Romania Curată

Studenții reacționează împotriva universităților copy-paste. „Ne dorim să fim mândri că am studiat în România, nu să ne fie jenă”

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a dezbătut și adoptat în cadrul Adunării Generale, desfășurate la Timișoara, în perioada 7 – 10 ianuarie 2016, împreună cu liderii studenților din întreaga țară, un studiu prin care condamnă vehement fenomenul de plagiat, des întâlnit în sistemul educațional românesc, precum și încălcările tot mai grave și mai numeroase referitoare la etica și integritatea academică, apărute în acest sistem.

Studiul, intitulat „Universitățile <copy-paste>: fenomenul plagiatului și impostura academică în învățământul superior românesc – perspectiva studenților”, prezintă atât o radiografie la nivel european a modului în care plagiatul este abordat de statele din Uniunea Europeană, precum și o amănunțită analiză a cazurilor de impostură academică din România și a cadrului legal național care guvernează acest domeniu. În final, ANOSR îşi exprimă îngrijorarea studenților pentru modul în care vor fi percepuți la nivel extern absolvenții unui sistem de învățământ grav afectat de cazuri de corupție. Studiul prezintă și concluziile și soluțiile pe care aceștia le propun în vederea ameliorării problemelor din țara noastră.

În comunicatul ANOSR se arată că “numeroasele scandaluri de plagiat, mai ales cele care au avut ca principali actori persoane cu funcții foarte înalte în administrația publică, au deteriorat percepția externă asupra învățământului superior românesc, generând prejudicii de imagine greu de estimat. Confruntate și cu alte probleme sistemice grave, precum subfinanțarea, universitățile, comisiile și consiliile care răspund de gestionarea actelor de plagiat și de impostură academică au eșuat în realizarea acestui deziderat, dovedind că nu există înrădăcinat în sistem, dincolo de legislația națională în domeniu, un spirit real al excelenței și corectitudinii academice. Mai mult decât atât, tabloul imposturii academice a fost completat recent de știrile despre profesorii universitari de la un număr considerabil de universități de stat și particulare din România care au girat cu prestigiul lor și, indirect, al universității în care își desfășoară activitatea, lucrările științifice ale unor deținuți care, de cele mai multe ori, au o calitate mai mult decât îndoielnică și nu au nimic în comun cu cercetarea științifică reală.”

Studiul ANOSR citează cel mai important demers la nivel european în domeniul plagiatelor și al integrității academice, proiectul Impact of Policies for Plagiarism in Higher Education Across Europe (IPPHAE), desfășurat în perioada octombrie 2010 – noiembrie 2013. Acesta și-a propus să analizeze fenomenul plagiatului în statele membre ale Uniunii Europene.

Potrivit studiului IPPHAE, situația la nivel european în ceea ce privește politicile/strategiile cu privire la plagiat și integritate academică este extrem de diferită. Există anumite state care excelează în acest domeniu (Austria, Franța, Ungaria, Irlanda, Germania sau Marea Britanie), în timp ce altele nu au politici coerente în acest sens (Bulgaria, România, Italia, Olanda). O importanță deosebită o acordă combaterii plagiatului țări precum Austria, Irlanda, Marea Britanie sau Suedia, atât în învățământul superior, cât și în învățământul preuniversitar, în unele cazuri. Majoritatea universităților utilizează un software pentru depistarea eventualelor plagiate. Procesul este, însă, deficitar din mai multe cauze: lipsa acestor programe (Italia), utilizare redusă (Danemarca), utilizarea unor programe neperformante, doar la nivel de universitate (România), lipsa conectivității cu surse externe/în alte limbi (Ungaria), ignorarea conștientă din partea cadrelor didactice sau a studenților (Polonia) sau neutilizarea acestuia din cauza încrederii debordante a cadrelor didactice în corectitudinea studenților (Irlanda). Totuși, țări precum Ungaria, Polonia sau Slovacia au în vedere îmbunătățirea sau dezvoltarea unor astfel de tehnologii performante.

În țări precum Marea Britanie, Suedia, Spania, Germania sau Austria, resursele educaționale (articole științifice, volume, prezentări etc.) care abordează această temă sunt generoase și accesibile studenților și cadrelor didactice. În Ungaria există chiar o colaborare instituționalizată între corpul profesoral universitar și cel al bibliotecarilor, în vederea facilitării accesului studenților la aceste resurse. Un aspect deosebit de important cu privire la combaterea plagiatelor și sesizarea oricăror derapaje privind integritatea academică îl constituie bibliotecile virtuale ce conțin lucrările de masterat sau doctorat. Acestea reprezintă o realitate în țări precum Ungaria, Lituania sau Slovacia. Un astfel de sistem este dezbătut și în Germania, însă dezbaterea se împotmolește în ceea ce privește drepturile intelectuale ale autorilor asupra acestor lucrări.

În Olanda funcționează un ONG numit SURF – Digital Rights Expertise Community, care oferă sprijin și consultanță studenților cu privire la probleme de integritate academică și plagiate. Acesta are o platformă unde cei interesați găsesc diferite informații cu privire la subiectele mai sus menționate.

În România nu există studii specifice privitoare la fenomenul plagiatului. Conform studiului IPPHAE, 51% dintre studenți și 21% dintre cadrele didactice chestionate admit că au plagiat în mod intenționat. Ministerul Educaţiei a cheltuit 3,3 milioane de euro pentru un soft antiplagiat despre care a scris România Curată – http://www.romaniacurata.ro/33-milioane-de-euro-pentru-sistemul-antiplagiat-al-ministerului-educatiei-care-zace-deocamdata-nefolosit şi care ar fi trebuit să devină funcţional de la 1 ianuarie, după aproape trei ani si jumătate de când a fost început acest proiect.

ANOSR consideră că “situația în care se află în prezent sistemul educațional românesc, în special din punct de vedere al imaginii pe care și-a creat-o, este mai mult decât îngrijorătoare și alarmantă. Studenții consideră că învățământul românesc trebuie să intre de urgență într-un program de recredibilizare prin care să îmbrățișeze din nou valorile academice fundamentale, printr-o serie de măsuri ferme și coerente care să fie puse în practică imediat, atât de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, cât și de universități.”

Astfel, ANOSR propune monitorizarea și evaluarea școlilor doctorale, rediscutarea Codului studiilor universitare de doctorat, precum și înăsprirea procesului de abilitare a cadrelor didactice, respectiv introducerea unei evaluări periodice a coordonatorilor de doctorat.

De asemenea, reprezentanţii ANOSR îşi doresc introducerea unor sancțiuni extrem de dure pentru abaterile privind integritatea academică, atât asupra celor vinovați, cât și asupra instituțiilor care permit aceste practici. În plus, solicită o transparentizare și o îmbunătățire considerabilă a activității comisiilor cu prerogative în domeniul eticii și integrității academice (CNECSDTI, CNATDCU și CEMU), precum și dezvoltarea și implementarea unor mecanisme instituționale de prevenire și combatere a plagiatului prin intermediul unor programe educaționale. Ei cred că este importantă implementarea unei platforme online care să cuprindă toate informațiile referitoare la școlile doctorale, dar care să cuprindă în viitor și toate lucrările de licență, masterat și doctorat ale studenților din România și care să fie disponibile în mod gratuit. Nu în ultimul rând, este important ca în perioada imediat următoare să se suspende prevederea legală care permite deținuților să își scurteze pedepsele în schimbul redactării unor presupuse lucrări științifice.

„Considerăm că s-a ajuns mult prea departe cu impostura academică în România. Ne dorim să fim mândri că am studiat în România, nu să ne fie jenă că același sistem de educație pe care l-am finalizat noi, cu bună credință, a produs și o mulțime de furturi și falsuri. De aceea am formulat o listă de propuneri explicite care să fie implementate de urgență pentru a salva sistemul educațional românesc din actuala situație. Sperăm să găsim deschidere din partea MENCȘ și a universităților și să vedem mult mai multă responsabilitate din partea acestor instituții, măcar acum. Iar, dincolo de introducerea unor sancțiuni extrem de dure pentru astfel de situații și de armonizarea prevederilor legislative, dorim să insistăm foarte mult pe crearea unui sistem de educare a eticii și integrității. Credem că aceasta este singura cale pentru a asigura un viitor curat al sistemului educațional românescă”, a spus Vlad D. Cherecheș, președinte ANOSR.

Citește poziția completă a ANOSR, în format pdf, aici (click)

Reamintim că încă de la începutul acestui an universitar, prin campania Vrem universități curate și bine finanțate!, ANOSR sublinia faptul că „studenții din România își doresc să învețe în universități curate – în care faptele de corupție să nu-și găsească locul și unde termenii de „plagiat” și „șpagă” să nu fie tolerați, „că e nevoie de o mai mare preocupare a instituțiilor din domeniul educației pentru a combate și sancționa fenomenul plagiatului”, că „furtul intelectual nu trebuie tolerat niciun moment, iar cei care comit astfel de fapte trebuie sancționați deosebit de aspru și excluși imediat din comunitățile universitare”, precum și că „pentru combaterea actelor de corupție din universități este necesară și derularea unor campanii eficiente de prevenire și informare a tuturor actorilor din sistem, precum și de o implicare și o cooperare mai intensă între instituțiile centrale și locale din domeniul educațional”.

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) este o federație națională studențească, non-guvernamentală și non-partizană, care, de peste 15 ani, are ca scop principal reprezentarea intereselor comune ale studenților din România, apărarea și promovarea drepturilor și obligațiilor acestora, cât și stimularea participării lor la actul educațional și la viața socială, economică și culturală.

ANOSR reunește studenți din 17 centre universitare din întreaga țară, din 30 de universități, atingând un număr de peste 80 de organizații membre, care luptă împreună pentru menținerea în funcțiune a mecanismului mișcării studențești.

La nivel național, ANOSR este parte a Alianței pentru o Românie Curată și membră în Consiliul Tineretului din România. De asemenea, federația este reprezentantul legitim al studenților din România la nivel european, prin statutul de membru cu drepturi depline al Organizației Europene a Studenților (ESU – European Students’ Union), singura structură europeană care reprezintă studenții.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *