Romania Curată

Societatea civilă cere apăsat oprirea defrişărilor ilegale. Listă de revendicări + Adunare publică duminică, la Bucureşti

Românii sunt convocaţi în 7 iunie la o adunare publică pe tema problemelor pădurilor. Adunarea din Piaţa Universităţii este văzută de organizatori, Comunitatea Uniţi Salvăm, Coaliţia de Mediu din România şi Coaliţia „Natura 2000”, „ca final al manifestărilor dedicate Zilei Mondiale a Mediului şi corolar al campaniei începute cu marele marş din 9 mai 2015”. Cu această ocazie, vor fi enunţate şi revendicările pentru salvarea pădurilor, elaborate de Comunitatea Uniţi Salvăm, Coaliţia de Mediu din România, Coaliţia „Natura 2000”, Greenpeace România, World Wild Fund România şi alte ONG-uri. „Este de fapt un program, o viziune pe termen scurt, mediu şi lung, organizată în şase capitole, care este rezultatul unei munci intense de-a lungul ultimelor săptămâni, pe baza listei în zece puncte făcută publică înainte de marşul din 9 mai 2015”, afirmă Alexandru Surcel, preşedintele Asociaţiei România Vie. „Atragem atenția  factorilor de decizie politică din țara noastră asupra faptului că nu mai suntem dispuși să tolerăm continuarea jafului din pădurile României, păduri care adăpostesc ultimele fărâme de natură sălbatică”, se spune chiar în preambulul documentului.

Iată lista revendicărilor:

1. Combaterea tăierilor ilegale

”Exploatarea forestieră ilegală reprezintă o problemă globală de interes internațional major. Această problemă constituie o amenințare gravă pentru păduri, întrucât contribuie la procesul de despădurire și de degradare a pădurilor, responsabil pentru aproximativ 20% din emisiile globale de CO2, amenință biodiversitatea și subminează gestionarea pădurilor și dezvoltarea durabilă, inclusiv viabilitatea comercială a operatorilor care își desfășoară activitatea în conformitate cu legislația aplicabilă. Aceasta contribuie, de asemenea, la deșertificare și la eroziunea solului și poate exacerba fenomenele meteorologice extreme și inundațiile. În plus, exploatarea forestieră ilegală are implicații sociale, politice și economice, deseori subminând progresul către o bună guvernanță și amenințând mijloacele de subzistență ale comunităților locale dependente de păduri, și poate fi asociată cu conflicte armate” – conform Regulamentului Nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010, de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn.

1.1 Îmbunătăţirea implementării programului ”Radarul Pădurilor”

Se impun îmbunătăţiri ale sistemului informatic şi procedural, dar mai ales controlul efectiv în teren şi monitorizarea riguroasă din partea instituţiilor de control abilitate. Măsuri: publicarea periodică a datelor legate de infracțiunile și contravențiile silvice și includerea acestora într-un sistem unic la nivel național pentru a se putea realiza o hartă cu zone de risc privind tăierile ilegale; transparentizarea sistemului SUMAL si Wood Tracking prin corelarea informațiilor și garantarea accesului la informații pentru a permite verificări independente; finalizarea cu prioritate și implementarea eficientă, urmând o abordare transparentă, a „Sistemului informatic de monitorizare a managementului forestier” inițiat prin Proiectul de Dezvoltare Forestieră – integrarea amenajamentelor silvice în Sistem Informațional Geografic cu sistemul SUMAL, inclusiv monitorizarea controalelor. Introducerea obligativității dotării cu sistem de monitorizare GPS a vehiculelor de transport al masei lemnoase și gestionarea informațiilor în SUMAL.

1.2 Deblocarea dosarelor de corupţie din domeniul forestier

Mii de dosare penale pentru săvârşirea infracțiunilor silvice privind tăierile ilegale, transportul sau comecializarea lemnului fără documente de provenienţă, se află blocate în sertarele procuraturii sau DNA, alături de dosarele privind fapte de braconaj, corupţie, retrocedări și puneri ilegale in posesie. Peste acestea se suprapun dosarele achizițiilor ilegale, ale licitațiilor trucate, ale investițiilor fictive din partea instituţiilor publice și achizitia pădurilor de către organizații private în vederea exploatării abuzive. Măsuri: deblocarea acestor dosare, anchetarea de urgență și inculparea tuturor celor responsabili de dezastrul ecologic din ultimii 20 de ani, un atentat la siguranța națională; verificarea în regim de urgență a legalității retrocedărilor efectuate până acum; anularea tuturor retrocedărilor abuzive începând de la marile suprafețe către cele mici, mai ales în urma legii 247 din 2005. Prin anularea acestor retrocedări vor trebui anulate și schimbările ulterioare de proprietar; anchete corecte la toți marii procesatori și exportatori de lemn din România și consecințe concrete asupra celor care au încălcat legea; organizarea unei dezbateri publice cu privire la reorganizarea RNP Romsilva.

1.3 Întărirea instituțiilor cu atribuții de control în silvicultură

– Creşterea capacităţii instituţiilor cu atribuţii de îndrumare şi control (CRSC) prin asigurarea: (i) dotărilor adecvate, (ii) personalului dimensionat şi calificat corespunzator, (iii) salariilor motivante, (iv) procedurilor de control eficiente si transparente, (v) reînfințarea birourilor juridice din cadrul CRSC, (vi) restabilirea efectivă a atribuțiilor de control ale Jandarmeriei.

– Informatizarea controalelor (la constatarea prejudiciului silvic, înregistrarea coordonatelor GPS, documentare foto/video etc. – încărcate într-un program informatic care să nu poată fi modificat sau alterat ulterior) și publicarea tuturor rapoartelor de control. Acordarea prin lege CRSC de competențe pentru constituirea drept parte civilă în dosarele penale și recuperarea prejudiciului.

1.4 Confiscarea utilajelor și a mijloacelor de transport ale infractorilor şi contravenienţilor silvici

– aplicarea măsurii confiscării mijloacelor cu ajutorul cărora a fost comisă fapta (utilaje, scule, mijloace de transport) în toate cazurile în care aceasta are caracter de infracţiune, precum şi în toate situaţiile în care contravenţiile la regimul silvic au fost comise în formă continuată.

1.5 Introducerea în Codul penal a unui capitol dedicat infracţiunilor împotriva mediului, prin schimbarea regimului unor fapte din contravenţii în infracţiuni, prin includerea în acest capitol a unor infracţiuni deja prevăzute de lege, precum braconajul, precum şi prin incriminarea de noi fapte, precum cea de ecocid, care constă în fapta persoanei care prin acţiunea sau inacţiunea sa aduce grave prejudicii sau contribuie la distrugerea unui ecosistem. Includerea exploatării ilegale a pădurilor în legislația privind infracțiunile și răspunderea de mediu.

1.6 Înființarea unei structuri în cadrul Ministerului Public care să investigheze tăierile ilegale, retrocedările ilegale, precum și deturnarea retrocedărilor de la proprietarii îndreptățiți către diverse grupuri infracționale. Stabilirea de competențe pentru această structură pentru recuperarea terenurilor retrocedate ilegal, inclusiv în cazul înstrăinării acestor proprietăți.

1.7 Adoptarea urgentă a unui act normativ care să reglementeze circulația juridică a terenurilor forestiere, cu menținerea interdicției de înstrăinare a proprietatilor formelor asociative reglementate de legea 1/2000 și a drepturilor devălmașe ori indivize în cadrul acestora. Stabilirea unei limite maxime de teren forestier care poate să fie achiziționat de un fond de investiții sau o companie forestieră (până la 3000-5000 hectare).

  1. Măsuri drastice în cazul ilegalităților din domeniul achiziției și prelucrării lemnului

Suspendarea și/sau anularea acordurilor și/sau autorizațiilor de funcționare ale fabricilor de debitare/prelucrare a lemnului construite și puse în funcțiune cu încălcarea gravă și repetată a legilor și, după caz, desființarea societăților comerciale cărora le aparțin:

suspendarea imediată a acordurilor și/sau autorizațiilor de funcționare pentru companiile de prelucrare a lemnului la care controalele instituțiilor de control identifică o cantitate fără proveniență legală mai mare de 5% decât cea scriptică. Legiferarea de urgență a acestei măsuri administrative, prevăzută de art. 19 alin. (2) lit c) din Regulamentul UE 995/2010 al Parlamentului European si al Consiliului.

oprirea urgentă a construirii/funcţionării fabricii de la Reci, Covasna şi analizarea legalităţii avizelor/ acordurilor/ autorizaţiilor, precum şi a conformităţii acestora cu directiva EIA (Environmental Impact Assessment) 2011/92/EU (EIA) şi cu Directiva SEA (Strategic Environmental Assessment) 2001/42/EC;

demararea unei investigaţii transparente de către Consiliul Concurenţei asupra concentrării economice realizate de compania Holzindustrie Schweighofer precum și investigarea practicilor comerciale ale acestei companii.

  1. Protecția Pădurilor Virgine, Cvasivirgine și a Parcurilor Naționale

– Asigurarea unei protecţii eficiente a Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine din România prin instituirea „Catalogului Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine”, ca instrument de evidenţă şi gestiune prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Pentru recunoaşterea valorii excepţionale şi asigurarea protecţiei pe termen lung, pădurile virgine şi cvasivirgine se vor include după caz în Patrimoniul Mondial UNESCO, rezervaţii ştiintifice şi/sau integrarea acestora în zonele de protecţie strictă a parcurilor naţionale şi parcurilor naturale.

  1. Elaborarea Strategiei Naţionale Forestiere şi finanțarea adecvată a Programului Național de Împăduriri

Din anul 2011 România nu mai are o Strategie Naţionala Forestieră. Fără o strategie asumată, înseamnă că mergem „la întâmplare”, în funcţie de interese şi orgolii de moment. Suprafaţa forestieră a României este sub media europeană (27 % faţă de 32%) şi departe de optimul evaluat în studiile privind schimbările climatice/deşertificarea (40%). În ultimii 10 ani, suprafaţa împăduririlor artificiale a fost de circa 10.000 ha/an, în condiţiile în care Codul Silvic prevede obligativitatea împăduririi a 2 milioane ha până în 2035.

Elaborarea, cu implicarea societății civile, a unei Strategii Naționale a Pădurilor, care să definească domeniului ca unul de siguranță națională și să se bazeze pe principiile dezvoltării durabile;

Elaborarea şi finanţarea Programului Naţional de Împăduriri prevăzut de Codul Silvic este o prioritate naţională;

Finanțarea de la bugetul de stat a cadastrului forestier trebuie să fie o prioritate strategică pentru gestionarea durabilă a pădurilor în România;

Orice program de împăduriri sau creare a perdelelor forestiere este sortit eşecului atât timp cât subvenţia pentru folosinţa agricolă este de sute de euro/ha, iar pentru folosinţa forestieră este zero. Se impune suplimentarea sumei alocate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală plăţilor directe pentru suprafeţele forestiere;

Demararea imediată a unui program de reîmpădurire a suprafețelor afectate de tăierile ilegale din ultimii 25 de ani;

Introducerea în Constituție și în Strategia Forestieră Națională a unui obiectiv de menţinere a unei suprafeţe minime împădurite de 33% din teritoriul ţării;

Finalizarea și actualizarea periodică a Inventarului Forestier Național pentru a permite evaluarea implementării strategiei naționale forestiere și a programului național de împăduriri.

Creșterea gradului de protecție legislativă atât a pădurilor cât și a faunei acestora.

5. Instituirea unor reguli de bune practici de valorificare a lemnului în beneficiul dezvoltării durabile a comunităților locale

– Transpunerea efectivă în legislația subsecventă Codului Silvic a principiilor pentru exploatarea şi valorificarea masei lemnoase (din pădurile aflate în proprietate publică), astfel încât să conducă la dezvoltarea sectorului de prelucrare superioară a lemnului în România şi crearea unei pieţe concurenţiale echilibrate în beneficiul dezvoltării durabile a comunităţilor locale:

  1. a) valorificarea superioară a masei lemnoase;
  2. b) sprijinirea dezvoltării rurale prin promovarea prelucrării locale a masei lemnoase;
  3. c) stimularea valorii adăugate şi menţinerea/crearea de noi locuri de muncă;
  4. d) instituirea de măsuri antimonopol;
  5. e) respectarea drepturilor comunităţilor locale;
  6. f) alocarea lemnului de foc cu prioritate pentru comunităţile locale;
  7. g) conservarea şi ameliorarea biodiversităţii şi serviciilor de mediu;
  8. h) transparenţa vânzării şi comercializării masei lemnoase.
  9. i) reglementarea dreptului de preempţiune pentru co-proprietari, proprietarii vecini şi pentru stat, ca şi in cazul terenurilor agricole.

– Interzicerea exportului de bușteni și diminuarea graduală a exporturilor de cherestea prin încurajarea industriei de prelucrare superioară a lemnului în țară;

– În urma adoptării noului Cod Silvic, urgentarea adoptării (cu dezbatere publică reală) a legislației secundare. Elaborarea acestei legislații secundare și implementarea ei să fie asistată de un comitet consultativ din care să facă parte reprezentanți ai ONG-urilor din domeniu și alte persoane interesate din societatea civilă.

  1. Finanțarea adecvată a sectorului forestier pentru menținerea echilibrului între protecție și exploatare

Pădurea, principalul factor creator de mediu sănătos şi de luptă împotriva schimbărilor climatice, este tratată de legislaţia fiscală ca un poluator, fiind impozitată prin taxe de mediu şi taxe pe resurse naturale. În programele de finanţare ale Programului Naţional de Dezvoltare Rurală şi ale Fondului pentru Mediu, domeniul pădurilor a fost practic exclus.

Se impune alocarea adecvată a fondurilor bugetare, extrabugetare şi europene pentru sectorul forestier şi gestionarea adecvată a Fondului pentru Mediu în scopul maximizării rolului protectiv al pădurilor.

Plăți compensatorii pentru proprietarii de păduri cu rol de protecţie sau incluse în arii protejate ori situri Natura 2000, conform legii şi directivelor europene. Instituirea unui sistem funcţional de plăţi compensatorii pentru proprietarii privaţi de pădure, care să compenseze integral veniturile nerealizate de proprietari prin restricţiile impuse prin lege pentru exercitarea rolului de protecţie. Plata contravalorii efectelor funcţiilor de protecţie pentru proprietarii de păduri trebuie să ia în considerare şi beneficiarii direcţi sau indirecţi ai serviciilor de mediu. Plățile compensatorii se vor face doar către proprietarii legitimi, nu şi către cei care au obţinut aceste proprietăţi prin retrocedări ilegale sau achiziţie de rea credinţă de la persoane care au obţinut retrocedări ilegale, caz în care revenirea acestor proprietăţi în seama statului se va face ca efect al anulării prin instanţă a retrocedărilor şi a actelor subsecvente. În cazul retrocedărilor litigioase, nu se vor acorda compensații până la clarificarea litigiilor.

Transferul terenurilor proprietate de stat situate în arii protejate ori situri Natura 2000 din domeniul privat al statului în domeniul public şi introducerea unui program naţional de achiziţii de stat, având ca obiectiv final trecerea tuturor acestor zone în obiect al proprietăţii publice.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

16 thoughts on “Societatea civilă cere apăsat oprirea defrişărilor ilegale. Listă de revendicări + Adunare publică duminică, la Bucureşti

  1. Calin

    Lipseste din lista INTERZICEREA MICROHIDROCENTRALELOR. Starea raurilor de munte este infinit mai grava decat a padurilor carpatine si impactul MHC-urilor asupra raurilor mai ireversibil decat impactul defrisarilor asupra padurilor. Ecocidul la care sunt supuse raurile este absolut fara sens. MHC-urile nu produc deloc energie regenerabila in plus, doar intra in sistem, pe o piata energetica in scadere continua, pe baza functionarii sub capacitate a Hidroelectricii, fortata de coruptii de la ANAR. Prin faptul ca distrug mediul de 5 pana la 8 ori mai mult decat hidrocentralele medii sau mari si prin diminuarea drastica a fixarii carbonului in ecosistemele afectate direct sau indirect MHC-urile practic sporesc concentratia de dioxid de carbon in atmosfera. Deci orice criteriu am aplica, oricat de fortat, MHC-urile nu reprezinta energie verde, ci dezastre ecologice care ne devasteaza pe vecie patrimoniul natural. Si, culmea tupeului, tot noi suntem fortati, cu fiecare factura de energie electrica, sa-i imbogatim pe mafiotii fara scrupule care ne devasteaza vaile si seaca raurile. Este cel mai cinic abuz al politrucilor corupti din ultimii 20 de ani!

    Reply
    • Mariana

      Si eu am facut observatia asta. De aceia trebuie sa cerem in timpul protestelor eliminarea nenorocitelor de certificate verzi. NU MAI PLATIM LA FACTURA DE CURENT ELECTRIC CERTIFICATELE VERZI SI COGENERAREA

      Reply
  2. Valentin Grigore

    Nu văd stipulată interzicerea tăierilor la ras.
    Și ar trebui adaugat încă un punct: interzicerea tăierilor/exploatării industriale a pădurii pe o perioadă de 5 ani.

    Reply
  3. arbore

    Sunt de acord cu articolul de mai sus si sustin deasemeni INTERIZICEREA DEFINTIVA A MICROHIDROCENTRALELOR. Si este necesar ca toti specialistii romani sa iasa din anonimat , sa-si expuna clar si cu curaj parerea si sa actioneze. Nu mai e timp de somn pentru nimeni. Locuri caldute nu mai sunt.

    Reply
  4. Ovidu

    Este suficient deocamdata, stati sa vedeti ca aceste propuneri vor deveni lege. Usor, usor, sa nu uitati in ce tara traiti in momentul de fata si ce interese mari sunt in joc..

    Reply
  5. Augustin

    Ar fi benefică interzicerea tăierii pădurilor(sau a copacilor din pădure) pe o perioadă de 5 ani de exemplu. Sau 10. La care să se mai adauge și interzicerea modificărilor de orice fel a râurilor de munte, legat de conservarea biodiversității încă existente. Altfel spus, dacă noi nu suntem în stare să apărăm ceea ce avem, să lăsăm generația următoare să decidă. DAR, să le lăsăm ceva, mai mult decât dealuri golașe. Patriotismul înseamnă apărarea valorilor comune, chiar nu se poate înțelege aceasta?

    Reply
  6. Augustin

    M-am mai uitat o dată peste articol și m-a surprins din titlu sintagma ,,defrișări ilegale”!?
    Adică să fie defrișări legale????
    Aș propune cereri ,,Întregi”, ori se cere oprirea defrișărilor, ori nu ne mai deranjați! Pe bune, intrăm în jocul senatorilor, care dau legi de neînțeles, cu jumătăți de măsură?
    Trebuie cerut mult mai mult, altfel ne vom alege cu praful de pe tobă!

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ Augustin: da, există și defrișări legale: de exemplu, dacă o pășune s-au alt teren agricol s-a împădurit, legea permite defrișarea; lemnul este resursă regenerabilă, pădurea poate fi tăiată, dar depinde cât și în ce condiții

      Reply
  7. Octavian Capatina

    Legat de DEFRISARI – (ca pentru prosti, ca-n Germania reguli simple)

    O SINGURA REGULA

    PLANTEZI 10 (zece) brazi anul acesta TAI peste 4 ani 1 (un) brad.

    Aceasta regula tinuta 25 de ani:
    – rezolva reîmpădurirea după 25 de ani de hoții
    – rezolva exportul de busteni si de masa slab prelucrata
    – creează locuri de muncă la nivelul comunităților locale (valorificarea deseurilor lemnoase, mobila scluptata)

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *