratată la cauze, nu la simptome! Trebuie să întelegem în ceasul al 12-lea că, chiar și financiar, ieșim mult mai bine (noi ca societate, nu mafia lemnului) dacă exploatăm pădurea doar discret, rațional. Că banii făcuți de niște indivizi fără scrupule din exploatarea sălbatică a pădurilor nu compensează pagubele de la inundații, sabotarea turismului, scăderea calității vieții localnicilor, pierderea biodiversității etc.

Mai trebuie observat că nu doar cât se taie contează, ci și bătaia de joc în care se taie, abandonând trunchiuri imense prin pădure, de obicei pe malul pâraielor. Când vine viiitura, preia aceste trunchiuri și pe duce în aval, unde se blochează la poduri și aceste poduri devin practic baraje (am văzut același lucru la Aiud, zilele trecute). Brajul format provocă revărsarea apelor în amonte.

Așa s-a întâmplat acum la Valea de Brazi.

Ce-i așa de greu să ducă la gater tot ce exploatează, sau să dea ce nu le trebuie amărâților care nu au bani de lemne pentru încălzire? Și de ce trebuie să arunce trunchiurile în pârâu, de ce nu pot măcar să le lase pe versant?

O altă problemă este cea a clădirilor ilegale, ridicate în zone inundabile. Cine le-a dat autorizație de construire? Chiar și pe încă superbul Râu Alb vedem cum Consiliul Județean Hunedoara insistă să emită certificate de urbanism ilegale, pentru clădiri în luncă, pentru ABI Ecoacvacultura.

Dar cel mai mare pericol de la aceste inundații este în viitor. Apele Române le vor folosi ca pretext pentru mai multe regularizări. Și, cu cât distrugem mai mult natura, cu atât reacția este mai puternică, avem parte de mai mare suferință. Este un cerc vicios din care autoritățile noastre dubioase refuză să iasă. Ele nu pot să depășească mentalitatea de secol 19: omul luptă cu natura. Nu înțeleg că singura cale rațională, ”sigură”, este să trăiești în armonie cu natura.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

14 thoughts on “Taierile masive din munții Vâlcan, cauza inundațiilor din Uricani

  1. emil

    Taieri fara împăduriri corespunzatoare aduc dezastrul. A disparut masa verde care sa retina apa.

    Reply
  2. Gigi

    Sa zici ca inundatiile de pe Jiul de Vest sunt datorate defrisarilor de pe Arcanu sau acumularii de la Valea de Pesti este cel putin o imbecilitate. Dar de fapt stim deja reteta tovarasului Dejeu, asa ca nu ne miram: se iau 50 la suta (sau 75, sau 80 la suta) informatii adevarate, imposibil de contestat. Se amesteca cu 50 la suta (sau 25, sau 20 la suta) informatii false sau, si mai perfid, informatii plauzibile, dar scoase din context. Se serveste preparatul cald publicului care, neavand cunostinte de specialitate, este usor de manipulat.

    Raurile s-au umflat si pe versantul sudic al muntilor Valcan, acolo unde din fericire padurile nu au fost taiate, vezi ce se intampla chiar in acest moment pe Bistrita gorjana. Chiar, daca galeria de aductiune de la Clocotis spre Tismana ar fi fost in acest moment functionala, Hidroelectrica n-ar fi trebuit sa deverseze 100 mc/secunda din acumularea Clocotis.

    Reply
    • Geo

      Nu ai auzit inca de gravitatie? Cand deschizi vanele barajului, unde crezi ca merge apa? In sus, pe traseul turistic? Daca padure nu mai e, sa retina apa, ce crezi ca face apa, leviteaza? Voi chiar nu puteti gandi inainte de a va trezi comentand la articole?

      Reply
      • Gigi

        @Geo, hai sa-ti explic argumentat: in 23-24 iunie, chiar inainte de inundatii, volumul apei in acumularea Valea de Pesti era de 3.69-3.7 milioane mc, sub nivelul normal de retentie de 3.73 milioane mc, iar in 25-26, deci imediat dupa inundatii, volumul a fost de 3.69 milioane mc. In cazul unei deversari din acumulare, in cel mai rau caz, debitul deversat a fost egal cu cel provenit din afluenti, altfel ar fi existat variatii bruste a volumului de apa acumulat. So, myth busted cum ca barajul ar fi de vina pentru inundatii!

        Uite si punctul de vedere al Apelor Romane:

        „Ținând cont de informațiile vehiculate în spațiul virtual (Facebook), referitoare la fenomenele petrecute la Barajul Valea de Pești, conform cărora barajul ar fi cedat, vă comunicăm:
        – aceste informații sunt complet eronate și total nefondate;
        – exploatarea barajului s-a făcut în condiții de maximă siguranță;
        – volumul mare de material lichid și solid tranzitat de Jiul de Vest s-a datorat ploilor abundente. Astfel între orele 1,50 – 5,20 la Stația Hidrometrică Câmpu lui Neag s-a înregistrat o cantitate de totală precipitații de 132 l/mp, iar la Stația Hidrometrică Valea de Pești s-a înregistrat o cantitate totală de precipitații de 184 l/mp (în intervalul 25.06. ora 18,00 – 26. 06.2020 ora 7,00);
        – viitura produsă pe Jiul de Vest s-a datorat atât ploilor abundente, cât și scurgerilor importante de pe versanți;
        – la Stația Hidrometrică Câmpu lui Neag s-a atins cota de pericol (la ora 5,30), la Stația Hidrometrică Jiu amonte Rostovanu s-a depățit cota de inundație cu 5 cm (la ora 9,00), iar la Stația Hidrometrică Iscroni s-a atins cota de pericol (la ora 8,20)”.

        http://www.zvj.ro/articole-55498-Contrar+unor+zvoneri+FB+incon++tien++i+++nbsp+Barajul+Valea+de+Pe++ti+a+rezistat+cu+brio+potopului.html

        Merita retinuta si concluzia articolului citat:

        „Credem că după atâtea zvonuri false, care mai de care mai neliniștitoare și alarmiste, aceste răspunsuri sunt lămuritoare și alte cuvinte sunt de prisos. Cert este că avem un baraj sigur și această rupere de nori strașnică a fost și un examen dificil atât pentru cei ce administrează obiectivul cât și pentru barajul în sine, trecut cu bine.
        Cei care, în acele clipe grele, au panicat populația că se va sparge barajul, ar trebui să plătească. Se încumetă vreun organ să deschidă un dosar?”

        Reply
  3. Para

    … si malaria tot din „natura” face parte, la fel si tuberculoza, lacustele, ba chiar si populatia in care cu onor ne includem. Gestionarea integrata a teritoriului e treaba de specialisti care nu se joaca cu terminologia de propaganda. E drept ca nu e treaba societatii civile sa aiba pareri de specialitate, dar sa apelezi la specialisti atunci cand e cazul – spre exemplu inainte sa publici ceva in presa – e un gest de smerenie.

    Cei care ar avea ceva de spus sunt cercetatorii din silvicultura, hidrologie, amenajarea teritoriului, dezvoltare durabila, ecologie, peisagistica, eventual sociologie si economie avand in vedere specificul zonei devastate.

    PS. Uneori taierile rase sunt singura solutie de salvare a padurii pe termen lung – probabil ca nu e cazul aici dar e bine de stiut pentru ca fetisurile dauneaza adevarului.

    Reply
    • Calin Dejeu

      Unii, care nu au depășit o anumită mentalitate, cred că doar cei care sunt pe statul de plată al unui ”йінстітут” sunt considerați cercetători. A doua facultate terminată de mine este biologia, care este stiinta stiintelor, si am facut-o cand nu era ciuntita la trei ani (mult prea putin pentru un domeniu atat de vast). Și apoi, care dintre ”cercetatorii” pe care ii aveti in minte a publicat in Science?

      Reply
      • para

        Majoritatea domeniilor de cercetare au pulbicatii dedicate. Science nu e neaparat relevant pentru toate domeniile necesar a fi implicate intr-o discutie despre gestionarea unui sit cum e cel de la Uricani. Pe stiinte exacte poti urmari scorul Hirsch… dar din nou (si in ciuda ineptiilor MEN), asta nu e universal valabil – uneori carti/capitole publicate la edituri de prestigiu ( Wiley, Springer, Birkhäuser … Paideia) sau chiar doctorate publicate online sunt mult mai relevante pentru a-ti forma o parere despre cei cu care vrei sa stai de vorba. Oricum, nod in papura poti gasi absolut oricui. Poti avea sansa sa intalnesti inclusiv studenti care au studiat problemele sitului pentru proiecte de diploma/ disertatii.
        In documentare, ca si in biologia evolutionista, rezolvarea „trade-off-urilor” e de baza.

        Reply
        • Pop F.

          „Da’, Taci mai Rafiro, din gura
          Ce-i tot dai despre cultura
          Tu nu vezi ca politica-i in tromba
          Ca sufletele se sucomba?”
          (Ioan Gyuri Pascu)

          În documentare, adevărul e de bază.
          Trade-off-urile astea sunt ca atunci când îți iese un tâlhar în față și-ți cere banii, iar tu negociezi și reușești cu succes să-ți salvezi buletinul și un bilet de tramvai ca să te-apropii de casă. Mai apoi, când au fost întrebate comunitățile? Etc. etc. etc.
          Cred că aici sunt de invocat trade-off-urile din domeniul conservării naturii, ceea ce șerșetătorii crescuți la umbra tancului sovietic nu digeră.

          Reply
        • Codruta

          Pai da, e CLAR ca Science nu e relevanta – relevanta e „experiemta” cercetatorilor nostri, lingai, politruci, plagiatori si fuduli cat cuprinde :P

          Reply
    • Codruta

      Sa moara mama lu’ ala care minte!! :P
      CUM anume e „salvata padurea” cand nu mai exista in ea NICI UN arbore? >:

      Reply
  4. ionas

    Incontestabil defrisarile prostesti au avut un rol in inundatii precum si constructiile aiurea in albia majora a Jiului de vest.

    Niciun baraj nu ar fi putut sa retina cantitatea de apa cazuta- este o imbecilitate, impaduririle ar fi dus partial la o absortie a apei in sol .

    Reply
  5. G

    Deci pădurile n-ar fi putut opri potopul. Rău pentru ele. Să le tăiem, atunci! Lapte nu dau, devreme acasă nu sunt, la ce să le mai ținem? Să le doboare vântul, să se-nmulțească dăunătorii de scoarță? Nu tot la drujbă ajungem?
    La fel, de ce-am fi cu bun simț? Nu mai bine suntem proști? E mult mai economic.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *